Bacalaureat 2024 la istorie: sesiunea specială

Subiectul oficial din 2024, cu baremul, pe 90 de puncte. Grilele și răspunsurile scurte le verifici pe loc; restul le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem.

Pentru elevii care n-au putut da examenul la data obișnuită (de exemplu, olimpicii plecați la concursuri).

3 ore · 90 de puncte + 10 din oficiu

Subiectul (PDF)Baremul (PDF)

Pe timp, ca la examen

Ceasul merge și dacă închizi pagina. Poți lua o singură pauză. La final, nota estimată după barem.

Subiectul ISubiectul al II-leaSubiectul al III-lea

Subiectul I 30 p

Textul 1

„La deschiderea lucrărilor Adunării Elective din Moldova [...] deputații unioniști s-au trezit
în fața unui număr mare de candidați la domnie. Faptul că doi din candidații conservatorilor [...] erau
adversari [...] a permis unioniștilor liberali [...] să propună candidatura colonelului Alexandru Ioan
Cuza [...]. Candidatura sa, supusă la vot, a întrunit unanimitatea deputaților. Drept urmare, la 5
ianuarie 1859 Alexandru Ioan Cuza a devenit Domnitor al Moldovei. [...] Când delegația moldovenilor
a trecut prin București, în drum spre Constantinopol, spre a anunța alegerea Domnului la Iași, ea a
sugerat oficial unioniștilor munteni ideea de a-l alege și ei tot pe Cuza. [...] La București, unioniștii
liberali [...] au anticipat alegerea Domnului cu o amplă propagandă în mijlocul populației Capitalei.
[...] La 24 ianuarie 1859, în Adunarea Electivă a Țării Românești deputații conservatorilor au sfârșit
prin a se alătura deputaților unioniști. Astfel, ei au votat cu toții, în unanimitate, pe Alexandru Ioan
Cuza, ca domn și al Țării Românești.
Alegerea aceluiași Domnitor, în persoana lui Cuza, punea Poarta otomană [Imperiul Otoman]
în fața unui fapt împlinit, iar românii izbuteau să realizeze sub același Domn unitatea Principatelor.”
(

S. L. Damean, I. Oncescu, O istorie a românilor de la Tudor Vladimirescu la Marea Unire 1821-1918

)

I.12 p

textul 1

Numiți domnitorul Principatelor Române ales în anul 1859, precizat în sursa A.

Verifică-te pe barem

Răspunsul din barem

Alexandru Ioan Cuza/Cuza

Din baremul oficial. Orice răspuns corect echivalent e bun.

Barem oficial

  1. 2 puncte pentru răspunsul: Alexandru Ioan Cuza/Cuza Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).2 p
Textul 2

„Numele dat de Al. I. Cuza actului [...] aprobat de plebiscit*, Statut Dezvoltător al
Convenției de la Paris (1864), voia să sublinieze faptul că, din punctul de vedere al statutului politic
internațional, situația statului român rămânea neschimbată. [...]
Pe planul organizării statale interne, Statutul aducea schimbări foarte importante [...]. Pe de
o parte, întărește puterea executivă în raport cu puterea legislativă [...]. Domnul are singur inițiativa
legilor, pe care le pregătește cu ajutorul Consiliului de Stat. Pentru dezbaterea și votarea legilor, se
înființează un al doilea organism legislativ, Senatul. [...] El se compune din membri de drept și [...]
membri numiți de domn. [...]
Pe de altă parte, Statutul Dezvoltător încorporează o nouă lege electorală, [...] extinzând mult
dreptul de vot al locuitorilor. [...] Numărul alegătorilor, direcți și primari, după unele calcule, atingea
cifra de 570.690 […] față de cei 3.796 alegători, câți erau în Țara Românească și Moldova, la 1858.”
*plebiscit - referendum (

N. Isar, Istoria modernă a românilor 1774/1784 - 1918

)

I.22 p

textul 2

Precizați, din sursa B, o informație referitoare la Senat.

Verifică-te pe barem

Răspunsul din barem

se compune din membri de drept și [...] membri numiți de domn; dezbate legile etc.

Din baremul oficial. Orice răspuns corect echivalent e bun.

Barem oficial

  1. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: se compune din membri de drept și [...] membri numiți de domn; dezbate legile etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).2 p

I.36 p

textul 1, textul 2

Menționați cele două state române la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.

Verifică-te pe barem

Răspunsul din barem

Țara Românească, Moldova

Din baremul oficial. Orice răspuns corect echivalent e bun.

Barem oficial

  1. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Țara Românească, Moldova Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)3 p
  2. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Țara Românească, Moldova Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)3 p

I.43 p

textul 1, textul 2

Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că legea electorală a dus la creșterea numărului alegătorilor.

Vezi rezolvarea

Răspuns: B

I.57 p

textul 1

Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).

