Bacalaureat 2024 la istorie: simulare
Subiectul oficial, cu baremul. Grilele și răspunsurile scurte le verifici pe loc; restul le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem.
Subiectul ISubiectul al II-leaSubiectul al III-lea
Subiectul I 30 p
Textul 1
„Efervescența politică din timpul primilor domni pământeni se poate reconstitui prin analiza
numeroaselor memorii și proiecte de reformă [...] înaintate fie Rusiei, fie Turciei. [...]
Problematica acestei ample mișcări reformatoare poartă amprenta modernizării, întrucât se
referă la transformarea societății și a statului. Cel mai bine poate este concentrată întreaga mișcare
reformatoare din acei ani în documentul [...] din Moldova, al lui Ionică Tăutu și intitulat Constituția
cărvunarilor (1822). Actul este deopotrivă o declarație de principii și o expunere sistematică de măsuri
vizând reorganizarea statului [...]. Proiectul de constituție asociază problematicii naționale un spirit
liberal, novator, dorind în primul rând înlocuirea regimului [...] marii boierimi. Se preconiza [...]
promovarea unor măsuri de dezvoltare a economiei, de reformare a mai tuturor instituțiilor țării [...].
Regimul politic propus de Tăutu nu era unul larg democratic, deoarece privilegiile boierimii erau încă
menținute. S-a urmărit doar introducerea în viața politică a boierimii mici și mijlocii, a reprezentanților
intelectualității și a burgheziei în formare, lărgindu-se astfel baza regimului aristocratic existent.‟
(I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)
I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova
I.12 p
Numiți proiectul politic precizat în sursa A.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Constituția cărvunarilor.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Textul 2
„Țarul Nicolae l-a însărcinat cu aplicarea prevederilor Tratatului de la Adrianopol (1829)
pe un ofițer și administrator energic, Pavel Kiseleff [...]. Fără îndoială, cea mai importantă realizare
a sa a fost elaborarea unei legi fundamentale pentru fiecare Principat. Regulamentele Organice au
fost produsul cooperării strânse a autorităților rusești cu boierii români. Regulamentele au asigurat
perpetuarea dominației boierilor în viața politică, recunoscându-le acestora dreptul exclusiv de a fi
reprezentați în noua legislatură, oferindu-le pozițiile de frunte în cadrul administrației centrale,
scutindu-i de taxe și conferindu-le drepturi de proprietate asupra moșiilor lor [...]. Regulamentele au
introdus și schimbări drastice în fiecare ramură de guvernământ a Principatelor. Vechile practici și
instituții au fost modificate sau desființate. [...] În ansamblu, Regulamentele Organice au grăbit
modernizarea Țării Românești și a Moldovei [...].
Armatele Rusiei au continuat să ocupe Principatele și după ce sultanul aprobase
Regulamentele Organice, deoarece țarul dorea ca P. Kiseleff să rămână și să supervizeze
implementarea lor.‟ (K. Hitchins, Scurtă istorie a României)
K. Hitchins, Scurtă istorie a României
I.22 p
Precizați, din sursa B, o informație referitoare la Regulamentele Organice.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Regulamentele Organice au grăbit modernizarea Țării Românești și a Moldovei.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.36 p
Menționați două state precizate atât în sursa A, cât și în sursa B.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Moldova și Rusia.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.43 p
Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că spațiul românesc se află sub ocupație armată.
