Pneumologie: ce a picat cel mai des

Răspuns: A, B, D

Răspuns: B, C, E

1. Afectarea nervului laringeu recurent produce disfonie, iar invazia simpaticului cervical determină mioză și ptoză. Tumora apicală poate infiltra plexul brahial cu deficit C8/T1, în timp ce stridorul și wheezingul monofonic rezultă din obstrucția căii aeriene.

Răspuns: A, B, E

Răspuns: A, C, E

1. Corticosteroizii inhalatori controlează inflamația și sunt indicați în simptomele persistente regulate; nu produc bronhodilatația directă imediată a beta2-agoniștilor. Pot cauza candidoză orală și disfonie. Cataracta subcapsulară este rară, iar dozele mari pot întârzia temporar creșterea la copii, motiv pentru folosirea dozei minime eficiente.

• A Adevărat: candidoză orală.
• B Fals ca mecanism direct: relaxarea imediată a musculaturii bronșice aparține bronhodilatatoarelor.
• C Adevărat: simptome persistente regulate impun control antiinflamator.
• D Fals: cataracta subcapsulară este rară.
• E Adevărat: dozele mari pot întârzia temporar creșterea copilului.

Răspuns: A, D, E

1. Antagoniștii leucotrienelor blochează receptorul cisteinil-leucotrienic și pot completa tratamentul inhalator, inclusiv la astmaticul cu rinită.

• A Această clasă se administrează oral.
• B Legarea IgE libere aparține terapiei anti-IgE.
• C Anticorpii împotriva căilor Th2 reprezintă alte terapii.
• D Efectul poate fi aditiv cu beta2-agoniștii de lungă durată.
• E Asocierea rinitei este un context util pentru această clasă.

Răspuns: A, D

1. Controlul astmului se bazează pe terapia antiinflamatoare și pe un plan individual de autogestionare. Bronhodilatatoarele rapide sunt utilizate pentru simptome, iar creșterea necesarului lor semnalează control insuficient.

• A Inflamația necesită tratament de control chiar în forme ușoare persistente.
• B Antibioticele nu sunt necesare de rutină în astmul acut.
• C Bronhodilatatoarele rapide sunt prescrise la nevoie, nu regulat ca principiu general.
• D Autogestionarea educată și monitorizată este un principiu de bază.
• E Curele scurte de prednison nu necesită în mod obișnuit scădere treptată.

Răspuns: A, B, E

1. Agoniștii beta-2 relaxează musculatura netedă bronșică și ameliorează eficient simptomele prin bronhodilatație. Au selectivitate respiratorie în descrierea bibliografică, dar nu controlează inflamația subiacentă; candidoza orală este asociată corticosteroizilor inhalatori.

Răspuns: A, B, D

1. Exacerbările infecțioase ale BPOC pot fi virale sau bacteriene. Kumar, p. 957, enumeră H. influenzae și M. catarrhalis; medicamentele propuse în celelalte variante au rol terapeutic.

• A Adevărat: Moraxella poate produce o exacerbare bacteriană.
• B Adevărat: virusurile determină o mare parte a exacerbărilor infecțioase.
• C Fals: macrolidele sunt antibiotice utilizate terapeutic, nu o cauză tipică a exacerbărilor din lista discutată.
• D Adevărat: H. influenzae este unul dintre agenții bacterieni identificați în spută.
• E Fals: carbocisteina este un mucolitic, nu un agent infecțios declanșator.

Răspuns: A, B, C, D

1. Bronhodilatatoarele beta2-agoniste și anticolinergice reduc limitarea fluxului expirator, iar la pacienți selectați pot fi asociate corticosteroizi inhalatori, teofilină sau inhibitori PDE4. Metacolina stimulează receptorii muscarinici și provoacă bronhoconstricție, fiind utilizată pentru testarea reactivității bronșice.

Răspuns: B, C, E

1. VEMS scade fiziologic cu aproximativ 20 mL anual, iar obstrucția măsurată prin acest parametru contribuie la indicele prognostic BODE. LAMA ameliorează funcția fără a opri declinul acesteia; sub 30% corespunde GOLD 4, iar corticosteroizii inhalatori pot fi indicați la obstrucție severă cu exacerbări frecvente.

Răspuns: A, C, E

1. Blocarea muscarinică de durată reduce bronhoconstricția și ameliorează funcția respiratorie, dispneea și calitatea vieții în BPOC. Ea nu oprește declinul VEMS; eozinofilia este relevantă mai ales pentru selectarea tratamentului corticosteroid inhalator.

Răspuns: B, D

Răspuns: A, B, D

1. Vârsta peste 65 de ani contribuie la CURB-65. Leucopenia și absența febrei la vârstnic sunt markeri prognostici nefavorabili suplimentari. Condensarea segmentară confirmă afectare pulmonară, fără a defini singură severitatea, iar pragul respirator relevant este în jur de 30/min, nu 15/min.

