Bacalaureat 2024 la istorie: iunie
Subiectul oficial, cu baremul. Grilele și răspunsurile scurte le verifici pe loc; restul le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem.
Subiectul ISubiectul al II-leaSubiectul al III-lea
Subiectul I 30 p
Textul 2
„Autoritățile nu puteau tolera răscoala țărilor române care lovea Imperiul otoman sub aspect
politic, militar și economic. În plus, răscoala era un îndemn pentru creștinii cuceriți din Balcani [...]. De
aceea, zeci de mii de oameni (poate 50 000), sub comanda marelui vizir Sinan-Pașa, sunt puși în
mișcare spre Dunăre. Mihai [Viteazul] avea 8 000 de oșteni, plus 2 000 de ardeleni comandați de
Albert Király; poate să fi strâns cu totul 15 000 de oameni. Domnul avea nevoie de sprijinul deplin al
principelui Transilvaniei, Sigismund Báthory [...]. La 20 mai 1595, un tratat între Transilvania și Țara
Românească se semna la Alba Iulia [...].
Trupele turcești au trecut fluviul pe un pod de vase, la începutul lui august 1595. Domnul nu
putea lupta în câmp deschis din cauza disproporției forțelor. A ales un loc special la Călugăreni [...].
Lupta s-a dat la 13/23 august 1595 [...]. Pentru victoria deplină, lupta de la Călugăreni ar fi trebuit
continuată a doua zi [...] ceea ce Mihai [Viteazul] nu a putut face. Domnul Țării Românești a trebuit să
se retragă cu oastea la Stoienești, în așteptarea lui Sigismund [Báthory].”
(I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)
I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova
I.12 p
Numiți lupta din 1595 precizată în sursa B.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Călugăreni.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Textul 1
„Vlad Țepeș refuza în 1459 să mai plătească tributul, fapt care a determinat încercarea
sultanului de a-l îndepărta de la tronul Țării Românești [...]. A organizat apoi o campanie fulgerătoare
la sudul Dunării, începută prin cucerirea Giurgiului și incendierea unor localități ca Turtucaia, Rahova
și Nicopole [...]. Vlad Țepeș s-a văzut singur în fața intervenției otomane când, în primăvara lui 1462,
sultanul s-a îndreptat spre Dunăre pentru a pedepsi cutezanța sa, aducând cu sine și un pretendent
la tron. [...] Înaintarea otomană s-a desfășurat atât pe mare, cât și pe uscat. Flota turcească a pătruns
pe Dunăre, prilej cu care a încercat cucerirea Chiliei, iar armata de pe uscat a trecut Dunărea pe la
Turnu Măgurele, unde cu toată stăruința sa, Vlad Țepeș nu i-a putut opri. [...] Învățând din experiența
Belgradului, unde turcii s-au retras după rănirea gravă a sultanului, Vlad Țepeș a organizat faimosul
atac de la Târgoviște [...] despre care pomenesc toate izvoarele relative la campania din 1462.”
(M. Oproiu, Istoria medie a românilor)
M. Oproiu, Istoria medie a românilor
I.22 p
Precizați, din sursa A, o informație referitoare la acțiunile otomanilor din 1462.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Armata otomană a trecut Dunărea pe la Turnu Măgurele.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.36 p
Menționați câte un domn al Țării Românești la care se referă sursa A, respectiv sursa B.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Vlad Țepeș în sursa A și Mihai Viteazul în sursa B.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.43 p
Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că domnul organizează o campanie militară în sudul Dunării.
