Bacalaureat 2021 la istorie: model
Subiectul oficial, cu baremul. Grilele și răspunsurile scurte le verifici pe loc; restul le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem.
Subiectul ISubiectul al II-leaSubiectul al III-lea
Subiectul I 30 p
Textul 1
„Relațiile politice dintre Imperiul Otoman, pe de o parte, și Moldova și Țara Românească,
pe de altă parte, își găsesc începuturile în ultimul deceniu al secolului al XIV-lea. Nici nu apucaseră
bine Principatele să se formeze [...] că existența lor a și fost primejduită de puterea militară otomană
în ascensiune la sud de Dunăre. Oștile otomane înfrânseseră nobilimea feudală sârbă în bătălia de
la Kossovopolje (Câmpia Mierlei) din 1389 și au desăvârșit ocuparea Bulgariei [...] în 1393. [...]
Primele contacte politice între Țara Românească și otomani nu pot fi datate cu precizie. [...] O
plată a unui tribut a fost efectuată în 1417 din cauza unei expediții militare în Țara Românească a
sultanului Mahomed I [...]. Aceste plăți nu par să fi redus Țara Românească la statutul de vasal. Mai
curând, așa cum pretindea Mircea cel Bătrân (1386-1418), ele reprezentau înțelegeri între egali,
întrucât, în schimbul tributului, sultanul accepta să împiedice oștile otomane să treacă Dunărea în
incursiuni de jaf și pentru luarea de robi. Cu toate acestea, Țara Românească avea să fie de aici
înainte supusă unor presiuni otomane neîncetate. [...] În 1462, Mahomed al II-lea [...] îl îndepărtează
pe domnitorul Vlad Țepeș [...] de la tron [...] și îl instalează în locul acestuia pe Radu cel Frumos [...].”
(K. Hitchins, Românii, 1774-1866)
K. Hitchins, Românii, 1774-1866
I.12 p
Numiți bătălia precizată în sursa A.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Kossovopolje, numită și Câmpia Mierlei.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Textul 2
„Supunerea Moldovei față de Imperiul Otoman a urmat același tipic, însă a survenit mai
târziu, în parte cel puțin datorită distanței mai mari care o despărțea de centrele otomane de putere.
Prima mare încleștare între oștile moldovene și otomane a avut loc în 1420, când flota turcă
întreprinde un atac nereușit asupra Cetății Albe (Akkerman), port aflat sub stăpânirea Moldovei.
Ulterior, domnii Moldovei au stabilit în general relații pașnice cu sultanul prin plata unor sume
de bani. Turcii se refereau la acestea ca daruri [...] și se pare că nu au compromis independența
acestui principat. Moldova a început să plătească tribut în 1456 ca răspuns la un ultimatum dat de
Mahomed al II-lea domnitorului Petru Aron [...]. Cu toate acestea conducătorii Moldovei, în special
Ștefan cel Mare (1457-1504), au evitat vasalitatea prin alternarea negocierilor cu rezistența armată.
Totuși, pe vremea urmașilor lui Ștefan cel Mare, situația Moldovei a devenit din ce în ce mai nesigură.
Independența a luat sfârșit în 1538, când sultanul Soliman I [...] l-a îndepărtat de la domnie pe Petru
Rareș [...].” (K. Hitchins, Românii, 1774-1866)
K. Hitchins, Românii, 1774-1866
I.22 p
Precizați, din sursa B, o informație referitoare la Cetatea Albă.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Cetatea Albă era un port aflat sub stăpânirea Moldovei, atacat fără succes de flota otomană în 1420.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.36 p
Menționați câte un domnitor din spațiul românesc la care se referă sursa A, respectiv sursa B.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Mircea cel Bătrân în A și Ștefan cel Mare în B.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.43 p
Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că statul medieval românesc a început să plătească tribut din a doua jumătate a secolului al XV-lea.
Vezi rezolvarea
Răspuns: B
I.57 p
Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Cauză: expediția militară a sultanului Mahomed I în Țara Românească. Efect: efectuarea plății unui tribut în 1417.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.66 p
Prezentați alte două acțiuni militare la care participă românii în secolele al XIV-lea - al XV-lea, în afara celor la care se referă sursele A și B.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
La Posada, în 1330, Basarab I a înfrânt armata regelui Ungariei, consolidând independența Țării Românești. La Vaslui, în 1475, Ștefan cel Mare a învins oastea otomană, folosind terenul și vremea favorabile.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.74 p
Menționați o caracteristică a unei instituții centrale din spațiul românesc, la sfârșitul secolului al XVI-lea - începutul secolului al XVII-lea.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Domnia lui Mihai Viteazul avea atribuții militare și de politică externă: domnul conducea oastea și negocia alianțe, inclusiv acordul cu Rudolf al II-lea din 1598.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al II-lea 30 p
Textul 3
„În 1921, România, Cehoslovacia și Iugoslavia au creat Mica Înțelegere, o alianță defensivă și
antirevizionistă [...]; tot în 1921, statul român a încheiat o convenție de alianță cu Polonia, înlocuită în
1926 cu un tratat de garanție; în 1926, România a semnat un tratat de alianță cu Franța și un tratat de
amiciție și colaborare cu Italia [...]. În 1928, Bucureștiul a aderat la pactul Briand-Kellogg, care
interzicea războiul ca mijloc de rezolvare a conflictelor, apoi la protocolul de la Moscova (1929), prin
care statele est-europene și Uniunea Sovietică își asumau obligații similare [...].
