Spațiul românesc între diplomație și conflict în Evul Mediu și la începuturile modernității: Istorie la Bacalaureat

84 de cerințe oficiale din subiectele de Bac; aici sunt cele mai noi 20. Rezolvi pe loc sau pe caiet, apoi te verifici pe barem.

Bacalaureat 2026, modelul oficial, III30 p

III30 p

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre spațiul românesc în secolele al XIV-lea - al XV-lea, având în vedere: - precizarea unui conflict militar la care participă românii din sudul Carpaților în secolul al XIV-lea și menționarea a două aspecte cu privire la acesta; - menționarea a două acțiuni politice referitoare la spațiul românesc din estul Carpaților în secolul al XIV-lea; - prezentarea unui fapt istoric la care participă românii în prima jumătate a secolului al XV-lea; - formularea unui punct de vedere referitor la acțiunile diplomatice desfășurate de români în a doua jumătate a secolului al XV-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.

Cam 2 pagini

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

În secolele al XIV-lea și al XV-lea, statele medievale românești s-au consolidat în condițiile presiunii puterilor vecine. Conducătorii au folosit atât rezistența militară, cât și alianțele diplomatice pentru apărarea autonomiei.

Un conflict la care au participat românii din sudul Carpaților a fost bătălia de la Posada, din 1330. Regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, a desfășurat o campanie împotriva lui Basarab I, urmărind restabilirea autorității sale asupra Țării Românești. Basarab a evitat confruntarea în condițiile impuse de adversar și a atacat oastea ungară în timpul retragerii, într-un loc îngust. Victoria sa a înlăturat încercarea de supunere militară și a confirmat independența statului față de coroana ungară. Astfel, un conducător local a reușit să transforme rezistența armată într-un mijloc de consolidare politică.

În spațiul est-carpatic, o primă acțiune politică din secolul al XIV-lea a fost trecerea lui Bogdan din Maramureș în Moldova și înlăturarea urmașilor lui Dragoș. Această acțiune a dus la desprinderea Moldovei de sub dominația Ungariei. O a doua acțiune a fost recunoașterea suzeranității regelui Poloniei de către Petru I Mușat, în 1387. Domnul Moldovei căuta un sprijin extern împotriva pretențiilor maghiare. Cele două acțiuni au contribuit la afirmarea statului, una prin înlăturarea controlului direct, cealaltă printr-o alianță care echilibra presiunea vecinilor.

În prima jumătate a secolului al XV-lea, românii au participat la lupta antiotomană condusă de Iancu de Hunedoara. Un fapt relevant este campania cea lungă din 1443-1444. Oștile creștine au înaintat în Balcani și au obținut victorii asupra otomanilor, urmărind limitarea expansiunii acestora în Europa. Dificultățile iernii și ale aprovizionării au determinat întoarcerea armatei. Campania a arătat că rezistența antiotomană depășea apărarea unui singur teritoriu și presupunea cooperare militară într-un context regional.

Consider că diplomația românească din a doua jumătate a secolului al XV-lea a urmărit obținerea unui sprijin extern pentru apărarea autonomiei. Un argument este tratatul încheiat de Ștefan cel Mare cu regele Ungariei, Matia Corvin, în 1475, în contextul amenințării otomane. Deoarece victoria de la Vaslui nu înlătura riscul unei noi campanii a sultanului, domnul Moldovei avea nevoie de aliați. Tratatul prevedea sprijin reciproc împotriva adversarilor, iar înțelegerea se înscria într-o politică de echilibru între puterile vecine. Așadar, alianțele erau instrumente de susținere a rezistenței militare și de protejare a statului.

