Bacalaureat 2021 la istorie: simulare

Subiectul oficial, cu baremul. Grilele și răspunsurile scurte le verifici pe loc; restul le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem.

3 ore · 90 de puncte + 10 din oficiu

Subiectul (PDF)Baremul (PDF)

Subiectul ISubiectul al II-leaSubiectul al III-lea

Subiectul I 30 p

Textul 2

„Până în 1926 Mussolini își împlinise visul de a deveni dictatorul Italiei. Putea face legi dând
pur și simplu decrete. Parlamentul era în totalitate sub controlul său - el încetase să mai fie un forum
pentru dezbatere și devenise un simplu amfiteatru în care deciziile lui puteau fi aplaudate [...]. O
opoziție politică organizată nu exista [...]. Desigur că, teoretic, regele putea să-l demită pe Mussolini,
dar [...] Victor Emmanuel nu era pregătit să-l înfrunte pe primul său ministru. Mai mult, câtă vreme
Mussolini îi inspira regelui o teamă respectuoasă, nu avea motive să-l îngrijoreze forțele armate legate
de rege prin jurământul de credință.
Având astfel poziția asigurată, Mussolini a pornit să-și creeze statul fascist. Acest stat trebuia
să fie o dictatură personală, deoarece țelul său principal era să-și mențină și să amplifice propria lui
putere. [...] El a încurajat un cult al personalității care îi scotea în evidență geniul, puterea și faptul că
era de neînlocuit ca lider al națiunii. [...] Goana după puterea personală a fost mai mare decât dorința
de a «fasciza» Italia și instituțiile italiene. Ca urmare, politica lui i-a dezamăgit pe mulți din Partidul
Fascist care sperau că revoluția [...] va crea un stat în care partidul va controla toate instituțiile
guvernamentale.‟ (M. Robson, Italia: liberalism și fascism, 1870-1945)

M. Robson, Italia: liberalism și fascism, 1870-1945

I.12 p

textul 2

Numiți formațiunea politică precizată în sursa B.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Partidul Fascist.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. 2 puncte pentru răspunsul: Partidul Fascist Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).2 puncte pentru răspunsul: Partidul Fascist Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).2 p
Textul 1

„Nu există unanimitate de opinii în judecarea succesorilor lui Lenin. [...] Între 1924-1953,
figura lui Stalin a căpătat proporții eroice în ochii poporului sovietic, acesta autoprezentându-se drept
moștenitor al lui Lenin, fondatorul unei economii moderne, nimicitor al dușmanilor interni ai patriei,
luptătorul ce a condus națiunea la victorie asupra fascismului și liderul ce și-a îndrumat biruitor țara
prin era nucleară. Totuși, la doar trei ani după moarte, reputația [...] lui Stalin a început să fie distrusă.
Succesorul lui, Hrușciov, [...] a inițiat un program de «destalinizare» în timpul căruia i s-a atribuit lui
Stalin o întreagă listă de crime. Acuzația principală adusă de Hrușciov a fost că Stalin s-a abătut de la
calea adevăratului marxism-leninism creându-și propriul «cult al personalității». [...] În «raportul
secret», citit în februarie 1956 la al XX-lea Congres al Partidului Comunist din Uniunea Sovietică,
Hrușciov a urmărit cariera lui Stalin începând cu anii ʼ30 expunând în detaliu greșelile și crimele
comise de acesta împotriva partidului. Stalin se făcuse vinovat de abuz flagrant de putere. Era
personal vinovat de epurări «acele arestări în masă care au făcut un rău imens URSS [...] și cauzei
socialismului»‟. (M. Lynch, Stalin și Hrușciov: URSS, 1924-1964)

M. Lynch, Stalin și Hrușciov: URSS, 1924-1964

I.22 p

textul 1

Precizați, din sursa A, o informație referitoare la Hrușciov.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Hrușciov a inițiat programul de destalinizare.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: a inițiat un program de «destalinizare» în timpul căruia i s-a atribuit lui Stalin o întreagă listă de crime, îl acuza pe Stalin că s-a abătut de la calea adevăratului marxism-leninism etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: a inițiat un program de «destalinizare» în timpul căruia i s-a atribuit lui Stalin o întreagă listă de crime, îl acuza pe Stalin că s-a abătut de la calea adevăratului marxism-leninism etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).2 p

