Gastroenterologie: ce a picat cel mai des

Răspuns: B, C, D, E

1. Semnele de alarmă impun endoscopie pentru a identifica o leziune complicată sau malignă. Scăderea ponderală, anorexia, vărsăturile persistente și semnele de hemoragie digestivă justifică această evaluare.

• A Fals: anemia de alarmă menționată este feriprivă, sugestivă pentru pierdere digestivă, nu hemolitică.
• B Adevărat: pierderea neintenționată în greutate cere evaluare endoscopică.
• C Adevărat: anorexia poate semnala o patologie importantă, inclusiv malignitate.
• D Adevărat: vărsăturile persistente sunt un semn de alarmă.
• E Adevărat: hematemeza și melena indică hemoragie digestivă superioară.

Răspuns: A, D, E

1. Ulcerele gastrice trebuie evaluate pentru malignitate și urmărite până la vindecare. Vârsta și semnele de alarmă stabilesc necesitatea endoscopiei (Kumar, p. 1174).

• A Biopsia ulcerului gastric urmărește excluderea malignității.
• B Pacienții peste 55 de ani necesită evaluare endoscopică potrivit recomandărilor citate.
• C Anemia feriprivă este semn de alarmă și impune endoscopie.
• D Reevaluarea endoscopică verifică vindecarea completă a ulcerului gastric.
• E Scăderea ponderală involuntară este un semn de alarmă.

Răspuns: A, B, C

1. Serologia, testul respirator și antigenul fecal pot identifica indirect sau direct infecția cu H. pylori fără prelevare endoscopică. Histologia și testul rapid la urează necesită de regulă biopsie gastrică și sunt deci metode invazive.

Răspuns: A, C, D, E

1. Anemia feriprivă, hematemeza și melena sugerează sângerare digestivă și impun explorare endoscopică. Anorexia este de asemenea un semn de alarmă, în timp ce creșterea ponderală nu apare pe lista bibliografică.

Răspuns: A, B, C

1. Serologia, analiza aerului expirat după uree marcată și detectarea antigenului în scaun pot evalua infecția fără endoscopie. Testul ureazic pe biopsie și histologia necesită prelevare din mucoasa gastrică și sunt metode invazive.

Răspuns: A, D, E

1. Tratamentul refluxului combină măsuri asupra factorilor favorizanți cu reducerea agresiunii acide; prokineticele au utilizare limitată de eficacitate și reacții adverse.

• A Alginatele sunt preparate fără prescripție frecvent utilizate.
• B Magneziul tinde să producă diaree; aluminiul poate constipa.
• C Prokineticele, nu blocantele H2, au acest mecanism asupra motilității.
• D Reducerea alcoolului este recomandată.
• E Domperidona poate avea reacții adverse cardiace grave.

Răspuns: B, E

1. Durerea clasică de reflux este o arsură și se poate ameliora cu antiacide. Caracterul constrictiv, iradierea cervicală sau în brațul stâng și dispneea sugerează în comparația clinică ischemia cardiacă. Simptomele se pot suprapune, astfel că răspunsul la antiacid nu exclude singur o cauză cardiacă.

• A Constricția este mai sugestivă pentru ischemie decât pentru refluxul clasic.
• B Arsura retrosternală este tipică refluxului.
• C Iradierea la gât sau în brațul stâng sugerează ischemia; refluxul poate iradia atipic, fără ca aceasta să fie caracteristica lui clasică.
• D Dispneea asociată durerii ridică suspiciunea unei cauze cardiace sau respiratorii.
• E Antiacidele pot ameliora refluxul, dar răspunsul nu stabilește singur diagnosticul.

Răspuns: A, B, C

1. Contactul conținutului gastric acid cu esofagul produce tipic o senzație de arsură. Alimentele picante pot accentua durerea, iar neutralizarea acidului o poate ameliora; constricția toracică și dispneea nu constituie caracterele clasice selectate ale refluxului.

Răspuns: C, D

1. Colita ulcerativă afectează colonul, predominant mucoasa, și se manifestă tipic prin diaree sangvinolentă cu mucus. Serologia pANCA poate susține contextul, fără a înlocui endoscopia și biopsia.