Verifică-te pe barem

Răspunsul din barem

cauză: Candidatura sa, supusă la vot, a întrunit unanimitatea deputaților și efect: Drept urmare, la 5 ianuarie 1859 Alexandru Ioan Cuza a devenit Domnitor al Moldovei SAU cauză: La 24 ianuarie 1859, în Adunarea Electivă a Țării Românești deputații conservatorilor au sfârșit prin a se alătura deputaților unioniști și efect: Astfel, ei au votat cu toții, în unanimitate, pe Alexandru Ioan Cuza, ca domn și al Țării Românești etc.

Din baremul oficial. Orice răspuns corect echivalent e bun.

Barem oficial

  1. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) Exemple: cauză: Candidatura sa, supusă la vot, a întrunit unanimitatea deputaților și efect: Drept urmare, la 5 ianuarie 1859 Alexandru Ioan Cuza a devenit Domnitor al Moldovei SAU cauză: La 24 ianuarie 1859, în Adunarea Electivă a Țării Românești deputații conservatorilor au sfârșit prin a se alătura deputaților unioniști și efect: Astfel, ei au votat cu toții, în unanimitate, pe Alexandru Ioan Cuza, ca domn și al Țării Românești etc.7 p

I.66 p

Prezentați alte două fapte istorice desfășurate în statul român, între anii 1860-1867, în afara celor la care se referă sursa B.

Verifică-te pe barem

Răspunsul din barem

legea secularizării averilor mănăstirești, legea rurală, instaurarea dinastiei străine etc.

Din baremul oficial. Orice răspuns corect echivalent e bun.

Barem oficial

  1. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două fapte istorice desfășurate în statul român, între anii 1860-1867, în afara celor la care se referă sursa B (1px2=2p) Exemple: legea secularizării averilor mănăstirești, legea rurală, instaurarea dinastiei străine etc.1 p
  2. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două fapte istorice desfășurate în statul român, între anii 1860-1867, în afara celor la care se referă sursa B (1px2=2p) Exemple: legea secularizării averilor mănăstirești, legea rurală, instaurarea dinastiei străine etc.1 p
  3. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)2 p
  4. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)2 p

I.74 p

Menționați o asemănare între două acțiuni desfășurate de România în plan extern, în ultimele trei decenii ale secolului al XIX-lea.

Verifică-te pe barem

Răspunsul din barem

colaborarea cu mari puteri, caracter antiotoman etc.

Din baremul oficial. Orice răspuns corect echivalent e bun.

Barem oficial

  1. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două acțiuni desfășurate de România în plan extern, în ultimele trei decenii ale secolului al XIX-lea Exemple: colaborarea cu mari puteri, caracter antiotoman etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).4 p

Subiectul al II-lea 30 p

Textul 3

„Anul 1974 a căpătat o importanță simbolică și prin alegerea lui Nicolae Ceaușescu în funcția
de președinte al noii Republici Socialiste România. […] Astfel, Nicolae Ceaușescu, nu mai era doar
secretar general al CC al PCR [Comitetului Central al Partidului Comunist Român] și președinte al
Consiliului de Stat, ci și președinte al Republicii Socialiste România […].
Și în ceea ce privește maniera de interacțiune a liderului cu societatea, lucrurile s-au
schimbat. Dacă până în acel moment era un lider care și-a câștigat popularitatea și a menținut un
contact direct cu cetățenii […], începând din 1974 a devenit un lider care s-a desprins, treptat, de
comunicarea directă cu cetățenii și a dezvoltat un cult al personalității. […]
Planul de măsuri în educație a fost adoptat în cadrul plenarei Comitetului Central al partidului
din 2-3 noiembrie 1976 și publicat și în presă […]. În el se prevedea crearea consiliilor de educație
politică și cultură socialistă, ca organisme de partid și de stat. Rolul era de a coordona întreaga
activitate de «educație politică și răspândirea științei». […] O altă măsură luată în domeniul educației,
de această dată, a fost crearea organizației «Șoimii patriei», pentru copiii cu vârsta între 4 și 7 ani.
[…] În clasele V-VIII s-a introdus o dată la două săptămâni cursul de informare politică, iar în clasa
a VII-a elevii aveau un curs de educație cetățenească și unul denumit «Constituția RSR. Noțiuni de
stat și de drept». În licee, indiferent de profil, au fost introduse cursuri precum: «Informare politică»,
«Cunoștințe economice», «Cunoștințe social-politice», «Istoria contemporană a României și a
mișcării muncitorești, democratice și revoluționare, a Partidului Comunist Român». În facultăți au
apărut cursuri precum economie politică, socialism științific, sociologia educației, probleme
fundamentale ale istoriei patriei și Partidului Comunist Român.”
(

C. Preutu, Propagandă politică în România Socialistă

)

II.12 p

textul 3

Numiți formațiunea politică precizată în sursa dată.