I.36 p

textul 1, textul 2

Menționați câte un spațiu istoric la care se referă sursa A, respectiv sursa B.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Uniunea Sovietică în A și Italia în B.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. Prima componentă corectă a răspunsului. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Uniunea Sovietică/URSS, Italia Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)Prima componentă corectă a răspunsului. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Uniunea Sovietică/URSS, Italia Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)3 p
  2. A doua componentă corectă, distinctă. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Uniunea Sovietică/URSS, Italia Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)A doua componentă corectă, distinctă. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Uniunea Sovietică/URSS, Italia Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)3 p

I.43 p

textul 1, textul 2

Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că liderul politic se consideră fondatorul unei economii moderne.

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) Adevărat

I.57 p

textul 2

Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Cauză: țelul principal al lui Mussolini era menținerea și amplificarea propriei puteri. Efect: statul fascist trebuia să fie o dictatură personală.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) Exemple: Cauză: deoarece țelul său principal era să-și mențină și să amplifice propria lui putere și efect: Acest stat trebuia să fie o dictatură personală SAU Cauză: Goana după puterea personală a fost mai mare decât dorința de a «fasciza» Italia și instituțiile italiene. și efect: Ca urmare, politica lui i-a dezamăgit pe mulți din Partidul Fascist care sperau că revoluția [...] va crea un stat în care partidul va controla toate instituțiile guvernamentale. etc.7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) Exemple: Cauză: deoarece țelul său principal era să-și mențină și să amplifice propria lui putere și efect: Acest stat trebuia să fie o dictatură personală SAU Cauză: Goana după puterea personală a fost mai mare decât dorința de a «fasciza» Italia și instituțiile italiene. și efect: Ca urmare, politica lui i-a dezamăgit pe mulți din Partidul Fascist care sperau că revoluția [...] va crea un stat în care partidul va controla toate instituțiile guvernamentale. etc.7 p

I.66 p

Prezentați două practici politice democratice utilizate în România, în secolul al XX-lea.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Votul universal masculin introdus după Primul Război Mondial a extins participarea la alegerea reprezentanților. Pluralismul politic a permis funcționarea mai multor partide și competiția lor electorală, atât în perioada democratică interbelică, cât și după 1989.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. Menționezi primul fapt sau prima practică. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două practici politice democratice utilizate în România, în secolul al XX-lea (1px2=2p) Exemple: respectarea principiului separării puterilor în stat prin Constituția din 1923, garantarea drepturilor și libertăților cetățenești prin Constituția din 1923, adoptarea Constituției din 1991 etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei practici politice menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la practica politică (2px2=4p)Menționezi primul fapt sau prima practică. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două practici politice democratice utilizate în România, în secolul al XX-lea (1px2=2p) Exemple: respectarea principiului separării puterilor în stat prin Constituția din 1923, garantarea drepturilor și libertăților cetățenești prin Constituția din 1923, adoptarea Constituției din 1991 etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei practici politice menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la practica politică (2px2=4p)1 p
  2. Prezinți primul exemplu prin două informații. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două practici politice democratice utilizate în România, în secolul al XX-lea (1px2=2p) Exemple: respectarea principiului separării puterilor în stat prin Constituția din 1923, garantarea drepturilor și libertăților cetățenești prin Constituția din 1923, adoptarea Constituției din 1991 etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei practici politice menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la practica politică (2px2=4p)Prezinți primul exemplu prin două informații. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două practici politice democratice utilizate în România, în secolul al XX-lea (1px2=2p) Exemple: respectarea principiului separării puterilor în stat prin Constituția din 1923, garantarea drepturilor și libertăților cetățenești prin Constituția din 1923, adoptarea Constituției din 1991 etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei practici politice menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la practica politică (2px2=4p)2 p
  3. Menționezi al doilea fapt sau a doua practică. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două practici politice democratice utilizate în România, în secolul al XX-lea (1px2=2p) Exemple: respectarea principiului separării puterilor în stat prin Constituția din 1923, garantarea drepturilor și libertăților cetățenești prin Constituția din 1923, adoptarea Constituției din 1991 etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei practici politice menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la practica politică (2px2=4p)Menționezi al doilea fapt sau a doua practică. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două practici politice democratice utilizate în România, în secolul al XX-lea (1px2=2p) Exemple: respectarea principiului separării puterilor în stat prin Constituția din 1923, garantarea drepturilor și libertăților cetățenești prin Constituția din 1923, adoptarea Constituției din 1991 etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei practici politice menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la practica politică (2px2=4p)1 p
  4. Prezinți al doilea exemplu prin două informații. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două practici politice democratice utilizate în România, în secolul al XX-lea (1px2=2p) Exemple: respectarea principiului separării puterilor în stat prin Constituția din 1923, garantarea drepturilor și libertăților cetățenești prin Constituția din 1923, adoptarea Constituției din 1991 etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei practici politice menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la practica politică (2px2=4p)Prezinți al doilea exemplu prin două informații. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două practici politice democratice utilizate în România, în secolul al XX-lea (1px2=2p) Exemple: respectarea principiului separării puterilor în stat prin Constituția din 1923, garantarea drepturilor și libertăților cetățenești prin Constituția din 1923, adoptarea Constituției din 1991 etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei practici politice menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la practica politică (2px2=4p)2 p