Evoluția spațiului românesc medieval a rezultat din îmbinarea organizării interne, a victoriilor militare și a acordurilor diplomatice adaptate împrejurărilor.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. precizarea oricărui conflict militar la care participă românii din sudul Carpaților în secolul al XIV-lea (de exemplu: lupta de la Posada, lupta de la Rovine etc.)2 p
  2. menționarea oricăror două aspecte cu privire la acesta (de exemplu: voievodul Basarab obține victoria împotriva regelui Ungariei, Țara Românească devine stat independent, este relatată în izvorul istoric Cronica pictată de la Viena etc.; are caracter antiotoman, sultanul Baiazid conduce expediția militară în nordul Dunării, Mircea cel Bătrân organizează acțiunile militare ale românilor etc.) (3px2=6p)Elementul 1 din 2. menționarea oricăror două aspecte cu privire la acesta (de exemplu: voievodul Basarab obține victoria împotriva regelui Ungariei, Țara Românească devine stat independent, este relatată în izvorul istoric Cronica pictată de la Viena etc.; are caracter antiotoman, sultanul Baiazid conduce expediția militară în nordul Dunării, Mircea cel Bătrân organizează acțiunile militare ale românilor etc.) (3px2=6p)3 p
  3. menționarea oricăror două aspecte cu privire la acesta (de exemplu: voievodul Basarab obține victoria împotriva regelui Ungariei, Țara Românească devine stat independent, este relatată în izvorul istoric Cronica pictată de la Viena etc.; are caracter antiotoman, sultanul Baiazid conduce expediția militară în nordul Dunării, Mircea cel Bătrân organizează acțiunile militare ale românilor etc.) (3px2=6p)Elementul 2 din 2. menționarea oricăror două aspecte cu privire la acesta (de exemplu: voievodul Basarab obține victoria împotriva regelui Ungariei, Țara Românească devine stat independent, este relatată în izvorul istoric Cronica pictată de la Viena etc.; are caracter antiotoman, sultanul Baiazid conduce expediția militară în nordul Dunării, Mircea cel Bătrân organizează acțiunile militare ale românilor etc.) (3px2=6p)3 p
  4. menționarea oricăror două acțiuni politice referitoare la spațiul românesc din estul Carpaților în secolul al XIV-lea (de exemplu: Dragoș devine conducătorul mărcii de apărare împotriva tătarilor, Bogdan obține independența Moldovei, Petru I Mușat acceptă suzeranitatea regelui Poloniei etc.) (3px2=6p)Elementul 1 din 2. menționarea oricăror două acțiuni politice referitoare la spațiul românesc din estul Carpaților în secolul al XIV-lea (de exemplu: Dragoș devine conducătorul mărcii de apărare împotriva tătarilor, Bogdan obține independența Moldovei, Petru I Mușat acceptă suzeranitatea regelui Poloniei etc.) (3px2=6p)3 p
  5. menționarea oricăror două acțiuni politice referitoare la spațiul românesc din estul Carpaților în secolul al XIV-lea (de exemplu: Dragoș devine conducătorul mărcii de apărare împotriva tătarilor, Bogdan obține independența Moldovei, Petru I Mușat acceptă suzeranitatea regelui Poloniei etc.) (3px2=6p)Elementul 2 din 2. menționarea oricăror două acțiuni politice referitoare la spațiul românesc din estul Carpaților în secolul al XIV-lea (de exemplu: Dragoș devine conducătorul mărcii de apărare împotriva tătarilor, Bogdan obține independența Moldovei, Petru I Mușat acceptă suzeranitatea regelui Poloniei etc.) (3px2=6p)3 p
  6. menționarea oricărui fapt istoric la care participă românii în prima jumătate a secolului al XV-lea (de exemplu: Alexandru cel Bun acceptă suzeranitatea regelui Poloniei, lupta de la Sibiu etc.)2 p
  7. prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect3 p
  8. formularea oricărui punct de vedere referitor la acțiunile diplomatice desfășurate de români în a doua jumătate a secolului al XV-lea (de exemplu: Acțiunile diplomatice desfășurate de români în a doua jumătate a secolului al XV-lea au caracter antiotoman., Prin acțiunile diplomatice desfășurate în a doua jumătate a secolului al XV-lea românii stabilesc relații politice cu state creștine. etc.)1 p
  9. susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric - prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate - 6 puncte distribuite astfel:4 p
  10. utilizarea limbajului istoric adecvat2 p
  11. structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)1 p
  12. respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice2 p
  13. respectarea limitei de spațiu1 p
Bacalaureat 2026, sesiunea specială, III30 p

III30 p

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre acțiunile românilor în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIV-lea - secolul al XVI-lea, având în vedere: - prezentarea unui fapt istoric prin care românii se implică în relațiile internaționale din perioada 1380-1400; - menționarea a două acțiuni militare la care participă românii în perioada 1401-1456; - precizarea unei acțiuni diplomatice desfășurate de români în perioada 1457-1500 și menționarea a două aspecte cu privire la aceasta; - formularea unui punct de vedere referitor la participarea românilor la relațiile internaționale din secolul al XVI-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.