• A Fals: distribuția pe întreg tubul digestiv este caracteristică bolii Crohn.
• B Fals: inflamația transmurală este o trăsătură a bolii Crohn.
• C Adevărat: sângele și mucusul în scaunele diareice sunt manifestări majore.
• D Adevărat: pANCA poate fi pozitiv în colita ulcerativă.
• E Fals în această atribuire: afectarea perianală importantă este caracteristică bolii Crohn; anusul este de obicei normal în colita ulcerativă.

Răspuns: A, B, C, E

1. Megacolonul toxic este dilatarea colonică severă asociată inflamației acute și toxicității sistemice, cu risc de perforație și deces. Persistența dilatării în ciuda tratamentului intensiv impune chirurgie, iar infecțiile trebuie excluse.

• A Este o complicație majoră a colitei severe acute.
• B Diametrul peste 6 cm și peretele subțire sunt descrise radiologic.
• C Mortalitatea este crescută, putând ajunge la 15-25% în seriile clinice citate.
• D Chirurgia este indicată când dilatarea nu remite, nu după remiterea ei.
• E Colita infecțioasă, inclusiv C. difficile, intră în diferențial.

Răspuns: A, B, D

1. Presiunea abdominală crescută și presiunea mică a SEI favorizează refluxul. P. 1162-1165 descrie corelația slabă dintre simptome și esofagită, eficacitatea IPP și disfagia progresivă din strictura peptică.

• A Adevărat: creșterea presiunii abdominale facilitează deplasarea conținutului gastric în esofag.
• B Adevărat: intensitatea pirozisului nu reflectă fidel severitatea esofagitei.
• C Fals: inhibitorii pompei de protoni reduc aciditatea și au eficacitate în BRGE.
• D Adevărat: strictura peptică produce disfagie intermitentă pentru solide, cu agravare treptată pe termen lung.
• E Fals: presiunea redusă a SEI, nu cea crescută, favorizează refluxul.

Răspuns: A, B, E

1. H. pylori produce urează și colonizează mucusul gastric, unde bicarbonatul și amoniacul creează protecție față de acid. Gastrita antrală este o consecință obișnuită. Infecția se dobândește frecvent în copilărie și are prevalență mai mare în grupuri cu status socioeconomic scăzut.

• A Adevărat: producție de urează.
• B Adevărat: gastrită antrală frecventă.
• C Fals: mucusul și neutralizarea locală permit supraviețuirea.
• D Fals: prevalență mai mare în grupuri socioeconomice scăzute.
• E Adevărat: achiziție de obicei în copilărie.

Răspuns: A, D, E

1. Durerea epigastrică recurentă este manifestarea caracteristică a ulcerului peptic și poate fi însoțită de greață. Simptomul nu este diagnostic singur. Unele ulcere severe rămân asimptomatice până la hemoragie ori perforație; disfagia și pirozisul predominant orientează mai ales spre patologie esofagiană.

• A Durerea epigastrică recurentă este caracteristică, dar nu confirmă singură diagnosticul.
• B Disfagia intermitentă orientează spre o afecțiune esofagiană, nu spre tabloul obișnuit al ulcerului.
• C Pirozisul predominant este caracteristic refluxului gastroesofagian.
• D Greața poate însoți durerea ulceroasă.
• E Chiar și un ulcer sever poate fi silențios până la o complicație.

Răspuns: B, D, E

1. Durerea ulceroasă epigastrică are caracter recurent, poate asocia greață și se poate ameliora prin neutralizarea acidului. Sensibilitatea epigastrică este frecventă, iar iradierea dorsală ridică suspiciunea de penetrare posterioară a ulcerului.

Răspuns: A, B, D

1. Obstrucția evacuării gastrice reține alimentele și secrețiile în stomac și produce vărsături de volum mare. Pierderea acidului gastric poate induce alcaloză hipokaliemică, iar mulți pacienți răspund la măsuri nechirurgicale.