Verifică-te pe barem

Răspunsul din barem

Partidul Comunist Român/PCR

Din baremul oficial. Orice răspuns corect echivalent e bun.

Barem oficial

  1. 2 puncte pentru răspunsul: Partidul Comunist Român/PCR Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).2 p

II.22 p

textul 3

Precizați secolul la care se referă sursa dată.

Vezi rezolvarea

Răspuns: al XX-lea

II.36 p

textul 3

Menționați conducătorul României și o caracteristică a relațiilor acestuia cu cetățenii statului, la care se referă sursa dată.

Verifică-te pe barem

Răspunsul din barem

Nicolae Ceaușescu
a menținut un contact direct cu cetățenii, Nicolae Ceaușescu renunță la comunicarea directă cu cetățenii etc.

Din baremul oficial. Orice răspuns corect echivalent e bun.

Barem oficial

  1. 3 puncte pentru răspunsul: Nicolae Ceaușescu3 p
  2. 3 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a relațiilor acestuia cu cetățenii statului, la care se referă sursa dată Exemple: a menținut un contact direct cu cetățenii, Nicolae Ceaușescu renunță la comunicarea directă cu cetățenii etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).3 p

II.46 p

textul 3

Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la funcțiile deținute de conducătorul României.

Verifică-te pe barem

Răspunsul din barem

Anul 1974 a căpătat o importanță simbolică și prin alegerea lui Nicolae Ceaușescu în funcția de președinte al noii Republici Socialiste România; secretar general al CC al PCR; președinte al Consiliului de Stat etc.

Din baremul oficial. Orice răspuns corect echivalent e bun.

Barem oficial

  1. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la funcțiile deținute de conducătorul României (3px2=6p) Exemple: Anul 1974 a căpătat o importanță simbolică și prin alegerea lui Nicolae Ceaușescu în funcția de președinte al noii Republici Socialiste România; secretar general al CC al PCR; președinte al Consiliului de Stat etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).3 p
  2. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la funcțiile deținute de conducătorul României (3px2=6p) Exemple: Anul 1974 a căpătat o importanță simbolică și prin alegerea lui Nicolae Ceaușescu în funcția de președinte al noii Republici Socialiste România; secretar general al CC al PCR; președinte al Consiliului de Stat etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).3 p

II.510 p

textul 3

Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la măsurile adoptate în domeniul educației, susținându-l cu două informații selectate din sursă.

Verifică-te pe barem

Răspunsul din barem

Prin măsurile adoptate în domeniul educației sunt impuse noi discipline de studiu în învățământ. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: În clasele V-VIII s-a introdus o dată la două săptămâni cursul de informare politică și În licee, indiferent de profil, au fost introduse cursuri precum: «Informare politică», «Cunoștințe economice», «Cunoștințe social-politice», «Istoria contemporană a României și a mișcării muncitorești, democratice și revoluționare, a Partidului Comunist Român» SAU Măsurile adoptate în domeniul educației politizează sistemul de învățământ. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: În licee, indiferent de profil, au fost introduse cursuri precum: «Informare politică», «Cunoștințe economice», «Cunoștințe social- politice», «Istoria contemporană a României și a mișcării muncitorești, democratice și revoluționare, a Partidului Comunist Român» și În facultăți au apărut cursuri precum economie politică, socialism științific, sociologia educației, probleme fundamentale ale istoriei patriei și Partidului Comunist Român. etc.

Din baremul oficial. Orice răspuns corect echivalent e bun.

Barem oficial

  1. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la măsurile adoptate în domeniul educației4 p
  2. câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat (3px2=6p) Exemple: Prin măsurile adoptate în domeniul educației sunt impuse noi discipline de studiu în învățământ. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: În clasele V-VIII s-a introdus o dată la două săptămâni cursul de informare politică și În licee, indiferent de profil, au fost introduse cursuri precum: «Informare politică», «Cunoștințe economice», «Cunoștințe social-politice», «Istoria contemporană a României și a mișcării muncitorești, democratice și revoluționare, a Partidului Comunist Român» SAU Măsurile adoptate în domeniul educației politizează sistemul de învățământ. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: În licee, indiferent de profil, au fost introduse cursuri precum: «Informare politică», «Cunoștințe economice», «Cunoștințe social- politice», «Istoria contemporană a României și a mișcării muncitorești, democratice și revoluționare, a Partidului Comunist Român» și În facultăți au apărut cursuri precum economie politică, socialism științific, sociologia educației, probleme fundamentale ale istoriei patriei și Partidului Comunist Român. etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.3 p
  3. câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat (3px2=6p) Exemple: Prin măsurile adoptate în domeniul educației sunt impuse noi discipline de studiu în învățământ. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: În clasele V-VIII s-a introdus o dată la două săptămâni cursul de informare politică și În licee, indiferent de profil, au fost introduse cursuri precum: «Informare politică», «Cunoștințe economice», «Cunoștințe social-politice», «Istoria contemporană a României și a mișcării muncitorești, democratice și revoluționare, a Partidului Comunist Român» SAU Măsurile adoptate în domeniul educației politizează sistemul de învățământ. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: În licee, indiferent de profil, au fost introduse cursuri precum: «Informare politică», «Cunoștințe economice», «Cunoștințe social- politice», «Istoria contemporană a României și a mișcării muncitorești, democratice și revoluționare, a Partidului Comunist Român» și În facultăți au apărut cursuri precum economie politică, socialism științific, sociologia educației, probleme fundamentale ale istoriei patriei și Partidului Comunist Român. etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.3 p