I.74 p

Menționați o constantă în desfășurarea faptelor istorice care au avut loc în România postbelică, în perioada 1946-1947.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Falsificarea alegerilor din 1946 și abdicarea forțată a regelui în 1947 au urmărit eliminarea obstacolelor din calea monopolului comunist asupra puterii.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. 4 puncte pentru menționarea oricărei constante în desfășurarea faptelor istorice care au avut loc în România postbelică, în perioada 1946-1947 Exemple: vizează preluarea puterii de către comuniști, se urmărește înlăturarea regimului politic democratic etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).4 puncte pentru menționarea oricărei constante în desfășurarea faptelor istorice care au avut loc în România postbelică, în perioada 1946-1947 Exemple: vizează preluarea puterii de către comuniști, se urmărește înlăturarea regimului politic democratic etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).4 p

Subiectul al II-lea 30 p

Textul 3

Citiți cu atenție sursa de mai jos:
„Unificarea sub autoritatea lui Basarab a formațiunilor existente între Carpați și Dunăre s-a făcut
prin bună înțelegere, ca și prin forță. [...] În apariția Țării Românești, în afara unificării voievodatelor și
cnezatelor, sunt de avut în vedere doi factori importanți. Mai întâi, negoțul. Noul stat se afla axat pe
segmentul final al unui mare drum comercial care unea Europa Centrală cu Marea Neagră prin gurile
Dunării. Nevoia de securitate a căii continentale de schimb ca și însemnatele venituri obținute de
voievodul Basarab, în calitatea sa de «paznic» al acestei artere comerciale, au jucat un rol important în
apariția statului medieval românesc de la Sud de Carpați. [...] Al doilea factor important pentru geneza
statului medieval dintre Carpați și Dunăre a fost dominația mongolă [...]; ea a blocat expansiunea ungară
dincolo de Carpați [...]. Unificarea formațiunilor politice dintre Carpați și Dunăre a fost favorizată și de
conflictele interne din Regatul Ungariei izbucnite odată cu stingerea dinastiei arpadiene. De îndată ce
noua dinastie de Anjou, prin regele Carol Robert, a pus capăt acestor dezbinări, Ungaria a încercat să
lichideze statul de curând ivit dincolo de Carpați. [...]
Teritoriul de la Est de Carpați s-a aflat [...] sub dominația mongolă, fiind controlat din centre
militare [...]. Pentru a proteja frontiera de est a Regatului Ungariei și a bloca pasurile Carpaților Răsăriteni,
în eventualitatea unor incursiuni tătare, zona din vecinătatea trecătorilor a fost organizată sub aspect
militar, având statutul unei mărci (zonă de frontieră, cu funcții militare de apărare), condusă de voievodul
Dragoș din Maramureș [...]. Pe lângă marca înființată de regalitatea ungară, în teritoriul de la Est de
Carpați se aflau formațiuni politice [...] așa cum se desprinde din relatările unor surse. [...] Unificarea
formațiunilor politice a fost asumată de un voievod «descălecat» de peste munți: Bogdan din Maramureș.
Intrat în conflict cu regele Ungariei, Ludovic I, el a [...] trecut peste Carpați, înlăturându-i pe succesorii lui
Dragoș [...]. După o încercare neizbutită de a se emancipa de sub controlul ungar (1359), Bogdan câștigă
în iarna dintre 1364-1365 o victorie similară celei a lui Basarab din 1330. Și în cazul noului stat românesc
de la Est de Carpați, biruința lui Bogdan a pus capăt, temporar, suzeranității ungare asupra acestei noi
țări, dar, fapt mult mai important, ea a consacrat caracterul ireversibil al existenței statului moldovean.”
(F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)