• A Vârsta înaintată contribuie la CURB-65.
• B Absența febrei la vârstnic poate fi un marker nefavorabil.
• C O condensare segmentară nu definește singură pneumonia severă; afectarea multilobară crește riscul.
• D Leucopenia sub 4.000/µL este un marker de severitate.
• E 15/min nu este pragul de tahipnee severă; criteriul bibliografic este peste 30/min.

Răspuns: A, C, E

Răspuns: A, C

1. CRB-65 folosește confuzia, frecvența respiratorie, tensiunea arterială și vârsta pentru aprecierea riscului în pneumonie. Ureea aparține CURB-65, iar leucocitoza și hipoxemia sunt alți indicatori de severitate, fără a intra în CRB-65.

Răspuns: A, B, C

1. În pneumonia ușoară se utilizează un antibiotic oral, iar severitatea intermediară poate necesita asocierea amoxicilinei cu claritromicină. Scorurile mari impun îngrijire spitalicească și antibiotice rapide, fără a aștepta rezultatele investigațiilor; rifampicina și monoterapia la domiciliu nu reprezintă schemele severe descrise.

Răspuns: A, D, E

1. Aspirina, efortul fizic și ozonul pot declanșa simptome de astm. Dioxidul de azot (NO2) este un poluant iritant; monoxidul de azot (NO), propus în B, este o altă substanță, măsurată în aerul expirat ca marker inflamator. Aportul de fructe și legume se asociază cu protecție, nu reprezintă factor declanșator nespecific tipic.

• A Adevărat: aspirina poate declanșa bronhoconstricție.
• B Fals: poluantul declanșator nominalizat este NO2, nu monoxidul NO.
• C Fals: fructele și legumele sunt factori alimentari protectori.
• D Adevărat: efortul poate declanșa astmul.
• E Adevărat: ozonul este iritant atmosferic.

Răspuns: A, C, E

Răspuns: B, C, E

1. În exacerbarea BPOC, tahipneea și acidoza hipercapnică susțin VNI pe secție; alterarea neurologică importantă necesită prudență și evaluare într-un cadru cu supraveghere mai intensă.

• A Confuzia sau agitația reprezintă contraindicații relative pe secție.
• B Acidemia sub 7,35 este un criteriu.
• C Hipercapnia peste 49 mmHg este un criteriu.
• D Glasgow sub 8 este contraindicație relativă pe secție.
• E Frecvența respiratorie peste 23/min susține indicația.

Răspuns: A, C

1. VNI pe secție în BPOC este susținută de tahipnee, hipercapnie și acidoză respiratorie. Acidoza extremă și tulburările de cooperare necesită evaluare pentru un mediu de terapie intensivă.

• A Pragul respirator enumerat este peste 23/min.
• B Confuzia și agitația sunt contraindicații relative pe secție.
• C PaCO2 peste 49 mmHg este criteriu enumerat.
• D pH sub 7,15 este contraindicație relativă pe secție.
• E Intervalul de saturație propus nu figurează între indicațiile tabelului.

Răspuns: C, E

1. Testele moleculare identifică rapid ADN-ul complexului tuberculos și anumite mutații de rezistență. Detectarea ADN-ului nu demonstrează viabilitatea bacililor și nu elimină necesitatea metodelor microbiologice clasice.

• A Fals: cultura și colorația rămân necesare în algoritmul descris.
• B Fals: ADN-ul microorganismelor moarte poate menține pozitivitatea testului după tratament.
• C Adevărat: testul diferențiază complexul tuberculos de micobacteriile netuberculoase.
• D Fals: poate identifica infecția și în probe cu microscopie negativă.
• E Adevărat: detectarea mutațiilor asociate rezistenței la rifampicină permite orientarea rapidă a tratamentului.

Răspuns: A, D, E

1. Înaintea terapiei antituberculoase se evaluează analizele uzuale și coinfecțiile HIV și hepatitice, care pot modifica riscul terapeutic. Rifampicina accelerează metabolizarea unor medicamente, inclusiv antidepresive, iar piridoxina limitează neuropatia indusă de izoniazidă; pirazinamida se folosește inițial două luni și etambutolul impune verificarea vederii.

Răspuns: B, D

1. Izoniazida poate produce neuropatie prin deficit de vitamina B6. Pirazinamida poate provoca prurit, rash și artralgii. Rifampicina colorează secrețiile în roșu/roz și induce enzime hepatice, reducând eficacitatea contraceptivelor orale și a unor anticoagulante. Etambutolul se asociază în principal cu toxicitate optică, nu cu această inducție enzimatică.

• A Fals: deficitul B6 cu polineuropatie aparține izoniazidei.
• B Adevărat: pirazinamida poate produce prurit, rash și artralgii.
• C Fals: inducția enzimatică prin rifampicină, nu etambutol, reduce eficacitatea contraceptivelor.
• D Adevărat: rifampicina colorează secrețiile în roșu/roz.
• E Fals: reducerea eficacității anticoagulantelor este interacțiune prin rifampicină, nu pirazinamidă.

Răspuns: A, B, C

Răspuns: A, C, D

Răspuns: B, D, E

Răspuns: C, D, E

1. RMN este util mai ales pentru anumite întrebări de extensie a cancerului pulmonar: tumoră Pancoast, invazie de perete toracic și metastaze cerebrale. Nu este investigația obișnuită pentru screening sau pentru măsurarea de rutină a tumorii primare.