• A Corect: carcinomul pancreatic poate comprima extrinsec regiunea piloroduodenală.
• B Corect: vărsătura reprezintă simptomul principal al retenției gastrice.
• C Fals: vărsăturile sunt descrise ca rare și abundente; cele frecvente, mici, sunt comparate cu vărsăturile psihogene.
• D Corect: pierderea repetată de acid gastric favorizează alcaloza metabolică și hipokaliemia.
• E Fals: aproximativ 70% dintre pacienți pot fi tratați fără operație, prin reechilibrare, decompresie, antisecretorii și metode endoscopice.

Răspuns: A, B, D, E

1. Ulcerul poate obstrua evacuarea gastrică prin edem activ sau prin cicatrice. Staza produce vărsături rare și voluminoase, cu alimente vechi, și clapotaj a jeun; endoscopia confirmă diagnosticul.

• A Edemul din jurul unui ulcer activ poate obstrua lumenul.
• B Vărsătura reprezintă simptomul principal.
• C Vărsăturile tipice sunt rare și de volum mare.
• D Endoscopia stabilește cauza și diagnosticul.
• E Conținutul gastric restant poate produce clapotaj pe nemâncate.

Răspuns: B, D, E

1. AINS reduc protecția mucoasei prin inhibarea prostaglandinelor, iar inhibitorii selectivi COX-2 produc în general mai puține leziuni gastrice decât cei convenționali. La pacienți fără risc cardiovascular poate fi ales un COX-2 selectiv, în timp ce IPP reduc riscul ulceros și misoprostolul poate fi limitat de diaree.

Răspuns: B, D, E

1. Colita ulcerativă afectează colonul, în timp ce Crohn poate interesa orice segment digestiv și are inflamație transmurală. Crohn se asociază cu disbioză, iar AINS sunt asociate debutului și acutizărilor BII. În descrierea bibliografică, debutul la tineri, nu la vârstnici, se asociază frecvent bolii mai extinse și agresive.

• A Fals: afectarea oricărui segment digestiv caracterizează Crohn, nu colita ulcerativă.
• B Adevărat: inflamație transmurală în Crohn.
• C Fals: debutul tânăr este asociat extensiei și agresivității mai mari în sursă.
• D Adevărat: AINS asociate debutului și acutizărilor BII.
• E Adevărat: disbioză în Crohn.

Răspuns: A, B, C

1. Azatioprina, mercaptopurina și metotrexatul sunt opțiuni imunomodulatoare de menținere a remisiei în Crohn. Glucocorticoizii induc remisia, dar nu sunt adecvați pentru menținere pe termen lung. Omeprazolul reduce aciditatea gastrică și nu controlează inflamația Crohn pentru menținerea remisiei.

• A Adevărat: azatioprină.
• B Adevărat: metotrexat.
• C Adevărat: mercaptopurină.
• D Fals: omeprazolul inhibă aciditatea și nu menține remisia inflamației Crohn.
• E Fals: glucocorticoizii sunt pentru inducție, nu menținere cronică.

Răspuns: A, B, D

Răspuns: C, D, E

1. Colita colagenoasă prezintă o bandă subepitelială de colagen îngroșată și inflamație în lamina propria, cu arhitectură diferită de colita ulcerativă cu distorsiuni ale criptelor și depleție de celule caliciforme. Predomină la femei de vârstă mijlocie sau vârstnice și se asociază cu boli autoimune, inclusiv sclerodermia cutanată limitată. Budesonida este tratamentul uzual; colestiramina poate ajuta minoritatea cu malabsorbție concomitentă de acizi biliari.

• A Fals: distorsiunea criptelor și depleția celulelor caliciforme sunt caracteristice colitei ulcerative.
• B Fals: predomină femeile de vârstă mijlocie sau vârstnice.
• C Adevărat: asociere cu sclerodermia cutanată limitată.
• D Adevărat: budesonida este tratamentul uzual.
• E Adevărat: colestiramina ajută subgrupul cu malabsorbție de acizi biliari.

Răspuns: A, B, C, D

1. Persistența inflamației importante sau a peste opt scaune zilnice după trei zile de hidrocortizon intravenos indică risc de eșec și necesitatea unei terapii de salvare. Infliximabul sau ciclosporina intravenoasă pot evita colectomia; prelungirea corticoterapiei fără beneficiu amplifică morbiditatea.