F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român

II.12 p

textul 3

Numiți voievodul din Sudul Carpaților, precizat în sursa dată.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Basarab.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. 2 puncte pentru răspunsul: Basarab Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).2 puncte pentru răspunsul: Basarab Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).2 p

II.22 p

textul 3

Precizați secolul în care se desfășoară evenimentele din Estul Carpaților, prezentate în sursa dată.

Vezi rezolvarea

Răspuns: Secolul al XIV-lea.

II.36 p

textul 3

Menționați voievodul care înlătură suzeranitatea ungară din spațiul est-carpatic și acțiunea militară încheiată cu acest rezultat, la care se referă sursa dată.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Bogdan din Maramureș; victoria militară din iarna 1364-1365 a pus capăt temporar suzeranității ungare.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. Prima componentă corectă a răspunsului. 3 puncte pentru răspunsul: Bogdan 3 puncte pentru menționarea acțiunii militare încheiate cu înlăturarea suzeranității ungare din spațiul est-carpatic, la care se referă sursa dată Exemplu: Bogdan câștigă în iarna dintre 1364-1365 o victorie similară celei a lui Basarab din 1330. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).Prima componentă corectă a răspunsului. 3 puncte pentru răspunsul: Bogdan 3 puncte pentru menționarea acțiunii militare încheiate cu înlăturarea suzeranității ungare din spațiul est-carpatic, la care se referă sursa dată Exemplu: Bogdan câștigă în iarna dintre 1364-1365 o victorie similară celei a lui Basarab din 1330. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).3 p
  2. A doua componentă corectă, distinctă. 3 puncte pentru răspunsul: Bogdan 3 puncte pentru menționarea acțiunii militare încheiate cu înlăturarea suzeranității ungare din spațiul est-carpatic, la care se referă sursa dată Exemplu: Bogdan câștigă în iarna dintre 1364-1365 o victorie similară celei a lui Basarab din 1330. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).A doua componentă corectă, distinctă. 3 puncte pentru răspunsul: Bogdan 3 puncte pentru menționarea acțiunii militare încheiate cu înlăturarea suzeranității ungare din spațiul est-carpatic, la care se referă sursa dată Exemplu: Bogdan câștigă în iarna dintre 1364-1365 o victorie similară celei a lui Basarab din 1330. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).3 p

