Bacalaureat 2023 la istorie: simulare
Subiectul oficial, cu baremul. Grilele și răspunsurile scurte le verifici pe loc; restul le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem.
Subiectul ISubiectul al II-leaSubiectul al III-lea
Subiectul I 30 p
Textul 1
„În România, liderii comuniști erau preocupați să reorganizeze agricultura, ca parte a
planului general de a deține controlul deplin asupra economiei. […] În consecință, în prima fază,
1949-1953, partidul […] le-a oferit celor care se înscriau în gospodării agricole colective diverse
beneficii […]. Însă, cum puțini țărani erau dispuși să renunțe la pământurile și la animalele lor, partidul
și agenții săi au recurs la alte metode. […] Forța, pe care la început liderii politici au ezitat să o
folosească, […] a devenit instrumentul necesar. Amenințările și violența au căpătat diverse forme:
țăranii înstăriți […] au fost arestați, au fost închiși sau izgoniți departe de casă, iar proprietățile le-au
fost confiscate. […]
O încetinire a caracterizat a doua fază a colectivizării între 1953-1956. Motivele schimbării
ritmului erau variate. […] În cursul vizitelor lui Gheorghiu-Dej la Moscova din această perioadă, noii
lideri sovietici și-au exprimat nemulțumirea în ceea ce privește performanța economică generală a
României. Însă, conducătorii românilor erau […] conștienți de neajunsurile producției agricole și de
consecințele neglijării bunăstării materiale a populației. Prin urmare, erau dispuși, cel puțin pentru
moment, să ia în considerare o abordare mai moderată a soluționării problemelor în mediul rural.”
(K. Hitchins, Scurtă istorie a României)
K. Hitchins, Scurtă istorie a României
I.12 p
Numiți un spațiu istoric precizat în sursa A.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
România.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Textul 2
„În România, […] în anii `80, comunismul «național» s-a dovedit totuși cel mai represiv
[…], alături de comunismul albanez. Represiunea era într-adevăr o caracteristică a sistemului
comunist […].
România lui Nicolae Ceaușescu […] a trebuit să facă față, încă din a doua jumătate a anilor
`70, unei grave crize economice și sociale, provocând o contestare puternică. Dacă această mișcare
se înscrie în linia luptelor pentru libertăți democratice care se manifestaseră și în alte țări, în România
ea a avut rădăcini mai ales în mediile muncitorești. Marea grevă a celor treizeci și cinci de mii de
mineri din Valea Jiului din august 1977, demonstrațiile și grevele din vara anului 1980 […], revolta
de pe Valea Motrului din toamna anului 1981 și alte manifestații contestatare au provocat o dură
represiune din partea puterii lui Ceaușescu. […] Cu succes momentan, dar inutil pe termen lung,
deoarece manifestații și greve au izbucnit din nou în 1987, culminând, în noiembrie, cu mișcarea
populară de la Brașov [...]. Ciocnirile cu forțele de ordine au fost violente […]; s-au efectuat sute de
arestări.” (S.Courtois, N.Werth, J.L.Panné, A.Paczkowski, K.Bartosek, J.L.Margolin, Cartea neagră a comunismului)
S. Courtois, N. Werth, J.L. Panné, A. Paczkowski, K. Bartosek, J.L. Margolin, Cartea neagră a comunismului
I.22 p
Precizați, din sursa B, o informație referitoare la acțiunile din perioada 1977-1987.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
În august 1977, minerii din Valea Jiului au organizat o mare grevă.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.36 p
Menționați câte un lider politic precizat în sursa A, respectiv în sursa B.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Gheorghe Gheorghiu-Dej în A și Nicolae Ceaușescu în B.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.43 p
Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei conform căreia comunismul «național» are caracter represiv.
