Bacalaureat 2021 la istorie: iunie

Subiectul oficial, cu baremul. Grilele și răspunsurile scurte le verifici pe loc; restul le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem.

3 ore · 90 de puncte + 10 din oficiu

Subiectul (PDF)Baremul (PDF)

Subiectul ISubiectul al II-leaSubiectul al III-lea

Subiectul I 30 p

Textul 1

„În deceniile patru și cinci ale secolului al XIX-lea, diferitele societăți și organizații
revoluționare din Moldova, Țara Românească și Transilvania au încercat să ofere soluții concrete
rezolvării problemelor fundamentale ale națiunii române […]. Treptat, s-a generalizat convingerea
că singura cale de rezolvare a acestora […] era tactica insurecțională, revoluționară. Prin circulația
intelectualilor de o parte și de alta a Carpaților, problemele globale ale națiunii au intrat în conștiința
publică. Ca urmare, în primăvara anului 1848, […] elita românească era pregătită ideologic să
declanșeze o acțiune generală de eliberare socială și națională. […] Deși Revoluția de la 1848-1849
a fost o manifestare a întregii națiuni române, datorită condițiilor specifice din fiecare provincie ea
nu a izbucnit simultan și nici nu a cunoscut […] desfășurări identice.
Regimul personal al domnului Mihail Sturdza și vecinătatea Rusiei nu au favorizat
declanșarea unei insurecții generale în Moldova. Revoluția a debutat la Iași în data de 27 martie
1848, printr-o adunare destul de modestă. […] Documentul a fost intitulat Petiția proclamațiune a
boierilor și notabililor Moldovei, un rol important în definitivarea lui având poetul Vasile Alecsandri.“
(I. A. Pop, I. Bolovan, Istoria României)

I. A. Pop, I. Bolovan, Istoria României

I.12 p

textul 1

Numiți domnitorul precizat în sursa A.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Mihail Sturdza.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. 2 puncte pentru răspunsul: Mihail Sturdza Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).2 puncte pentru răspunsul: Mihail Sturdza Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).2 p
Textul 2

„Spre deosebire de evenimentele din Moldova de la sfârșitul lunii martie, în Țara
Românească s-a desfășurat o revoluție în înțelesul propriu al cuvântului, care avea să dureze un
răstimp de trei luni, pe plan intern ea dovedindu-se victorioasă, numai intervenția armată străină
ducând în cele din urmă la sfârșitul ei. […] La 9 iunie 1848 revoluția se declanșează la Islaz […],
formându-se primul guvern revoluționar […]. Se lansează aici principalul document […] al revoluției,
Proclamația de la Islaz […].
Câteva importante prevederi vizau reorganizarea vieții de stat: instituirea unei domnii radical
schimbate, cu «domn responsabil ales pe 5 ani din toate stările societății» […], responsabilitatea
miniștrilor, modernizarea administrației […]. În domeniul drepturilor și libertăților cetățenești se
prevedeau: desființarea rangurilor și privilegiilor; egalitatea de drepturi politice; egalitatea la plata
impozitelor; desființarea cenzurii; dreptul la cuvânt și la întruniri […]. O deosebită importanță avea
[…] emanciparea țăranilor clăcași și împroprietărirea lor cu pământ, cu despăgubire. Era […] o
prevedere care viza unele dintre problemele majore ale revoluției, problema agrară, de a cărei
rezolvare depindea în mare măsură atragerea țărănimii în revoluție și, într-un fel, soarta revoluției.“
(N. Isar, Istoria modernă a românilor: 1774/1784-1918)

N. Isar, Istoria modernă a românilor: 1774/1784-1918

I.22 p

textul 2

Precizați, din sursa B, o informație referitoare la problema agrară.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Proclamația prevedea emanciparea țăranilor clăcași și împroprietărirea lor cu despăgubire.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: O deosebită importanță avea […] emanciparea țăranilor clăcași și împroprietărirea lor cu pământ, cu despăgubire; de rezolvarea acestei probleme depindea atragerea țărănimii în revoluție etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: O deosebită importanță avea […] emanciparea țăranilor clăcași și împroprietărirea lor cu pământ, cu despăgubire; de rezolvarea acestei probleme depindea atragerea țărănimii în revoluție etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).2 p

I.36 p

textul 1, textul 2

Menționați două spații istorice precizate atât în sursa A, cât și în sursa B.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Moldova și Țara Românească.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. Prima componentă corectă a răspunsului. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Moldova, Țara Românească Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)Prima componentă corectă a răspunsului. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Moldova, Țara Românească Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)3 p
  2. A doua componentă corectă, distinctă. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Moldova, Țara Românească Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)A doua componentă corectă, distinctă. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Moldova, Țara Românească Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)3 p

I.43 p

textul 1, textul 2

Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că programul revoluționar conține prevederi referitoare la reorganizarea domniei.