II.46 p

textul 3

Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la marcă.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Marca era o zonă de frontieră cu funcții militare de apărare. Era condusă de Dragoș din Maramureș.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. Prima componentă corectă a răspunsului. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la marcă (3px2=6p) Exemple: Pentru a proteja frontiera de est a Regatului Ungariei și a bloca pasurile Carpaților Răsăriteni, în eventualitatea unor incursiuni tătare, zona din vecinătatea trecătorilor a fost organizată sub aspect militar, având statutul unei mărci; zonă de frontieră, cu funcții militare de apărare; este condusă de voievodul Dragoș etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).Prima componentă corectă a răspunsului. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la marcă (3px2=6p) Exemple: Pentru a proteja frontiera de est a Regatului Ungariei și a bloca pasurile Carpaților Răsăriteni, în eventualitatea unor incursiuni tătare, zona din vecinătatea trecătorilor a fost organizată sub aspect militar, având statutul unei mărci; zonă de frontieră, cu funcții militare de apărare; este condusă de voievodul Dragoș etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).3 p
  2. A doua componentă corectă, distinctă. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la marcă (3px2=6p) Exemple: Pentru a proteja frontiera de est a Regatului Ungariei și a bloca pasurile Carpaților Răsăriteni, în eventualitatea unor incursiuni tătare, zona din vecinătatea trecătorilor a fost organizată sub aspect militar, având statutul unei mărci; zonă de frontieră, cu funcții militare de apărare; este condusă de voievodul Dragoș etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).A doua componentă corectă, distinctă. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la marcă (3px2=6p) Exemple: Pentru a proteja frontiera de est a Regatului Ungariei și a bloca pasurile Carpaților Răsăriteni, în eventualitatea unor incursiuni tătare, zona din vecinătatea trecătorilor a fost organizată sub aspect militar, având statutul unei mărci; zonă de frontieră, cu funcții militare de apărare; este condusă de voievodul Dragoș etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).3 p

II.510 p

textul 3

Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la contextul întemeierii statului medieval Țara Românească, susținându-l cu două informații selectate din sursă.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Întemeierea Țării Românești a fost favorizată de un context economic și politic extern prielnic. Veniturile și nevoia de securitate ale drumului comercial au susținut organizarea statului, iar conflictele interne din Ungaria au favorizat unificarea formațiunilor de la sud de Carpați.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. Formulezi un punct de vedere susținut de cel puțin o informație relevantă din sursă.Formulezi un punct de vedere susținut de cel puțin o informație relevantă din sursă.4 p
  2. Selectezi prima informație care susține explicit punctul de vedere.Selectezi prima informație care susține explicit punctul de vedere.3 p
  3. Selectezi a doua informație distinctă care susține punctul de vedere.Selectezi a doua informație distinctă care susține punctul de vedere.3 p

II.64 p

Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia în secolul al XVII-lea - prima jumătate a secolului al XVIII-lea au loc acțiuni care vizează organizarea instituțională din spațiul românesc. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Organizarea domniei Moldovei s-a schimbat în 1711, deoarece Poarta dorea un control mai sigur după alianța lui Cantemir cu Rusia. Numirea lui Nicolae Mavrocordat a inaugurat regimul fanariot, în care sultanul numea și schimba domnii. Așadar, o acțiune din prima jumătate a secolului al XVIII-lea a modificat instituția centrală a domniei.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. 4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: organizarea guberniului Transilvaniei după instaurarea regimului habsburgic, la sfârșitul secolului al XVII-lea, reorganizarea domniei în Moldova, începând cu 1711 etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: organizarea guberniului Transilvaniei după instaurarea regimului habsburgic, la sfârșitul secolului al XVII-lea, reorganizarea domniei în Moldova, începând cu 1711 etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)4 p

Subiectul al III-lea 30 p

III30 p

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre constituirea statului român modern în secolele al XVIII-lea - al XIX-lea, având în vedere: - menționarea unui obiectiv al proiectelor politice referitoare la statul român modern, elaborate în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea; - precizarea unui proiect politic referitor la statul român modern, din prima jumătate a secolului al XIX-lea și menționarea a trei aspecte cu privire la acest proiect; - prezentarea unui fapt istoric care a favorizat formarea statului român modern, desfășurat în perioada 1857-1859; - formularea unui punct de vedere referitor la consolidarea statului român în deceniul șapte al secolului al XIX-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.

Cam 2 pagini

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Constituirea statului român modern a fost pregătită de proiectele politice din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. Acestea au urmărit înlăturarea dependenței și reformarea societății, iar generația unionistă a transformat obiectivele în instituții comune.

