România și concertul european; de la „criza orientală” la marile alianțe ale secolului XX: Istorie la Bacalaureat

34 de cerințe oficiale din subiectele de Bac; aici sunt cele mai noi 20. Rezolvi pe loc sau pe caiet, apoi te verifici pe barem.

Textul 1

„La sfârșitul anului 1916 și începutul lui 1917, România se afla într-o situație gravă deoarece
la consecințele […] unei campanii dezastruoase se adăugau marile dificultăți din relațiile cu Rusia, cel
mai important aliat al României în acel moment. […] O primă problemă […] a fost aceea a
comandamentului […], rușii cerând regelui Ferdinand să admită ca marele cartier general* român să
se integreze cartierului general rus din România, comandat de generalul Vladimir V. Zaharov. […]
Potrivit Constituției, regele era comandantul suprem al armatei și nu putea ceda această prerogativă
unui general rus, căruia urma să-i fie subordonat. […] Pe de altă parte, în timp de război, potrivit
prevederilor legii stării de asediu, marele cartier general avea dreptul de a dispune în chestiuni de
administrație peste miniștri […]. Prin urmare, desființarea acestui organism și înlocuirea lui cu o
structură străină puneau autoritățile românești în subordinea acesteia. […] Pentru luarea unei decizii
s-a deplasat la […] sediul marelui cartier general român și prim-ministrul Ion I. C. Brătianu care a
respins ferm propunerea rusă. Ca să tranșeze disputa, regele Ferdinand a trimis o telegramă lui
Nicolae al II-lea în care solicita păstrarea individualității armatei române. Țarul și-a dat acordul.”
(

P. Otu, România în Primul Război Mondial, Beligeranța, 1916-1917

) *marele cartier general - organism care asigură conducerea armatei în situație de război

I.12 p

textul 1

Numiți un spațiu istoric precizat în sursa A.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

România.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: România, Rusia Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).2 p
Textul 2

„Situația deosebită din Moldova și insistențele părții ruse au generat reacții din partea
Misiunii Militare Franceze și a guvernului român. Generalul Berthelot, asupra căruia se exercitau
presiuni pentru a accepta transferul trupelor române și a propriei Misiuni Militare peste Prut, a
trimis la sfârșitul lunii decembrie 1916 o telegramă la Paris, care a atras atenția autorităților
franceze asupra planurilor rusești. Prin urmare, Franța a devenit mult mai atentă, ea neputând
accepta dizolvarea propriei Misiuni Militare. […] Tot în scopul reglării raporturilor româno-ruse,
prim-ministrul Ion I. C. Brătianu […] a participat, în […] 1917, la Conferința interaliată de la
Petrograd. […] Prim-ministrul […] a avut numeroase întâlniri cu diferite personalități politice și
militare, primind asigurări că Aliații își vor îndeplini angajamentele asumate.
Rezistența regelui Ferdinand, acțiunile guvernului în frunte cu Ion I. C. Brătianu, ajutorul
acordat de Misiunea Militară Franceză […] i-au determinat pe ruși să renunțe la pretențiile de a
transfera armata română dincolo de Nistru.”
(

P. Otu, România în Primul Război Mondial, Beligeranța, 1916-1917

)

I.22 p

textul 2

Precizați, din sursa B, o informație referitoare la Misiunea Militară Franceză.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Generalul Berthelot a alertat autoritățile franceze printr-o telegramă asupra planurilor rusești.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Situația deosebită din Moldova și insistențele părții ruse au generat reacții din partea Misiunii Militare Franceze, susține atitudinea regelui Ferdinand și acțiunile guvernului român referitoare la pretențiile Rusiei etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).2 p

I.36 p

textul 1, textul 2

Menționați doi conducători politici la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Regele Ferdinand și Ion I. C. Brătianu.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Prima componentă corectă a răspunsului. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Ferdinand, Ion I. C. Brătianu Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)3 p
  2. A doua componentă corectă, distinctă. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Ferdinand, Ion I. C. Brătianu Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)3 p

I.43 p

textul 1, textul 2

Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că prim-ministrul român participă la Conferința interaliată din anul 1917.

Vezi rezolvarea

Răspuns: B

I.57 p

textul 1

Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Cauză: potrivit Constituției, regele era comandantul suprem al armatei. Efect: nu putea ceda această prerogativă unui general rus căruia urma să-i fie subordonat.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) Exemple: Cauză: deoarece la consecințele […] unei campanii dezastruoase se adăugau marile dificultăți din relațiile cu Rusia și efect La sfârșitul anului 1916 și începutul lui 1917, România se afla într-o situație gravă SAU Cauză: Pe de altă parte, în timp de război, potrivit prevederilor legii stării de asediu, marele cartier general avea dreptul de a dispune în chestiuni de administrație peste miniștri și efect: Prin urmare, desființarea acestui organism și înlocuirea lui cu o structură străină puneau autoritățile românești în subordinea acesteia. etc.7 p

Alte teme

Toate temele →