Vezi rezolvarea
Răspuns: B
I.57 p
Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Cauză: puțini țărani erau dispuși să renunțe la pământuri și animale. Efect: partidul și agenții săi au recurs la alte metode, inclusiv la forță.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.66 p
Prezentați alte două practici politice totalitare din statul român, în afara celor la care se referă sursele A și B.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Cenzura a interzis publicarea opiniilor contrare ideologiei oficiale și a controlat presa și cultura. Monopolul partidului unic a eliminat competiția politică și a subordonat instituțiile statului conducerii comuniste.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.74 p
Menționați o asemănare între două practici politice utilizate în primele patru decenii ale secolului al XX-lea, în statul român.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Alegerile parlamentare din 1922 și 1926 au avut loc în condițiile pluralismului politic, cu mai multe partide participante.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al II-lea 30 p
Textul 3
„Noul țar Nicolae I (1825-1855) era hotărât să urmărească interesele Rusiei în Principatele
Române, iar în 1826 l-a silit pe sultan să accepte Convenția de la Akkerman. Aceasta reafirma
statutul Rusiei ca «putere protectoare» și le cerea domnitorilor, boierilor și conducerii otomane să
țină seamă de «observațiile» ambasadorului rus la Constantinopol în ceea ce privește Principatele.
Cu toate acestea, dezacordurile majore cu otomanii […] au persistat, iar în aprilie 1828 Rusia a
declarat război. Armatele rusești au ocupat Valahia și Moldova […]. Până în august 1829 trupele
rusești străpunseseră apărarea otomană […] și se pregăteau să înainteze spre Constantinopol.
Liderii otomani au conștientizat faptul că se aflau într-o situație fără ieșire și au acceptat termenii
păcii impuse de ruși. […] Tratatul de la Adrianopol, semnat în […] 1829, s-a dovedit a fi piatra de
hotar în dezvoltarea […] Principatelor. […]
În Valahia, Alexandru Ghica (1834-1842) era dornic să fie monarh național și să se situeze
deasupra partidelor, însă ideea sa de conducător puternic a făcut imposibilă cooperarea cu boierii
[…]. Nici succesorul său, Gheorghe Bibescu (1842-1848), nu a reușit să-i domolească pe boieri,
care l-au acuzat de ambiții autoritariste. În Moldova, domnitorul Mihail Sturdza (1834-1849) […] a
urmărit cu fermitate două obiective: sporirea propriei autorități și menținerea unor bune relații cu
Rusia […]. Neînțelegerile lui cu fiii boierilor […] s-au transformat într-o confruntare deschisă, aceștia
din urmă considerându-l pe Sturdza apărătorul vechii ordini […].
Cel mai important progres economic din Principate a fost fără îndoială lărgirea comerțului
extern. Marea Britanie și Franța au intrat în competiție pentru materiile prime românești alături de
Imperiul Otoman și Austria […]. Exporturile românești în Vest erau constituite, desigur, din produse
agricole, în primul rând cereale și animale. Importurile erau preponderent bunuri de consum pentru cei
bogați, precum textile, sticlărie și blănuri […].” (K. Hitchins, Scurtă istorie a României)
K. Hitchins, Scurtă istorie a României
II.12 p
Numiți puterea protectoare a Principatelor Române, precizată în sursa dată.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Rusia.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
II.22 p
Precizați secolul la care se referă sursa dată.
Vezi rezolvarea
Răspuns: Secolul al XIX-lea.