Din 1930, au început să aibă loc conferințe anuale balcanice, încheiate peste patru ani cu
semnarea, la Atena, a pactului Înțelegerii Balcanice, prin care România, Grecia, Iugoslavia și Turcia
își garantau reciproc frontierele. Diplomații români, N. Titulescu, îndeosebi, au avut o activitate
deosebită și în cadrul Ligii Națiunilor [...]. Urmând exemplul Franței, Bucureștiul a reluat în 1934
relațiile diplomatice cu Moscova, pregătindu-se chiar, în 1935-1936, să semneze un pact [...]
româno-sovietic, care ar fi garantat independența și integritatea teritorială a țării, în granițele trasate
la 1918.
Evoluția evenimentelor internaționale, creșterea rolului Germaniei, inactivitatea și lipsa de
fermitate a democrațiilor occidentale l-au forțat pe regele Carol al II-lea [...] să înceapă în 1936 o
oarecare reorientare a politicii externe pentru a evita izolarea diplomatică a țării. N. Titulescu, prea
identificat cu politica franceză și cu Liga Națiunilor, a fost înlăturat de la conducerea Ministerului de
Externe (1936), iar planul alianței cu Uniunea Sovietică a fost abandonat.”
(V. Georgescu, Istoria românilor)
V. Georgescu, Istoria românilor
II.12 p
Numiți alianța defensivă creată în 1921, precizată în sursa dată.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Mica Înțelegere.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
II.22 p
Precizați secolul la care se referă sursa dată.
Vezi rezolvarea
Răspuns: Secolul al XX-lea.
II.36 p
Menționați regele României și acțiunea desfășurată de statul român în 1928, la care se referă sursa dată.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Carol al II-lea; în 1928 România a aderat la pactul Briand-Kellogg.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
II.46 p
Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la acțiunile de politică externă la care participă România în 1926.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
România a încheiat în 1926 un tratat de alianță cu Franța. În același an a semnat un tratat de amiciție și colaborare cu Italia.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
II.510 p
Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la politica externă a României în perioada 1929-1936, susținându-l cu două informații selectate din sursă.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Politica externă din 1929-1936 a urmărit securitatea colectivă și protejarea frontierelor. România a aderat la protocolul de la Moscova din 1929, care respingea războiul ca mijloc de rezolvare a conflictelor, și a semnat Înțelegerea Balcanică din 1934, ai cărei membri își garantau reciproc frontierele.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
II.64 p
Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia România participă la relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
România a participat la relațiile internaționale prin aderarea la Tripla Alianță în 1883, deoarece statul independent căuta garanții de securitate. Tratatul defensiv secret lega România de Austro-Ungaria și Germania și prevedea sprijin în condițiile unui atac. Așadar, această alianță dovedește participarea diplomatică a României în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al III-lea 30 p
III30 p
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre România postbelică, având în vedere: - menționarea a doi factori care au contribuit la instaurarea totalitarismului în România postbelică; - precizarea unei constituții a României adoptate în etapa stalinismului și menționarea a două caracteristici ale acesteia; - prezentarea unui fapt istoric desfășurat de România în relațiile internaționale din perioada stalinismului; - formularea unui punct de vedere referitor la național-comunismul din România și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.
Cam 2 pagini
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
România postbelică a intrat sub dominația unui regim comunist, instaurat în contextul extinderii influenței sovietice. Politica internă și externă a urmat inițial modelul stalinist, iar mai târziu afirmarea autonomiei naționale a coexistat cu menținerea totalitarismului.
Doi factori au contribuit la instaurarea totalitarismului. Primul a fost prezența Armatei Roșii și sprijinul Uniunii Sovietice pentru comuniști, care au modificat raportul de forțe din viața politică românească. Al doilea a fost eliminarea treptată a opoziției prin intimidare, falsificarea alegerilor și măsuri represive. Alegerile din 1946 și înlăturarea monarhiei în 1947 au permis concentrarea puterii. Astfel, un context extern favorabil și acțiuni interne nedemocratice s-au completat în construirea regimului.
O constituție adoptată în etapa stalinismului a fost Constituția din 1952. O primă caracteristică era organizarea statului după model sovietic și consacrarea rolului conducător al Partidului Muncitoresc Român. O a doua caracteristică era proclamarea Marii Adunări Naționale ca organ suprem al puterii de stat, fără o separare reală a puterilor. Deși erau înscrise drepturi cetățenești, exercitarea lor depindea de voința partidului. Instituțiile reprezentative nu rezultau din competiție politică liberă, iar represiunea împiedica opoziția față de regim.
Un fapt din relațiile internaționale ale perioadei staliniste a fost aderarea României la Organizația Tratatului de la Varșovia, în 1955. Alianța militară, dominată de URSS, a fost constituită în contextul confruntării dintre blocul comunist și cel occidental. România a devenit parte a sistemului de securitate sovietic și și-a subordonat politica militară acestei apartenențe. Deoarece conducerea depindea de sprijinul Moscovei, aderarea a confirmat alinierea externă a statului. Faptul arată legătura dintre regimul intern și poziția internațională a țării.
Consider că național-comunismul românesc a păstrat caracterul totalitar, în pofida afirmării independenței față de URSS. Un argument este concentrarea puterii lui Nicolae Ceaușescu prin instituirea funcției de președinte al republicii în 1974. Deoarece acesta conducea deja partidul, noua funcție a întărit autoritatea personală. Propaganda, cenzura și cultul personalității îl prezentau drept centrul întregii vieți politice, iar opiniile critice erau reprimate. Așadar, autonomia externă nu a adus pluralism sau libertate politică în interior, ci a coexistat cu un control tot mai puternic asupra cetățenilor.
Evoluția de la stalinism la național-comunism a schimbat relația cu Moscova și stilul conducerii, însă a menținut partidul unic, controlul economiei și limitarea drepturilor până la prăbușirea regimului.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.