Bacalaureat 2022 la istorie: simulare
Subiectul oficial, cu baremul. Grilele și răspunsurile scurte le verifici pe loc; restul le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem.
Subiectul ISubiectul al II-leaSubiectul al III-lea
Subiectul I 30 p
Textul 1
„Criza internă a Ungariei de la cumpăna secolelor al XIII-lea și al XIV-lea a fost atât de
gravă încât regelui Carol Robert de Anjou (1308-1342) i-a trebuit mai mult de un deceniu și jumătate
pentru a putea restabili autoritatea centrală asupra întregului teritoriu al regatului. Întărirea treptată
a puterii lui Carol Robert însemna un pericol pentru Basarab, cel care profitase de problemele interne
ale Ungariei pentru a ocupa Banatul Severinului. Compromisul din 1324 nu era unul menit să dureze,
astfel încât, în anul 1330, regele Ungariei s-a hotărât să tranșeze militar în favoarea sa situația din
teritoriile de la Sud de Carpați. Rezultatul campaniei este cel cunoscut: înfrângerea catastrofală a
armatei regale la Posada (9-12 noiembrie 1330). […] Ca și în alte cazuri din istoria românească,
bătălia propriu-zisă nu a hotărât cu nimic soarta campaniei. În momentul în care ea a avut loc,
încercarea regelui de a supune Țara Românească eșuase deja, armata regală retrăgându-se din
fața cetății Argeș fără perspectiva de a mai iniția vreo acțiune ofensivă [împotriva lui Basarab] în acel
an, anotimpul fiind prea înaintat.‟
(B. Murgescu, Istorie românească-istorie universală (600-1800)
B. Murgescu, Istorie românească-istorie universală (600-1800)
I.12 p
Numiți bătălia din anul 1330, precizată în sursa A.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Posada.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Textul 2
„Consfințind independența Țării Românești față de coroana Ungariei, victoria de la Posada
a transformat fundamental și poziția sa internațională. Respingând cu succes, într-un moment
extrem de critic și fără niciun sprijin din partea aliaților săi, o invazie condusă de însuși regele
Ungariei, Basarab și-a cucerit o poziție de prestigiu pe scena politică a Europei de Sud-Est. […] În
1331-1332, trupele muntene au participat […], în sprijinul bulgarilor, la războiul victorios purtat de
aceștia împotriva Bizanțului; în aceeași perioadă Basarab a recuperat, se pare, cetatea Severinului.
Reluat în 1335, războiul cu Ungaria s-a desfășurat de această dată pe un front mult mai larg,
izvoarele înregistrând confruntări armate atât în Țara Bârsei, cât și la Severin, această ultimă cetate
rămânând însă, în cele din urmă, în stăpânirea Țării Românești. O nouă fază a presiunii ungare s-a
consumat în anii 1343-1345, după moartea lui Carol Robert și încoronarea fiului său Ludovic cel
Mare. Basarab a pierdut de această dată Severinul […].”
(I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)
I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova
I.22 p
Precizați, din sursa B, o informație referitoare la acțiunile din 1335-1345.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
În 1343-1345, Basarab a pierdut Severinul.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.36 p
Menționați statul medieval românesc și conducătorul acestuia, la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Țara Românească și Basarab I.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.43 p
Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că trupele muntene și bulgare sunt aliate.
Vezi rezolvarea
Răspuns: B
I.57 p
Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Cauză: anotimpul era prea înaintat. Efect: armata regelui se retrăgea fără perspectiva unei noi acțiuni ofensive în acel an.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.66 p
Prezentați două fapte istorice referitoare la instituții centrale din spațiul românesc, desfășurate în secolele al XVI-lea - al XVIII-lea.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
În 1541, Transilvania a devenit principat autonom sub suzeranitate otomană, fiind condusă de un principe ales de Dietă și confirmat de sultan. În 1711, instaurarea regimului fanariot în Moldova a adus numirea domnilor de către Poartă și a accentuat dependența instituției domniei.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.74 p
Menționați o asemănare între două autonomii locale atestate în spațiul românesc, în secolul al XIII-lea.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Voievodatele lui Litovoi și Seneslau, atestate în Diploma ioaniților din 1247, erau formațiuni politice locale românești conduse de voievozi.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al II-lea 30 p
Textul 3
Citiți cu atenție sursa de mai jos:
„Între promulgarea tezelor din iulie 1971 și prăbușirea ordinii comuniste în decembrie 1989,
esența regimului Ceaușescu a rămas aceeași: neostalinismul și un naționalism care să promoveze
socialismul. Într-un fel, acestea caracterizează și ultimii ani ai regimului Gheorghiu-Dej. [...] Probabil
trăsătura definitorie a regimului lui Ceaușescu a fost cultul personalității [...]. În presă, la televizor și în
cadrul adunărilor publice, el se afla în centrul atenției [...]. În condițiile impuse de cultul personalității,
Partidul Comunist și-a pierdut într-un fel poziția de factor al schimbării pe care o deținuse în primele
două decenii în care se aflase la putere. [...]
Economia a dat semne tot mai mari de slăbiciune, în ciuda creșterii continue impresionante,
iar începând cu anii 1980 a intrat într-o fază de colaps. [...] În timpul lui Ceaușescu, efortul de
industrializare a fost neînduplecat și împins la extrem. În viziunea sa, industria grea avea să aibă
mai multe beneficii: urma să pună bazele noii ordini economice comuniste, să asigure autonomia
României în relațiile cu Uniunea Sovietică și să întărească poziția internațională a țării. Industria și
diversele ei întreprinderi au continuat așadar să aibă întâietate la alocarea investițiilor de capital,
adesea în detrimentul agriculturii și al altor ramuri ale economiei, aparent mai puțin importante.