II.64 p

Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia România participă la relațiile internaționale în perioada „Războiului rece“. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)

Verifică-te pe barem

Răspunsul din barem

aderarea la Pactul de la Varșovia, participarea la Conferința de la Helsinki etc.

Din baremul oficial. Orice răspuns corect echivalent e bun.

Barem oficial

  1. 4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: aderarea la Pactul de la Varșovia, participarea la Conferința de la Helsinki etc.) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)4 p

Subiectul al III-lea 30 p

III30 p

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre spațiul românesc în secolele al XIV-lea - al XVI-lea, având în vedere: - precizarea unui conflict militar la care participă românii în secolul al XIV-lea și menționarea a două aspecte referitoare la acesta; - menționarea a două acțiuni prin care românii se implică în relațiile internaționale din prima jumătate a secolului al XV-lea; - prezentarea unui fapt istoric referitor la spațiul românesc, desfășurat în a doua jumătate a secolului al XV-lea - prima jumătate a secolului al XVI-lea; - formularea unui punct de vedere referitor la acțiunile diplomatice desfășurate de români în a doua jumătate a secolului al XVI-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.

Cam 2 pagini

Verifică-te pe barem

Barem oficial

  1. precizarea oricărui conflict militar la care participă românii în secolul al XIV-lea (de exemplu: lupta de la Posada, lupta de la Rovine etc.)2 p
  2. menționarea oricăror două aspecte referitoare la acesta (de exemplu: voievodul Basarab obține victoria împotriva regelui Ungariei, Țara Românească devine stat independent, este relatată în izvorul istoric Cronica pictată de la Viena etc.; are caracter antiotoman, sultanul Baiazid conduce expediția militară în nordul Dunării, Mircea cel Bătrân organizează acțiunile militare ale românilor etc.) (3px2=6p)3 p
  3. menționarea oricăror două aspecte referitoare la acesta (de exemplu: voievodul Basarab obține victoria împotriva regelui Ungariei, Țara Românească devine stat independent, este relatată în izvorul istoric Cronica pictată de la Viena etc.; are caracter antiotoman, sultanul Baiazid conduce expediția militară în nordul Dunării, Mircea cel Bătrân organizează acțiunile militare ale românilor etc.) (3px2=6p)3 p
  4. menționarea oricăror două acțiuni prin care românii se implică în relațiile internaționale din prima jumătate a secolului al XV-lea (de exemplu: Alexandru cel Bun acceptă suzeranitatea regelui Poloniei, trupe moldovene luptă la Grünwald/Marienburg, cruciada de la Varna etc.) (3px2=6p)3 p
  5. menționarea oricăror două acțiuni prin care românii se implică în relațiile internaționale din prima jumătate a secolului al XV-lea (de exemplu: Alexandru cel Bun acceptă suzeranitatea regelui Poloniei, trupe moldovene luptă la Grünwald/Marienburg, cruciada de la Varna etc.) (3px2=6p)3 p
  6. menționarea oricărui fapt istoric referitor la spațiul românesc, desfășurat în a doua jumătate a secolului al XV-lea - prima jumătate a secolului al XVI-lea (de exemplu: lupta de la Vaslui, organizarea Transilvaniei ca principat autonom sub suzeranitate otomană etc.)2 p
  7. prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect3 p
  8. formularea oricărui punct de vedere referitor la acțiunile diplomatice desfășurate de români în a doua jumătate a secolului al XVI-lea (de exemplu: Acțiunile diplomatice desfășurate de români în a doua jumătate a secolului al XVI-lea au caracter antiotoman., Prin acțiunile diplomatice desfășurate în a doua jumătate a secolului al XVI-lea românii stabilesc relații politice cu state creștine. etc.)1 p
  9. susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric - prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate - 6 puncte distribuite astfel:4 p
  10. utilizarea limbajului istoric adecvat2 p
  11. structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)1 p
  12. respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice2 p
  13. respectarea limitei de spațiu1 p
Ai terminat? Bifează pe barem ce ai făcut și află câte puncte ai fi luat. Alte subiecte de istorie.