Vezi rezolvarea

Răspuns: B

I.57 p

textul 1

Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Cauză: condițiile specifice din fiecare provincie. Efect: revoluția nu a izbucnit simultan și nu a avut desfășurări identice.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa A precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) Exemple: cauză: Prin circulația intelectualilor de o parte și de alta a Carpaților, problemele globale ale națiunii au intrat în conștiința publică. și efect: Ca urmare, în primăvara anului 1848 […] elita românească era pregătită ideologic să declanșeze o acțiune generală de eliberare socială și națională. SAU cauză: datorită condițiilor specifice din fiecare provincie și efect: ea nu a izbucnit simultan etc.7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa A precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) Exemple: cauză: Prin circulația intelectualilor de o parte și de alta a Carpaților, problemele globale ale națiunii au intrat în conștiința publică. și efect: Ca urmare, în primăvara anului 1848 […] elita românească era pregătită ideologic să declanșeze o acțiune generală de eliberare socială și națională. SAU cauză: datorită condițiilor specifice din fiecare provincie și efect: ea nu a izbucnit simultan etc.7 p

I.66 p

Prezentați două fapte istorice desfășurate de România în relațiile internaționale din deceniile opt-nouă ale secolului al XIX-lea.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

În 1877-1878, România a participat la războiul împotriva Imperiului Otoman, luptând la Plevna și contribuind la obținerea independenței. În 1883 a aderat la Tripla Alianță printr-un tratat defensiv secret, urmărind securitatea statului independent.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. Menționezi primul fapt sau prima practică. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două fapte istorice desfășurate de România în relațiile internaționale din deceniile opt-nouă ale secolului al XIX-lea (1px2=2p) Exemple: semnarea Convenției cu Rusia în 1877, implicarea militară în criza orientală din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, aderarea la Tripla Alianță în 1883 etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)Menționezi primul fapt sau prima practică. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două fapte istorice desfășurate de România în relațiile internaționale din deceniile opt-nouă ale secolului al XIX-lea (1px2=2p) Exemple: semnarea Convenției cu Rusia în 1877, implicarea militară în criza orientală din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, aderarea la Tripla Alianță în 1883 etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)1 p
  2. Prezinți primul exemplu prin două informații. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două fapte istorice desfășurate de România în relațiile internaționale din deceniile opt-nouă ale secolului al XIX-lea (1px2=2p) Exemple: semnarea Convenției cu Rusia în 1877, implicarea militară în criza orientală din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, aderarea la Tripla Alianță în 1883 etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)Prezinți primul exemplu prin două informații. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două fapte istorice desfășurate de România în relațiile internaționale din deceniile opt-nouă ale secolului al XIX-lea (1px2=2p) Exemple: semnarea Convenției cu Rusia în 1877, implicarea militară în criza orientală din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, aderarea la Tripla Alianță în 1883 etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)2 p
  3. Menționezi al doilea fapt sau a doua practică. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două fapte istorice desfășurate de România în relațiile internaționale din deceniile opt-nouă ale secolului al XIX-lea (1px2=2p) Exemple: semnarea Convenției cu Rusia în 1877, implicarea militară în criza orientală din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, aderarea la Tripla Alianță în 1883 etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)Menționezi al doilea fapt sau a doua practică. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două fapte istorice desfășurate de România în relațiile internaționale din deceniile opt-nouă ale secolului al XIX-lea (1px2=2p) Exemple: semnarea Convenției cu Rusia în 1877, implicarea militară în criza orientală din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, aderarea la Tripla Alianță în 1883 etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)1 p
  4. Prezinți al doilea exemplu prin două informații. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două fapte istorice desfășurate de România în relațiile internaționale din deceniile opt-nouă ale secolului al XIX-lea (1px2=2p) Exemple: semnarea Convenției cu Rusia în 1877, implicarea militară în criza orientală din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, aderarea la Tripla Alianță în 1883 etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)Prezinți al doilea exemplu prin două informații. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două fapte istorice desfășurate de România în relațiile internaționale din deceniile opt-nouă ale secolului al XIX-lea (1px2=2p) Exemple: semnarea Convenției cu Rusia în 1877, implicarea militară în criza orientală din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, aderarea la Tripla Alianță în 1883 etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)2 p