Pentru a-și finanța planurile industriale ambițioase, regimul recursese la împrumuturi de la alte
guverne și instituții financiare internaționale precum Fondul Monetar Internațional [...]. Planul de
acțiune consta în utilizarea împrumuturilor străine pentru a construi noi întreprinderi și a extinde
capacitatea de producție a celor mai vechi, apoi în vânzarea bunurilor lor pe piața internațională,
care însemna în primul rând Occidentul, și folosirea profiturilor pentru achitarea creditelor. [...]
Sistematizarea satului la care Ceaușescu se gândise ani buni era acum în plină desfășurare.
Principalele obiective erau înlocuirea satelor cu centre agrotehnice și transformarea locuitorilor din
mediul rural în proletari.“ (K. Hitchins, Scurtă istorie a României)
K. Hitchins, Scurtă istorie a României
II.12 p
Numiți un lider politic precizat în sursa dată.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Nicolae Ceaușescu.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
II.22 p
Precizați secolul la care se referă sursa dată.
Vezi rezolvarea
Răspuns: Secolul al XX-lea.
II.36 p
Menționați practica politică utilizată în mediul rural și un obiectiv al acesteia, la care se referă sursa dată.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Sistematizarea satelor; un obiectiv era înlocuirea satelor cu centre agrotehnice.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
II.46 p
Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la cultul personalității.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Cultul personalității era trăsătura definitorie a regimului Ceaușescu. Presa, televiziunea și adunările publice îl plasau permanent în centrul atenției.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
II.510 p
Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la industria României, susținându-l cu două informații selectate din sursă.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Industria avea prioritate în economia României, fiind susținută prin investiții și împrumuturi externe. Întreprinderile primeau investiții adesea în detrimentul agriculturii, iar creditele străine erau folosite pentru construirea sau extinderea capacităților industriale.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
II.64 p
Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia regimul politic instaurat în România după „prăbușirea ordinii comuniste în decembrie 1989‟ are caracter democratic. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Regimul de după 1989 a avut caracter democratic, deoarece a permis competiția politică. La alegerile din 1996, opoziția a câștigat și a preluat puterea, realizând alternanța la guvernare. Așadar, transferul puterii prin vot dovedește caracterul democratic al noului regim.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al III-lea 30 p
III30 p
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția statului român în perioada 1801-1930, având în vedere: - precizarea unui proiect politic referitor la statul român modern, elaborat în prima jumătate a secolului al XIX-lea și menționarea unei prevederi a acestuia; - menționarea a trei fapte istorice referitoare la statul român modern, desfășurate în deceniile șase-șapte ale secolului al XIX-lea; - prezentarea unui fapt istoric din anul 1918, care a contribuit la realizarea României Mari; - formularea unui punct de vedere referitor la democrația din România Mare în perioada 1919-1930 și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.
Cam 2 pagini
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Între 1801 și 1930, proiectele politice românești au fost transformate în instituții, iar unirea Principatelor a fost urmată de realizarea României Mari. Modernizarea statului și lărgirea participării politice au însoțit acest proces.
Un proiect politic din prima jumătate a secolului al XIX-lea este Prințipiile noastre pentru reformarea patriei, redactat la Brașov în 1848 de revoluționarii moldoveni. O prevedere cerea unirea Moldovei cu Țara Românească într-un singur stat independent. Programul exprima legătura dintre obiectivul național și reformarea societății. Deși revoluția a fost înfrântă, ideile sale au continuat să orienteze mișcarea unionistă și activitatea generației de la 1848.
Trei fapte din deceniile șase-șapte ale secolului al XIX-lea, adică 1851-1870, au fost decisive. În 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn în ambele Principate, realizând unirea de fapt. În 1862 au fost unificate administrația centrală, guvernul și adunarea, care au început să funcționeze la București. În 1864 a fost adoptată reforma agrară, care a desființat claca și a împroprietărit o parte a țăranilor. Aceste fapte arată trecerea de la unire politică la organizare instituțională comună și modernizare socială. Statul dispunea de instrumente mai eficiente pentru a-și continua dezvoltarea.
Un fapt din 1918 care a contribuit la realizarea României Mari este Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, din 1 decembrie. Prăbușirea Austro-Ungariei a favorizat afirmarea dreptului la autodeterminare. Delegații aleși ai românilor au adoptat rezoluția unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România. Rezoluția a inclus și principii democratice, precum drepturi pentru naționalități și libertăți cetățenești. Deoarece unirea era decisă de o adunare reprezentativă, ea exprima voința politică a românilor din provincie. Organismele provizorii create au pregătit integrarea administrativă.
Consider că democrația României Mari s-a consolidat în 1919-1930 prin extinderea participării politice și printr-un cadru constituțional comun. Un argument este Constituția din 1923. Deoarece statul reunise provincii cu tradiții juridice diferite, noua lege fundamentală a stabilit reguli unitare și a definit România drept stat național, unitar și indivizibil. Ea a consacrat votul universal masculin, drepturi și libertăți și separarea puterilor. Așadar, constituția a oferit baza juridică a democrației interbelice, chiar dacă influența administrației asupra alegerilor și conflictele politice îi limitau aplicarea.
Evoluția dintre proiectul de la 1848 și constituția interbelică arată continuitatea obiectivelor naționale și efortul de a transforma unitatea politică într-o organizare durabilă.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.