• A RMN nu este metoda de screening pulmonar.
• B Dimensiunea tumorii primare este evaluată uzual prin CT.
• C RMN ajută la evaluarea tumorii Pancoast și a extensiei nervoase.
• D RMN cerebral evaluează metastazele cerebrale.
• E Poate preciza invazia peretelui toracic înaintea intervenției.

Răspuns: A, D, E

1. Diseminarea limfatică a unui cancer gastric poate infiltra difuz ambii plămâni, producând limfangită carcinomatoasă. O metastază pulmonară unică poate fi rezecată după stadializare, iar nodulul solitar este definit prin diametrul sub 3 cm; nodulii mici asimptomatici nu sunt majoritar maligni. Mezoteliomul se prezintă cel mai frecvent prin revărsat pleural, adesea cu durere toracică persistentă, nu prin tuse ca manifestare dominantă.

Răspuns: A, B, C, E

1. Oxigenoterapia de lungă durată este indicată în hipoxemia cronică severă, evaluată în stabilitate clinică. Administrarea zilnică de circa 15 ore poate reduce presiunea pulmonară, iar duratele mai mari, în jur de 19 ore, aduc un beneficiu substanțial de supraviețuire.

• A Adevărat: reducerea presiunii arteriale pulmonare este descrisă la administrare de circa 15 ore zilnic.
• B Adevărat: policitemia secundară justifică indicația și la PaO2 sub 60 mmHg.
• C Adevărat: concentratorul este modalitatea preferată de furnizare a oxigenului la domiciliu în bibliografia examenului.
• D Fals: beneficiul substanțial asupra mortalității este descris pentru aproximativ 19 ore zilnic, nu 12.
• E Adevărat: PaO2 sub 55 mmHg în aer ambiant, confirmată în condițiile recomandate, este indicația principală.

Răspuns: A, B, D, E

1. P. 959 recomandă oxigen la domiciliu în hipoxemie cronică severă, cu praguri adaptate bolii și complicațiilor. Oprirea fumatului este o condiție de eligibilitate; singură nu constituie indicație respiratorie.

• A Adevărat: BPOC stabilă cu PaO2 sub 55 mmHg îndeplinește pragul descris.
• B Adevărat: policitemia permite indicația și în intervalul PaO2 55-60 mmHg.
• C Fals: PaO2 peste 60 mmHg în BPOC stabilă nu reprezintă criteriul enumerat.
• D Adevărat: astmul cronic sever cu această hipoxemie figurează în recomandări.
• E Adevărat ca cerință asociată din tabel: sevrajul și carboxihemoglobina sub 3% trebuie interpretate împreună cu indicația clinică.

Răspuns: B, C, D

1. Aerul rece, efortul, emoțiile și alergenele de la animale ori insecte pot declanșa simptome la persoanele cu astm. Corticosteroizii controlează inflamația, iar omalizumabul este tratament anti-IgE pentru astmul alergic selectat, nefiind factori declanșatori obișnuiți ai bolii.

• A Fals ca factor declanșator obișnuit: corticosteroizii reduc inflamația.
• B Adevărat: aerul rece și efortul pot provoca bronhoconstricție.
• C Adevărat: emoțiile pot declanșa simptome.
• D Adevărat: alergene animale și de insecte.
• E Fals ca factor declanșator obișnuit: omalizumabul neutralizează IgE pentru controlul astmului alergic.

Răspuns: A, D

1. Distrucția alveolară reduce reculul elastic și suprafața de schimb, producând colabare expiratorie, air-trapping și transfer gazos diminuat.

• A Limitarea expiratorie este consecința pierderii susținerii elastice.
• B CPT crește prin hiperinflație.
• C Reculul elastic scade.
• D Pierderea alveolelor reduce capacitatea de transfer.
• E Hiperplazia caliciformă aparține componentei bronșice a BPOC, nu consecințelor emfizemului.

Răspuns: C, D, E

Răspuns: A, C, E

1. Infecția latentă se identifică prin răspunsul imun preexistent la antigene micobacteriene, demonstrat prin test tuberculinic sau IGRA. Vaccinarea BCG poate pozitiva Mantoux, în timp ce imunosupresia HIV favorizează rezultate fals negative; IGRA nu separă singur infecția latentă de boala activă.

• A IGRA nu diferențiază singur infecția latentă de cea activă.
• B HIV cu imunosupresie favorizează Mantoux fals negativ.
• C Vaccinarea BCG poate produce Mantoux fals pozitiv.
• D IGRA are specificitate mai înaltă decât Mantoux.
• E Diagnosticul infecției latente se bazează pe memoria imună la antigene micobacteriene.

Răspuns: A, B, C

1. Testul tuberculinic depinde de un răspuns imun celular competent și poate deveni negativ în anergie. Infecția HIV avansată, vârstele extreme și tuberculoza activă pot reduce răspunsul, în timp ce BCG și micobacteriile atipice pot produce rezultate fals pozitive.