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Adevărat
I.57 p
Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Cauză: disproporția forțelor nu îi permitea lui Mihai să lupte în câmp deschis. Efect: a ales un loc special la Călugăreni.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.66 p
Prezentați alte două acțiuni diplomatice la care au participat românii în secolele al XV-lea - al XVI-lea, în afara celei la care se referă sursa B.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
În 1475, Ștefan cel Mare a încheiat un tratat cu regele Ungariei, Matia Corvin, care prevedea sprijin în fața amenințării otomane. În 1598, Mihai Viteazul a încheiat tratatul de la Mănăstirea Dealu cu împăratul Rudolf al II-lea, obținând sprijin financiar și militar pentru lupta antiotomană.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.74 p
Menționați o asemănare între două fapte istorice desfășurate de români în secolul al XIV-lea.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Victoria lui Basarab la Posada în 1330 și rezistența lui Bogdan față de coroana ungară în anii 1360 au contribuit la afirmarea independenței statelor românești față de Ungaria.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al II-lea 30 p
Textul 3
„La data izbucnirii Primului Război Mondial, [...] opinia publică românească [...] cu gândul la
eliberarea națională a românilor din provinciile aflate sub stăpânire austro-ungară [...] - Transilvania,
Banat, Bucovina - avea să opteze pentru intrarea în război alături de puterile Antantei (Franța, Rusia,
Anglia), împotriva alianței Puterilor Centrale (Germania, Austro-Ungaria; apoi Bulgaria și Turcia). [...]
În 1914, șeful guvernului, I. I.C. Brătianu, ca și alți lideri politici, au susținut cu hotărâre
neutralitatea [...]. S-a desfășurat în timpul neutralității [...] o amplă dezbatere publică menită să
lămurească dilema intrării României în război, alături de o alianță sau alta, în cele din urmă opțiunea
marii majorități a opiniei publice înclinând balanța în favoarea intrării României în război alături de
puterile Antantei, împotriva Puterilor Centrale. [...]
Pe baza tratatului încheiat cu Antanta, un nou Consiliu de Coroană, convocat la 14 august
1916, a hotărât, în sfârșit, intrarea imediată a României în război. [...] Armata română - în noaptea
de 14/15 august 1916 - a intrat în Transilvania [...]. Succesul a fost de scurtă durată, fiindcă [...]
armata română, neajutată la timp de aliați, este obligată să se retragă, în fața trupelor germane și
austro-ungare. Retragerea la sud de Carpați s-a făcut în urma unor bătălii [...] cu grele pierderi
umane, cu deosebire pe Valea Jiului. [...] În același timp, România era atacată de inamic și pe frontul
de sud, de către trupele germane, conduse de generalul Mackensen, cărora se alăturau trupele
bulgare și turcești, în condițiile în care aliații nu-și îndepliniseră angajamentul de a acoperi sudul
României cu ofensiva lor. Astfel, în decembrie 1916, Capitala era ocupată, o bună parte a teritoriului
național intrând sub ocupația militară a Puterilor Centrale. De la această dată, armata română și,
odată cu ea, autoritățile și principalele instituții ale statului, se retrag în Moldova. [...]
Seria marilor bătălii victorioase din lunile iulie-august 1917 a început cu cea de la Mărăști
[...]; a continuat cu celebra bătălie de la Mărășești, cea mai de seamă victorie românească în timpul
Primului Război Mondial [...]. Concomitent cu cea din urmă s-a desfășurat și bătălia de la Oituz,
înaintarea inamicului pe valea Trotușului, de asemenea, fiind oprită.”
(N. Isar, Istoria modernă a românilor, 1774/1784-1919)
N. Isar, Istoria modernă a românilor, 1774/1784-1919
II.12 p
Numiți o mare alianță precizată în sursa dată.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Antanta.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
II.22 p
Precizați secolul la care se referă sursa dată.
Vezi rezolvarea
Răspuns: Secolul al XX-lea.