I.74 p

Menționați o asemănare între două acțiuni politice la care participă românii în anul 1918.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Hotărârea unirii Basarabiei din 27 martie 1918 și hotărârea unirii Transilvaniei din 1 decembrie 1918 au exprimat voința unor adunări reprezentative de unire cu România.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două acțiuni politice la care participă românii în anul 1918 Exemple: decid unirea fiecărei provincii cu România, respectă principiul internațional al autodeterminării popoarelor etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două acțiuni politice la care participă românii în anul 1918 Exemple: decid unirea fiecărei provincii cu România, respectă principiul internațional al autodeterminării popoarelor etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).4 p

Subiectul al II-lea 30 p

Textul 3

„Pentru a marca venirea la putere a primului guvern comunist, la 6 martie 1948 a fost
publicată Constituția Republicii Populare Române, aprobată în unanimitate de Adunarea Națională
la 13 aprilie 1948. Ea prevedea că «întreaga putere în stat vine de la popor și aparține poporului»,
prin Marea Adunare și prin consiliile populare. Marea Adunare Națională era «organul suprem al
autorității de stat», emitea legi, declara război și încheia pace. Prezidiul și Consiliul de Miniștri erau
responsabile numai în fața Marii Adunări Naționale. [...]
Prima decizie majoră a Marii Adunări Naționale a fost naționalizarea industriei, transportului,
asigurărilor și sistemului bancar la 11 iunie 1948. Având drept scop lipsirea opoziției politice de sprijin
economic, dar mai ales concentrarea resurselor economice în mâinile Partidului Comunist Român,
naționalizarea fusese pregătită din vreme. Încă de la preluarea controlului asupra Ministerului
Industriilor, din decembrie 1945, prin intermediul comisiilor de refacere economică și al
recensământului concentrării întreprinderilor, Partidul Comunist Român a ținut să aibă o imagine
completă asupra economiei românești. Mai mult, încă de la 28 decembrie 1946, [...] Banca Națională
a României a fost naționalizată, instaurându-se proprietatea și controlul direct al statului asupra
tuturor instituțiilor naționale de credit. [...]
În august 1948 a venit și rândul învățământului. Toate școlile administrate de culte, precum
și cele aflate în proprietatea statelor străine au fost închise [...]. Reforma radicală a instituțiilor de
învățământ a însemnat și epurarea drastică a corpului profesoral, mai ales a celui universitar.
Începând cu anul 1948, sute de intelectuali, mai cu seamă, specialiști ai științelor umaniste, au fost
înlăturați din învățământ, pentru ca apoi să li se însceneze o serie de procese.”
(I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)

I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova

II.12 p

textul 3

Numiți formațiunea politică precizată în sursa dată.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Partidul Comunist Român.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. 2 puncte pentru răspunsul: Partidul Comunist Român Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).2 puncte pentru răspunsul: Partidul Comunist Român Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).2 p

II.22 p

textul 3

Precizați secolul la care se referă sursa dată.

Vezi rezolvarea

Răspuns: Secolul al XX-lea.