Vezi rezolvarea
Răspuns: B
I.57 p
Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Cauză: privilegiile boierimii erau menținute. Efect: regimul propus de Tăutu nu era larg democratic.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.66 p
Prezentați două măsuri de modernizare a statului român adoptate în deceniul șapte al secolului al XIX-lea.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Reforma agrară din 1864 a desființat claca și a împroprietărit țărani, schimbând raporturile sociale. Legea instrucțiunii publice din 1864 a prevăzut obligativitatea și gratuitatea învățământului primar, extinzând accesul la educație.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.74 p
Menționați o asemănare între prevederile a două proiecte politice referitoare la statul român modern, elaborate în perioada 1848-1857.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Prințipiile noastre pentru reformarea patriei din 1848 și rezoluțiile adunărilor ad-hoc din 1857 cereau unirea Moldovei cu Țara Românească.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al II-lea 30 p
Textul 3
„Domnitorii Moldovei au urmărit aceleași obiective ca omologii lor valahi. Strădaniile lor
pentru obținerea independenței au culminat cu semnarea, în 1711, de către domnul Dimitrie
Cantemir (1710 -1711) a unui pact de alianță cu țarul Rusiei, Petru cel Mare [...]. Înfrângerea armatei
lui Petru de către otomani la Stănilești, la 18-22 iulie 1711, a pus capăt subit tratativelor [...]. Cantemir
s-a refugiat imediat în Rusia [...]. Sultanii i-au ales pe noii domnitori din rândul [...] familiilor grecești
bogate din cartierul Fanar al Constantinopolului tocmai pentru a contracara răspândirea influenței
ruse și austriece în Moldova și în Valahia și pentru a grăbi integrarea politică și economică a
Principatelor în imperiu. Parteneriatul astfel creat a reprezentat baza așa-numitului regim fanariot
care a început în Moldova în 1711 și în Valahia în 1716 [...].
Cererile economice și fiscale otomane au crescut în permanență [...]. Volumul proviziilor de
orice fel expediate din Principate la Constantinopol [...] nu cunoștea margini și lua forma unui monopol
comercial înăsprit [...]. Prețurile oferite țăranilor și altor producători români de către negustorii otomani
[...] erau invariabil mai mici decât prețurile de pe piață. Valoarea tributului datorat puterii suzerane și a
cadourilor care însoțeau orice negociere oficială cu Imperiul Otoman a crescut enorm. [...]
Concurența pentru tron era o afacere atât de bună pentru elita otomană, încât sultanul
schimba frecvent domnitorii. [...] Cu toate acestea, sultanii au asigurat o anumită continuitate la
conducerea Principatelor, unii domnitori fiind mutați de la București la Iași [...]. Domnitorul era
personajul central al sistemului deoarece era agentul Imperiului Otoman și fusese ales de sultan să
promoveze ambițiile puterii suzerane. [...] Unii domnitori [...] au contribuit semnificativ la bunăstarea
principatului lor. Demn de menționat este Alexandru Ipsilanti [...] care a domnit atât în Valahia (1774-
1782 și 1796-1797), cât și în Moldova (1786-1788). Locul său e în rândul despoților luminați ai vremii,
datorită reformei extinse a sistemului juridic și administrativ al Valahiei [...]. Efortul său de a codifica*
legea valahă a fost un succes remarcabil.”
*a sistematiza și a reuni într-un cod normele juridice care se referă la o anumită ramură a dreptului
(K. Hitchins, Scurtă istorie a României)
K. Hitchins, Scurtă istorie a României
II.12 p
Numiți puterea suzerană a Principatelor, precizată în sursa dată.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Imperiul Otoman.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
II.22 p
Precizați secolul la care se referă sursa dată.
Vezi rezolvarea
Răspuns: Secolul al XVIII-lea.
