Terapie intensivă: ce a picat cel mai des

Răspuns: B, C, E

Răspuns: A, B, D, E

1. Capnografia urmărește CO2 expirat și oferă informații despre ventilație, poziția și permeabilitatea căii aeriene și aportul circulator de CO2 către plămân.

• A End-tidal CO2 ajută la evaluarea ventilației.
• B O scădere bruscă poate semnala reducerea debitului cardiac.
• C Oxigenarea necesită evaluare prin alte metode, de exemplu pulsoximetrie sau gazometrie.
• D Blocarea tubului modifică sau suprimă curba capnografică.
• E Prezența CO2 expirat susține intubația traheală.

Răspuns: A, B, C, E

1. Oxigenul corectează hipoxemia, iar hiperoxia poate produce leziuni oxidative pulmonare. În capitolul de terapie intensivă, o saturație de 90-92% este considerată probabil adecvată pentru majoritatea pacienților; ținta se individualizează clinic. Masca Venturi permite controlul concentrației inspirate, util la BPOC cu risc de hipercapnie; masca cu rezervor are performanță variabilă.

• A Hipoxemia severă este pericolul imediat mai mare în comparația descrisă.
• B Hiperoxia poate produce leziuni oxidative pulmonare.
• C Intervalul 90-92% este ținta considerată probabil adecvată în capitolul bibliografic de terapie intensivă; ținta clinică se adaptează contextului.
• D Masca cu rezervor are performanță variabilă, nu concentrație fixă garantată.
• E Venturi permite administrarea controlată a oxigenului la BPOC cu risc de hipercapnie.

Răspuns: D, E

1. Excesul de oxigen poate produce radicali liberi și leziuni oxidative pulmonare. În bibliografia examenului, o saturație de 90-92% este considerată probabil adecvată pentru majoritatea pacienților tratați cu oxigen. La cei cu retenție cronică de CO2, concentrația administrată trebuie controlată cu dispozitive cu performanță fixă, precum masca Venturi. Hipoxemia severă rămâne mai periculoasă decât hipercapnia.

Răspuns: B, D

1. Edemul noncardiogen din ARDS rezultă din afectarea barierei alveolocapilare; lezarea epiteliului scade surfactantul și favorizează colapsul alveolar.

• A Activarea renină-angiotensină-aldosteron nu este mecanismul definitoriu descris.
• B Creșterea permeabilității vasculare pulmonare este centrală.
• C Complianța pulmonară scade prin edem și colaps.
• D Producția surfactantului este redusă.
• E Insuficiența ventriculară stângă definește mecanismul cardiogen.

Răspuns: B, C, E

1. Pneumonia, aspirația gastrică și inhalarea de fum lezează direct structurile pulmonare și pot declanșa ARDS. Sepsisul extrapulmonar și traumatismele severe sunt încadrate în bibliografie ca mecanisme indirecte.

Răspuns: A, C, D, E

1. Ventilația cu presiune pozitivă poate leza alveolele și favoriza infecția pulmonară nosocomială. Ruptura alveolară explică aerul extraalveolar, inclusiv pneumotoracele care poate deveni rapid compresiv.

• A Adevărat: aerul provenit din leziuni alveolare poate diseca țesuturile subcutanate.
• B Fals: presiunile pozitive pot crește rezistența vasculară pulmonară; scăderea ei nu este complicația descrisă.
• C Adevărat: pneumotoracele în tensiune este o complicație potențial letală.
• D Adevărat: bacilii Gram-negativi sunt agenți frecvenți ai pneumoniei asociate ventilatorului.
• E Adevărat: barotrauma este un mecanism important al leziunii pulmonare induse de ventilație.

Răspuns: A, C, D, E

1. Ventilația invazivă poate produce barotraumă cu pneumotorax sau pneumoperitoneu și complicații de intubație precum traumatism al căilor aeriene ori poziționarea prea profundă a canulei în bronhia principală dreaptă. Apneea obstructivă de somn este o tulburare prin colaps faringian în somn, nu complicația tipică a acestor mecanisme.

• A Adevărat: pneumotorax prin barotraumă.
• B Fals ca o complicație tipică a ventilației: apneea obstructivă reprezintă colapsul căii aeriene în somn.
• C Adevărat: pneumoperitoneu prin disecția aerului extratoracic.
• D Adevărat: traumatism al căii aeriene la intubație.
• E Adevărat: inserție prea profundă în bronhia principală dreaptă.

Răspuns: A, C, E

Răspuns: B, C, D

1. Criteriile obiective pentru sevraj evaluează schimbul gazos, mecanica pulmonară și forța musculară. Toleranța respirației spontane este apreciată clinic și este separată de aceste criterii în manual.

• A Tentativa de respirație spontană este evaluarea clinică subiectivă descrisă.
• B Gazometria cuantifică schimbul pulmonar de gaze.
• C Mecanica pulmonară constituie un criteriu obiectiv.
• D Forța musculară susține capacitatea ventilatorie autonomă.
• E ECG nu este enumerat între criteriile obiective respiratorii.

Răspuns: A, C, D

1. Fără sondă traheală, ventilația noninvazivă păstrează tusea și eliminarea secrețiilor și reduce riscul pneumoniei asociate ventilației. De obicei nu necesită sedare; corectarea hipercapniei și îmbunătățirea conștienței nu sunt avantaje comparative exclusive față de ventilația invazivă.

Răspuns: A, B, C, E

1. ARDS necesită tratarea cauzei și suport ventilator cu strategie protectoare. Pronația ameliorează schimbul de gaze și poate îmbunătăți prognosticul. Prostaciclinele inhalatorii pot ameliora oxigenarea, fără beneficiu demonstrat cert asupra supraviețuirii. Controlul edemului pulmonar presupune evitarea supraîncărcării și o strategie conservatoare de fluide, nu creșterea lor de rutină.

• A Adevărat: tratarea afecțiunii cauzale.
• B Adevărat: pronația îmbunătățește distribuția ventilației și prognosticul în cazurile indicate.
• C Adevărat: prostaciclinele inhalate pot ameliora oxigenarea.
• D Fals ca strategie de control ARDS: supraîncărcarea cu fluide agravează edemul.
• E Adevărat: ventilație mecanică protectoare.

Răspuns: B, C, E

1. Prognosticul ARDS depinde de vârstă, etiologie și disfuncțiile de organ asociate. Sepsisul intraabdominal se asociază unei mortalități mari, iar decesul apare frecvent prin insuficiență multiplă de organ. Scăderea istorică a mortalității din cele două decenii anterioare ediției 2020/2021 se asociază îmbunătățirii îngrijirii și ventilației protective; nu presupune o evoluție identică după pandemie.

• A Sepsisul intraabdominal se asociază mortalității ridicate, nu scăzute.
• B În cele două decenii sintetizate de ediția 2020/2021 mortalitatea a scăzut; afirmația nu este o estimare a evoluției după pandemie.
• C Vârsta influențează prognosticul.
• D Decesul este frecvent legat de insuficiența multiplă de organ, nu exclusiv de schimbul gazos.
• E Ventilația protectivă contribuie la reducerea leziunii și mortalității.

Răspuns: D, E

1. Scăderea capacității vitale la cel mult 10 mL/kg în insuficiența neuromusculară semnalează epuizarea rezervei ventilatorii și riscul de stop respirator. Edemul pulmonar sever poate necesita suport ventilator, în timp ce ameliorarea la tratament și scăderea PaCO2 nu reprezintă singure indicațiile enumerate.