II.36 p

textul 3

Menționați legea fundamentală a României și o prevedere a acesteia, precizate în sursa dată.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Constituția Republicii Populare Române din 1948; Marea Adunare Națională era organul suprem al autorității de stat.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. Prima componentă corectă a răspunsului. 3 puncte pentru răspunsul: Constituția din 1948/Constituția Republicii Populare Române 3 puncte pentru menționarea oricărei prevederi a acesteia, precizate în sursa dată. Exemple: Ea prevedea că «întreaga putere în stat vine de la popor și aparține poporului», Marea Adunare Națională emitea legi etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).Prima componentă corectă a răspunsului. 3 puncte pentru răspunsul: Constituția din 1948/Constituția Republicii Populare Române 3 puncte pentru menționarea oricărei prevederi a acesteia, precizate în sursa dată. Exemple: Ea prevedea că «întreaga putere în stat vine de la popor și aparține poporului», Marea Adunare Națională emitea legi etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).3 p
  2. A doua componentă corectă, distinctă. 3 puncte pentru răspunsul: Constituția din 1948/Constituția Republicii Populare Române 3 puncte pentru menționarea oricărei prevederi a acesteia, precizate în sursa dată. Exemple: Ea prevedea că «întreaga putere în stat vine de la popor și aparține poporului», Marea Adunare Națională emitea legi etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).A doua componentă corectă, distinctă. 3 puncte pentru răspunsul: Constituția din 1948/Constituția Republicii Populare Române 3 puncte pentru menționarea oricărei prevederi a acesteia, precizate în sursa dată. Exemple: Ea prevedea că «întreaga putere în stat vine de la popor și aparține poporului», Marea Adunare Națională emitea legi etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).3 p

II.46 p

textul 3

Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la învățământ.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Școlile administrate de culte sau aflate în proprietatea statelor străine au fost închise. Corpul profesoral a fost epurat, sute de intelectuali fiind înlăturați din învățământ.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. Prima componentă corectă a răspunsului. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la învățământ (3px2=6p) Exemple: toate școlile administrate de culte, precum și cele aflate în proprietatea statelor străine au fost închise; epurarea drastică a corpului profesoral; are loc reforma instituțiilor de învățământ etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).Prima componentă corectă a răspunsului. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la învățământ (3px2=6p) Exemple: toate școlile administrate de culte, precum și cele aflate în proprietatea statelor străine au fost închise; epurarea drastică a corpului profesoral; are loc reforma instituțiilor de învățământ etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).3 p
  2. A doua componentă corectă, distinctă. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la învățământ (3px2=6p) Exemple: toate școlile administrate de culte, precum și cele aflate în proprietatea statelor străine au fost închise; epurarea drastică a corpului profesoral; are loc reforma instituțiilor de învățământ etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).A doua componentă corectă, distinctă. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la învățământ (3px2=6p) Exemple: toate școlile administrate de culte, precum și cele aflate în proprietatea statelor străine au fost închise; epurarea drastică a corpului profesoral; are loc reforma instituțiilor de învățământ etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).3 p

II.510 p

textul 3

Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la măsurile adoptate în domeniul economic, în perioada 1945-1948, susținându-l cu două informații selectate din sursă.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Măsurile economice din 1945-1948 au urmărit concentrarea resurselor sub controlul statului comunist. Banca Națională a fost naționalizată în decembrie 1946, iar în iunie 1948 au fost naționalizate industria, transportul, asigurările și sistemul bancar.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. Formulezi un punct de vedere susținut de cel puțin o informație relevantă din sursă.Formulezi un punct de vedere susținut de cel puțin o informație relevantă din sursă.4 p
  2. Selectezi prima informație care susține explicit punctul de vedere.Selectezi prima informație care susține explicit punctul de vedere.3 p
  3. Selectezi a doua informație distinctă care susține punctul de vedere.Selectezi a doua informație distinctă care susține punctul de vedere.3 p

II.64 p

Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia o practică politică utilizată în România între anii 1990-2000 are caracter democratic. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Alegerile din 1996 arată folosirea unei practici democratice, deoarece mai multe partide au putut concura pentru putere. Opoziția a câștigat și a preluat guvernarea, realizând alternanța politică. Așadar, transferul puterii prin vot în intervalul 1990-2000 demonstrează caracterul democratic al practicii electorale.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. 4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: adoptarea Constituției din 1991, desfășurarea alegerilor din 1992 etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: adoptarea Constituției din 1991, desfășurarea alegerilor din 1992 etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)4 p

Subiectul al III-lea 30 p

III30 p

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre spațiul românesc în Evul Mediu și la începuturile modernității, având în vedere: - menționarea a două acțiuni prin care românii participă la relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIV-lea - prima jumătate a secolului al XV-lea; - menționarea a două consecințe ale acțiunilor desfășurate de români în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XV-lea; - precizarea unei instituții politice centrale din spațiul românesc extracarpatic și prezentarea unui fapt istoric la care participă românii în secolele al XVI-lea - al XVII-lea, în cadrul relațiilor internaționale; - formularea unui punct de vedere referitor la o instituție politică centrală din spațiul românesc est-carpatic în secolul al XVIII-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.