II.36 p
Menționați domnitorul fanariot și o măsură adoptată de acesta în politica internă, precizate în sursa dată.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Alexandru Ipsilanti; a reformat sistemul juridic și administrativ al Țării Românești.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
II.46 p
Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la relațiile comerciale.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Comerțul era supus unui monopol otoman înăsprit. Negustorii otomani plăteau producătorilor români prețuri mai mici decât cele de pe piață.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
II.510 p
Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la acțiunile desfășurate de sultani în contextul regimului fanariot, susținându-l cu două informații selectate din sursă.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Sultanii au urmărit controlul politic al Principatelor prin domnii fanarioți. Ei îi selectau din familiile grecești din Fanar pentru a contracara influența rusă și austriacă și îi schimbau frecvent, profitând de concurența pentru tron.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
II.64 p
Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia în perioada 1310-1380 au avut loc evenimente care au contribuit la obținerea sau la consolidarea independenței Țării Românești. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Independența Țării Românești s-a consolidat prin victoria de la Posada din 1330, deoarece regele Carol Robert de Anjou încerca să îl supună pe Basarab I. Oastea lui Basarab a înfrânt armata ungară în retragere. Așadar, eșecul intervenției militare ungare a confirmat independența statului.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al III-lea 30 p
III30 p
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția politică a României în secolul al XX-lea, având în vedere: - prezentarea unui aspect referitor la democrația existentă în România, în deceniul trei al secolului al XX-lea; - menționarea a două caracteristici ale Constituției din 1938; - precizarea unei legi fundamentale adoptate în România între anii 1951-1970 și menționarea a două prevederi ale acesteia; - formularea unui punct de vedere referitor la regimul politic din România în perioada 1991-2000 și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.
Cam 2 pagini
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Secolul al XX-lea a adus României alternanța dintre regimuri democratice, autoritare și totalitare. Legile fundamentale au reflectat aceste schimbări, consacrând fie separarea puterilor, fie concentrarea lor.
Un aspect al democrației din deceniul al treilea al secolului a fost adoptarea Constituției din 1923. După unirea din 1918, statul avea nevoie de o organizare politică unitară. Constituția a definit România drept stat național, unitar și indivizibil, a menținut monarhia constituțională și a consacrat drepturi și libertăți cetățenești. Votul universal masculin a lărgit participarea politică față de sistemul cenzitar anterior războiului. Puterea legislativă era exercitată de rege și reprezentanța națională, cea executivă de rege prin guvern, iar justiția de instanțe. Prin urmare, cadrul constituțional susținea un regim democratic, chiar dacă practica electorală era afectată de intervențiile administrației și de influența guvernului.
Constituția din 1938 a schimbat acest echilibru. O primă caracteristică era întărirea autorității regelui Carol al II-lea, în mâinile căruia se concentra puterea executivă și care avea un rol decisiv în legiferare. O a doua caracteristică era răspunderea miniștrilor față de rege, ceea ce slăbea controlul parlamentar asupra guvernului. Noua lege fundamentală a oferit cadrul regimului de autoritate monarhică. Ea a păstrat formal unele instituții, dar a redus posibilitatea competiției politice autentice și autonomia reprezentanței naționale.
Între 1951 și 1970 a fost adoptată Constituția din 1965. O prevedere stabilea denumirea de Republica Socialistă România. O altă prevedere consacra Partidul Comunist Român drept forță politică conducătoare a întregii societăți. Proprietatea socialistă și economia planificată completau organizarea regimului. Deși textul proclama drepturi ale cetățenilor, acestea erau limitate în practică de monopolul partidului și de represiune. Constituția nu a introdus separarea reală a puterilor și nici alegeri competitive, ci a legitimat continuarea regimului totalitar sub noua conducere.
Consider că în perioada 1991-2000 regimul politic al României a avut caracter democratic. Un argument este alternanța la guvernare din 1996. Deoarece alegerile s-au desfășurat în condițiile pluralismului politic, opoziția a putut câștiga președinția și majoritatea necesară formării guvernului. Transferul puterii către noii câștigători a arătat că autoritatea depindea de vot, nu de monopolul unui partid. Acest proces s-a realizat în cadrul Constituției din 1991, care garanta drepturile cetățenești și separarea puterilor. Așadar, practica alternanței electorale susține existența democrației în intervalul cerut.
Schimbările constituționale și aplicarea lor arată că forma juridică trebuie analizată împreună cu modul real în care este exercitată puterea.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.