Un obiectiv al proiectelor din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea a fost înlocuirea domnilor fanarioți cu domni pământeni. Memoriile boierești adresate marilor puteri în contextul războaielor ruso-otomane exprimau nemulțumirea față de controlul Porții și instabilitatea domniilor. Unele proiecte, precum memoriile din 1772, cereau și unirea și independența Principatelor, sub protecția unor puteri europene. Ele au formulat o direcție politică preluată de generațiile următoare.

Un proiect din prima jumătate a secolului al XIX-lea este Proclamația de la Islaz din 1848. Un prim aspect este elaborarea sa în cadrul revoluției din Țara Românească, fiind prezentată la 9 iunie. Un al doilea aspect este cererea unui domn responsabil, ales pe cinci ani din toate stările societății, ceea ce modifica organizarea puterii. Un al treilea aspect este emanciparea clăcașilor și împroprietărirea lor cu despăgubire, menită să rezolve problema agrară. Proiectul lega schimbarea instituțiilor de drepturi cetățenești și de reforme sociale. Înfrângerea revoluției nu a înlăturat influența programului asupra modernizării ulterioare.

Un fapt din 1857-1859 care a favorizat formarea statului este dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza. Acesta a fost ales domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859 și al Țării Românești la 24 ianuarie. Deoarece Convenția de la Paris nu interzicea explicit alegerea aceleiași persoane pe ambele tronuri, unioniștii au folosit această posibilitate pentru a realiza unirea de fapt. Acțiunea a exprimat voința românilor și a creat premisa unificării administrative, recunoscută ulterior de puterile europene.

Consider că statul român s-a consolidat în deceniul al șaptelea al secolului al XIX-lea prin modernizarea instituțiilor și a societății. Un argument este legea instrucțiunii publice din 1864. Deoarece noul stat avea nevoie de cetățeni instruiți și de personal pentru administrație, legea a introdus obligativitatea și gratuitatea învățământului primar. Ea a organizat sistemul educațional pe baze unitare și a extins accesul la educație. Așadar, reforma a întărit capacitatea statului de a funcționa și de a forma o societate modernă în intervalul 1861-1870.