Cam 2 pagini

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

În Evul Mediu și la începuturile modernității, românii au participat la relațiile internaționale prin alianțe și conflicte militare. Instituția domniei a coordonat apărarea autonomiei, dar raporturile cu puterile vecine i-au modificat treptat poziția.

Două acțiuni din a doua jumătate a secolului al XIV-lea - prima jumătate a secolului al XV-lea sunt tratatul lui Mircea cel Bătrân cu Sigismund de Luxemburg, încheiat la Brașov în 1395, și participarea lui Iancu de Hunedoara la campania cea lungă din 1443-1444. Tratatul urmărea cooperarea împotriva otomanilor, iar campania a dus oștile creștine în Balcani. Ambele exprimau nevoia de sprijin regional în fața expansiunii otomane, deși una era diplomatică și cealaltă militară.

În a doua jumătate a secolului al XV-lea, o consecință a victoriei lui Ștefan cel Mare de la Vaslui din 1475 a fost creșterea prestigiului Moldovei și întărirea rezistenței antiotomane. O altă consecință a acțiunilor din această perioadă este încheierea tratatului moldo-polon de la Hârlău din 1499 pe poziții de egalitate, după înfrângerea armatei polone la Codrii Cosminului în 1497. Rezultatele militare au influențat astfel raporturile diplomatice și au susținut autonomia statului.

O instituție politică centrală din spațiul extracarpatic era domnia. Domnul conducea armata și politica externă și avea atribuții administrative și judecătorești. Un fapt din secolele al XVI-lea - al XVII-lea este tratatul încheiat de Mihai Viteazul cu împăratul Rudolf al II-lea la Mănăstirea Dealu, în 1598. Deoarece lupta antiotomană necesita resurse, domnul Țării Românești a obținut sprijin financiar și militar imperial. În schimb, el se angaja în confruntarea împotriva otomanilor, iar împăratul recunoștea caracterul ereditar al domniei sale. Acordul arată rolul instituției domniei în construirea alianțelor externe.

Consider că domnia Moldovei în secolul al XVIII-lea a devenit mai dependentă de Imperiul Otoman. Un argument este instaurarea regimului fanariot în 1711. După alianța lui Dimitrie Cantemir cu Rusia și înfrângerea de la Stănilești, sultanul l-a numit domn pe Nicolae Mavrocordat. Deoarece Poarta urmărea să evite noi alianțe ostile, a preferat conducători numiți direct și schimbați în funcție de interesele sale. Plata pentru ocuparea și reconfirmarea tronului și domniile adesea scurte au accentuat instabilitatea. Așadar, instituția centrală a continuat să existe, dar libertatea ei de decizie s-a restrâns.