II.36 p
Menționați un stat interesat de relații economice cu Principatele Române și o caracteristică a comerțului românesc, precizate în sursa dată.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Marea Britanie; exporturile românești către Vest erau formate mai ales din produse agricole, precum cereale și animale.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
II.46 p
Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la relațiile ruso-otomane.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
În aprilie 1828, Rusia a declarat război Imperiului Otoman. În 1829, otomanii au acceptat pacea impusă de ruși la Adrianopol.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
II.510 p
Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la viața politică din spațiul românesc în perioada 1834-1849, susținându-l cu două informații selectate din sursă.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Viața politică din 1834-1849 a fost marcată de conflictul dintre domni și boieri. Ideea lui Alexandru Ghica despre un conducător puternic a împiedicat cooperarea cu boierii, iar neînțelegerile lui Mihail Sturdza cu fiii boierilor au devenit o confruntare deschisă.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
II.64 p
Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia statul român se consolidează prin măsuri adoptate în perioada 1862-1870. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Statul s-a consolidat prin unificarea administrativă din 1862, deoarece dubla alegere trebuia urmată de instituții comune. La București au început să funcționeze un singur guvern și o singură adunare pentru ambele Principate. Așadar, unificarea instituțiilor a întărit statul în intervalul 1862-1870.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al III-lea 30 p
III30 p
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția spațiului românesc în secolele al XIII-lea - al XVIII-lea, având în vedere: - precizarea unei autonomii locale atestate în spațiul românesc, în prima jumătate a secolului al XIII-lea și menționarea a două aspecte referitoare la aceasta; - prezentarea unui fapt istoric care a contribuit la constituirea Țării Românești, desfășurat în deceniile trei-șase ale secolului al XIV-lea; - menționarea unei acțiuni desfășurate în spațiul românesc est-carpatic, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea și a unei caracteristici a acestei acțiuni; - formularea unui punct de vedere referitor la organizarea unei instituții centrale politice din spațiul românesc, în secolul al XVI-lea - primele două decenii ale secolului al XVIII-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.
Cam 2 pagini
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Constituirea statelor medievale românești a pornit de la autonomii locale și a continuat prin concentrarea puterii în instituții centrale. Relațiile cu Ungaria și Imperiul Otoman au influențat atât întemeierea, cât și transformarea acestor instituții.
O autonomie locală atestată în prima jumătate a secolului al XIII-lea este voievodatul lui Litovoi, menționat în Diploma cavalerilor ioaniți din 1247. Un prim aspect este localizarea sa în spațiul sud-carpatic, în zona Olteniei, cu legături și spre Țara Hațegului. Un al doilea aspect este faptul că țara lui Litovoi era lăsată românilor, în condițiile raporturilor cu coroana ungară. Documentul arată existența unei conduceri politice românești înaintea constituirii statului medieval unificat. Aceste formațiuni locale au reprezentat baza procesului de organizare ulterioară.
Un fapt desfășurat în deceniile trei-șase ale secolului al XIV-lea care a contribuit la constituirea Țării Românești este bătălia de la Posada, din 1330. Regele Carol Robert de Anjou a pornit împotriva lui Basarab I pentru a-l readuce sub autoritatea coroanei ungare. Basarab a folosit terenul îngust și a atacat armata adversă în retragere, obținând victoria. Deoarece expediția ungară a eșuat, statul lui Basarab și-a afirmat independența. Domnia a putut astfel să se consolideze ca instituție centrală a unui teritoriu unit.
În a doua jumătate a secolului al XIV-lea, o acțiune desfășurată în spațiul est-carpatic a fost trecerea lui Bogdan din Maramureș în Moldova și înlăturarea urmașilor lui Dragoș. O caracteristică a acestei acțiuni este orientarea împotriva dominației maghiare. Rezistența față de încercările de restaurare a controlului ungar a dus la constituirea Moldovei independente. Prin urmare, și la est de Carpați, întemeierea statului a presupus înlăturarea unei dependențe externe.
Consider că organizarea domniei Moldovei în primele două decenii ale secolului al XVIII-lea a fost modificată prin întărirea controlului otoman. Un argument este instaurarea regimului fanariot în 1711. După alianța lui Dimitrie Cantemir cu Petru I și înfrângerea de la Stănilești, Poarta l-a numit domn pe Nicolae Mavrocordat. Deoarece sultanul dorea să prevină noi alianțe cu Rusia, domnul a fost ales dintre persoane considerate dependente de autoritatea otomană. Numirea și schimbarea conducătorilor de către Poartă au redus libertatea de decizie a instituției. Așadar, regimul fanariot a reprezentat o transformare a domniei în sensul accentuării dependenței externe.
De la autonomia locală la domnia centralizată, apoi la restrângerea autonomiei, evoluția spațiului românesc a îmbinat organizarea internă cu adaptarea la presiunile puterilor vecine.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.