Proiectele politice au oferit obiectivele, unirea din 1859 a creat cadrul de acțiune, iar reformele au transformat noul stat într-o organizare mai coerentă și mai durabilă.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. menționarea oricărui obiectiv al proiectelor politice referitoare la statul român modern, elaborate în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea (de exemplu: modificarea statutului politico-juridic internațional al țărilor române, reorganizarea instituțională etc.)menționarea oricărui obiectiv al proiectelor politice referitoare la statul român modern, elaborate în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea (de exemplu: modificarea statutului politico-juridic internațional al țărilor române, reorganizarea instituțională etc.)3 p
  2. precizarea oricărui proiect politic referitor la statul român modern, din prima jumătate a secolului al XIX-lea (de exemplu: Constituția Cărvunarilor din 1822, Proclamația de la Islaz din 1848 etc.)precizarea oricărui proiect politic referitor la statul român modern, din prima jumătate a secolului al XIX-lea (de exemplu: Constituția Cărvunarilor din 1822, Proclamația de la Islaz din 1848 etc.)2 p
  3. menționarea oricăror trei aspecte cu privire la acest proiect (de exemplu: propune separarea puterilor în stat, solicită reformarea administrației, prevede egalitate în fața legii, reflectă influențele Revoluției franceze din 1789; solicită domn ales pe cinci ani din toată societatea, prevede egalitatea drepturilor politice, solicită emanciparea țăranilor și împroprietărirea lor cu despăgubire, are rol de constituție în 1848, în Țara Românească etc.) (3px3=9p)Elementul 1 din 3. menționarea oricăror trei aspecte cu privire la acest proiect (de exemplu: propune separarea puterilor în stat, solicită reformarea administrației, prevede egalitate în fața legii, reflectă influențele Revoluției franceze din 1789; solicită domn ales pe cinci ani din toată societatea, prevede egalitatea drepturilor politice, solicită emanciparea țăranilor și împroprietărirea lor cu despăgubire, are rol de constituție în 1848, în Țara Românească etc.) (3px3=9p)3 p
  4. menționarea oricăror trei aspecte cu privire la acest proiect (de exemplu: propune separarea puterilor în stat, solicită reformarea administrației, prevede egalitate în fața legii, reflectă influențele Revoluției franceze din 1789; solicită domn ales pe cinci ani din toată societatea, prevede egalitatea drepturilor politice, solicită emanciparea țăranilor și împroprietărirea lor cu despăgubire, are rol de constituție în 1848, în Țara Românească etc.) (3px3=9p)Elementul 2 din 3. menționarea oricăror trei aspecte cu privire la acest proiect (de exemplu: propune separarea puterilor în stat, solicită reformarea administrației, prevede egalitate în fața legii, reflectă influențele Revoluției franceze din 1789; solicită domn ales pe cinci ani din toată societatea, prevede egalitatea drepturilor politice, solicită emanciparea țăranilor și împroprietărirea lor cu despăgubire, are rol de constituție în 1848, în Țara Românească etc.) (3px3=9p)3 p
  5. menționarea oricăror trei aspecte cu privire la acest proiect (de exemplu: propune separarea puterilor în stat, solicită reformarea administrației, prevede egalitate în fața legii, reflectă influențele Revoluției franceze din 1789; solicită domn ales pe cinci ani din toată societatea, prevede egalitatea drepturilor politice, solicită emanciparea țăranilor și împroprietărirea lor cu despăgubire, are rol de constituție în 1848, în Țara Românească etc.) (3px3=9p)Elementul 3 din 3. menționarea oricăror trei aspecte cu privire la acest proiect (de exemplu: propune separarea puterilor în stat, solicită reformarea administrației, prevede egalitate în fața legii, reflectă influențele Revoluției franceze din 1789; solicită domn ales pe cinci ani din toată societatea, prevede egalitatea drepturilor politice, solicită emanciparea țăranilor și împroprietărirea lor cu despăgubire, are rol de constituție în 1848, în Țara Românească etc.) (3px3=9p)3 p
  6. menționarea oricărui fapt istoric care a favorizat formarea statului român modern, desfășurat în perioada 1857-1859 (de exemplu: elaborarea Rezoluțiilor în cadrul Adunărilor ad-hoc din 1857, dubla alegere a lui Al. I. Cuza din 1859 etc.)menționarea oricărui fapt istoric care a favorizat formarea statului român modern, desfășurat în perioada 1857-1859 (de exemplu: elaborarea Rezoluțiilor în cadrul Adunărilor ad-hoc din 1857, dubla alegere a lui Al. I. Cuza din 1859 etc.)2 p
  7. prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efectprezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect3 p
  8. formularea oricărui punct de vedere referitor la consolidarea statului român în deceniul șapte al secolului al XIX-lea (de exemplu: Consolidarea statului român în deceniul șapte al secolului al XIX-lea se realizează prin măsuri reformatoare adoptate în timpul domniei lui Al. I. Cuza., Acțiunile politice desfășurate în deceniul șapte al secolului al XIX-lea au ca scop consolidarea statului român. etc.)formularea oricărui punct de vedere referitor la consolidarea statului român în deceniul șapte al secolului al XIX-lea (de exemplu: Consolidarea statului român în deceniul șapte al secolului al XIX-lea se realizează prin măsuri reformatoare adoptate în timpul domniei lui Al. I. Cuza., Acțiunile politice desfășurate în deceniul șapte al secolului al XIX-lea au ca scop consolidarea statului român. etc.)1 p
  9. susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric - prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate - 6 puncte distribuite astfel:susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric - prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate - 6 puncte distribuite astfel:4 p
  10. utilizarea limbajului istoric adecvatutilizarea limbajului istoric adecvat2 p
  11. structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)1 p
  12. respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istoricerespectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice2 p
  13. respectarea limitei de spațiurespectarea limitei de spațiu1 p
Ai terminat? Bifează pe barem ce ai făcut și află câte puncte ai fi luat. Alte subiecte de istorie.