Politica externă și organizarea domniei au fost strâns legate: succesele militare puteau întări autonomia, în timp ce înfrângerile și presiunea imperială favorizau dependența.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. menționarea oricăror două acțiuni prin care românii participă la relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIV-lea - prima jumătate a secolului al XV-lea (de exemplu: Tratatul de la Brașov din 1395, cruciada de la Nicopole din 1396, Tratatul încheiat de Alexandru cel Bun cu regele Poloniei la începutul secolului al XV-lea etc.) (3px2=6p)Elementul 1 din 2. menționarea oricăror două acțiuni prin care românii participă la relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIV-lea - prima jumătate a secolului al XV-lea (de exemplu: Tratatul de la Brașov din 1395, cruciada de la Nicopole din 1396, Tratatul încheiat de Alexandru cel Bun cu regele Poloniei la începutul secolului al XV-lea etc.) (3px2=6p)3 p
  2. menționarea oricăror două acțiuni prin care românii participă la relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIV-lea - prima jumătate a secolului al XV-lea (de exemplu: Tratatul de la Brașov din 1395, cruciada de la Nicopole din 1396, Tratatul încheiat de Alexandru cel Bun cu regele Poloniei la începutul secolului al XV-lea etc.) (3px2=6p)Elementul 2 din 2. menționarea oricăror două acțiuni prin care românii participă la relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIV-lea - prima jumătate a secolului al XV-lea (de exemplu: Tratatul de la Brașov din 1395, cruciada de la Nicopole din 1396, Tratatul încheiat de Alexandru cel Bun cu regele Poloniei la începutul secolului al XV-lea etc.) (3px2=6p)3 p
  3. menționarea oricăror două consecințe ale acțiunilor desfășurate de români în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XV-lea (de exemplu: menținerea autonomiei Țărilor Române, desfășurarea luptei de la Baia din 1467, încheierea Tratatului de la Hârlău la sfârșitul secolului al XV-lea etc.) (3px2=6p)Elementul 1 din 2. menționarea oricăror două consecințe ale acțiunilor desfășurate de români în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XV-lea (de exemplu: menținerea autonomiei Țărilor Române, desfășurarea luptei de la Baia din 1467, încheierea Tratatului de la Hârlău la sfârșitul secolului al XV-lea etc.) (3px2=6p)3 p
  4. menționarea oricăror două consecințe ale acțiunilor desfășurate de români în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XV-lea (de exemplu: menținerea autonomiei Țărilor Române, desfășurarea luptei de la Baia din 1467, încheierea Tratatului de la Hârlău la sfârșitul secolului al XV-lea etc.) (3px2=6p)Elementul 2 din 2. menționarea oricăror două consecințe ale acțiunilor desfășurate de români în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XV-lea (de exemplu: menținerea autonomiei Țărilor Române, desfășurarea luptei de la Baia din 1467, încheierea Tratatului de la Hârlău la sfârșitul secolului al XV-lea etc.) (3px2=6p)3 p
  5. precizarea oricărei instituții politice centrale din spațiul românesc extracarpatic (de exemplu: domnia, sfatul domnesc etc.)precizarea oricărei instituții politice centrale din spațiul românesc extracarpatic (de exemplu: domnia, sfatul domnesc etc.)2 p
  6. menționarea oricărui fapt istoric la care participă românii în secolele al XVI-lea - al XVII-lea, în cadrul relațiilor internaționale (de exemplu: Tratatul de la Mânăstirea Dealu din 1598, asediul Vienei în 1683 etc.)menționarea oricărui fapt istoric la care participă românii în secolele al XVI-lea - al XVII-lea, în cadrul relațiilor internaționale (de exemplu: Tratatul de la Mânăstirea Dealu din 1598, asediul Vienei în 1683 etc.)2 p
  7. prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efectprezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect3 p
  8. formularea oricărui punct de vedere referitor la o instituție politică centrală din spațiul românesc est-carpatic în secolul al XVIII-lea (de exemplu: Dimitrie Cantemir, ca reprezentant al domniei din spațiul românesc est-carpatic, participă la relațiile internaționale din secolul al XVIII-lea.; Imperiul Otoman intervine în organizarea domniei, instituție politică centrală din spațiul românesc est-carpatic, în secolul al XVIII-lea. etc.)formularea oricărui punct de vedere referitor la o instituție politică centrală din spațiul românesc est-carpatic în secolul al XVIII-lea (de exemplu: Dimitrie Cantemir, ca reprezentant al domniei din spațiul românesc est-carpatic, participă la relațiile internaționale din secolul al XVIII-lea.; Imperiul Otoman intervine în organizarea domniei, instituție politică centrală din spațiul românesc est-carpatic, în secolul al XVIII-lea. etc.)1 p
  9. susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric - prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate - 6 puncte distribuite astfel:susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric - prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate - 6 puncte distribuite astfel:4 p
  10. utilizarea limbajului istoric adecvatutilizarea limbajului istoric adecvat2 p
  11. structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)1 p
  12. respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istoricerespectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice2 p
  13. respectarea limitei de spațiurespectarea limitei de spațiu1 p
Ai terminat? Bifează pe barem ce ai făcut și află câte puncte ai fi luat. Alte subiecte de istorie.