II.36 p
Menționați șeful guvernului din 1914 și o caracteristică a opiniei publice din România, la care se referă sursa dată.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Ion I. C. Brătianu; majoritatea opiniei publice susținea intrarea în război alături de Antanta.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
II.46 p
Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la evenimentele din anul 1917.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Armata română a obținut victoria de la Mărăști. La Oituz a fost oprită înaintarea inamicului pe valea Trotușului.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
II.510 p
Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la acțiunile militare desfășurate în anul 1916, susținându-l cu două informații selectate din sursă.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Campania din 1916 a avut pentru România un rezultat nefavorabil, după un început ofensiv. Armata a fost obligată să se retragă din Transilvania în fața trupelor germane și austro-ungare, iar în decembrie capitala a fost ocupată de Puterile Centrale.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
II.64 p
Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia democrația din România Mare se consolidează în perioada 1921-1930. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Democrația României Mari s-a consolidat prin Constituția din 1923, deoarece statul unificat avea nevoie de un cadru comun al drepturilor și instituțiilor. Aceasta a consacrat votul universal masculin și separarea puterilor. Așadar, legea fundamentală din intervalul 1921-1930 a întărit organizarea democratică.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al III-lea 30 p
III30 p
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre România postbelică, având în vedere: - precizarea unei acțiuni politice desfășurate în România între anii 1946-1960 și menționarea a două aspecte referitoare la aceasta; - menționarea a două măsuri adoptate în politica internă a României între anii 1964-1985; - prezentarea unui fapt istoric din perioada național-comunismului prin care România participă la relațiile internaționale; - formularea unui punct de vedere referitor la consolidarea democrației postdecembriste în perioada 1990-1995 și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.
Cam 2 pagini
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
România postbelică a cunoscut instaurarea și consolidarea comunismului, o etapă de național-comunism și apoi revenirea la instituții democratice. Aceste transformări au modificat proprietatea, raporturile dintre stat și cetățean și politica externă.
O acțiune politică din perioada 1946-1960 a fost proclamarea republicii la 30 decembrie 1947. Un prim aspect este abdicarea forțată a regelui Mihai I, sub presiunea conducerii comuniste, care înlătura ultima instituție importantă capabilă să limiteze preluarea integrală a puterii. Un al doilea aspect este adoptarea legii prin care România devenea Republica Populară Română. Schimbarea formei de guvernământ a consolidat regimul comunist și a fost urmată de organizarea instituțiilor după model sovietic. Nu a rezultat din competiție politică liberă, ci din eliminarea succesivă a opoziției și din dominația partidului susținut de URSS.
Între 1964 și 1985, o măsură de politică internă a fost adoptarea Constituției din 1965, care a schimbat denumirea țării în Republica Socialistă România și a consacrat rolul conducător al Partidului Comunist Român. O altă măsură a fost instituirea funcției de președinte al republicii în 1974, ocupată de Nicolae Ceaușescu. Aceasta a contribuit la concentrarea puterii personale. Deși primii ani ai noii conduceri au adus o relativă relaxare culturală, monopolul partidului nu a fost înlăturat, iar după 1971 controlul ideologic și cultul personalității s-au accentuat.
Un fapt istoric din perioada național-comunismului prin care România a participat la relațiile internaționale a fost condamnarea intervenției în Cehoslovacia în august 1968. Armatele unor state ale Tratatului de la Varșovia, conduse de URSS, au intervenit pentru a opri reformele de la Praga. Nicolae Ceaușescu a criticat public invazia, iar România nu a trimis trupe. Deoarece poziția sa se deosebea de cea sovietică, România a câștigat prestigiu în Occident și a dezvoltat relații diplomatice mai largi. Această autonomie externă nu a însemnat însă democratizarea vieții interne.
Consider că între 1990 și 1995 democrația postdecembristă s-a consolidat prin adoptarea unor reguli constituționale noi. Un argument este Constituția din 1991, aprobată prin referendum. Ea a stabilit pluralismul politic, separarea puterilor și garantarea drepturilor și libertăților cetățenești. Deoarece regimul comunist concentrase puterea într-un singur partid, aceste prevederi creau garanții împotriva revenirii la monopolul politic. Alegerile din 1992 au organizat instituțiile potrivit noului cadru constituțional. Așadar, chiar dacă tranziția a fost însoțită de conflicte și dificultăți, instituirea regulilor democratice a reprezentat o schimbare esențială.
Evoluția postbelică arată trecerea de la controlul totalitar al societății la recunoașterea competiției politice și a drepturilor cetățenești.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.