Cam 2 pagini

Verifică-te pe barem

Barem oficial

  1. menționarea oricărui fapt istoric prin care românii se implică în relațiile internaționale din perioada 1380-1400 (de exemplu: acceptarea suzeranității regelui Poloniei de către Petru I Mușat, cruciada de la Nicopole etc.)2 p
  2. prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect3 p
  3. menționarea oricăror două acțiuni militare la care participă românii în perioada 1401-1456 (de exemplu: lupta de la Marienburg, cruciada de la Varna, lupta de la Belgrad etc.) (3px2=6p)3 p
  4. menționarea oricăror două acțiuni militare la care participă românii în perioada 1401-1456 (de exemplu: lupta de la Marienburg, cruciada de la Varna, lupta de la Belgrad etc.) (3px2=6p)3 p
  5. precizarea oricărei acțiuni diplomatice desfășurate de români în perioada 1457- 1500 (de exemplu: Tratatul de la Overchelăuți, Tratatul de la Hârlău etc.)2 p
  6. menționarea oricăror două aspecte cu privire la aceasta (de exemplu: Ștefan cel Mare recunoaște suzeranitatea regelui Poloniei, Cetatea Hotin este cedată regelui Poloniei, contribuie la consolidarea domniei lui Ștefan cel Mare etc.; este încheiat între Ștefan cel Mare și regele Poloniei, ajutor militar reciproc, precedat de confruntări militare între Moldova și Polonia etc.) (3px2=6p)3 p
  7. menționarea oricăror două aspecte cu privire la aceasta (de exemplu: Ștefan cel Mare recunoaște suzeranitatea regelui Poloniei, Cetatea Hotin este cedată regelui Poloniei, contribuie la consolidarea domniei lui Ștefan cel Mare etc.; este încheiat între Ștefan cel Mare și regele Poloniei, ajutor militar reciproc, precedat de confruntări militare între Moldova și Polonia etc.) (3px2=6p)3 p
  8. formularea oricărui punct de vedere referitor la participarea românilor la relațiile internaționale din secolul al XVI-lea (de exemplu: Românii participă la relațiile internaționale din secolul al XVI-lea prin acțiuni cu caracter antiotoman., Românii participă la relațiile internaționale din secolul al XVI-lea prin acțiuni diplomatice. etc.)1 p
  9. susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric - prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate - 6 puncte distribuite astfel:4 p
  10. utilizarea limbajului istoric adecvat2 p
  11. structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)1 p
  12. respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice2 p
  13. respectarea limitei de spațiu1 p
Bacalaureat 2026, examenul din vară, II.64 p

II.64 p

Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia în secolul al XV-lea românii participă la acțiuni militare cu caracter antiotoman. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

În secolul al XV-lea, Ștefan cel Mare a participat la lupta antiotomană, deoarece expansiunea otomană amenința autonomia Moldovei. În 1475, la Vaslui, oastea sa a înfrânt armata condusă de Soliman-pașa, folosind terenul și condițiile favorabile. Așadar, această victorie dovedește participarea românilor la acțiuni militare antiotomane.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. 4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: cruciada de la Varna, lupta de la Vaslui etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)4 p
Bacalaureat 2026, varianta de rezervă, III30 p

III30 p

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre spațiul românesc extracarpatic în secolele al XIII-lea - al XVI-lea, având în vedere: - menționarea a două autonomii locale atestate în spațiul românesc din Sudul Carpaților, în secolul al XIII-lea; - precizarea unei acțiuni diplomatice la care participă românii din spațiul extracarpatic în secolul al XIV-lea și menționarea a două aspecte referitoare la aceasta; - prezentarea unei acțiuni militare desfășurate de reprezentantul unei instituții centrale din Moldova în relațiile internaționale din secolul al XV-lea; - formularea unui punct de vedere referitor la organizarea unei instituții centrale din Țara Românească în secolul al XVI-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.

Cam 2 pagini

Verifică-te pe barem

Barem oficial

  1. menționarea oricăror două autonomii locale atestate în spațiul românesc din Sudul Carpaților, în secolul al XIII-lea (de exemplu: cnezatul lui Ioan, voievodatul lui Litovoi, voievodatul lui Seneslau etc.) (3px2=6p)3 p
  2. menționarea oricăror două autonomii locale atestate în spațiul românesc din Sudul Carpaților, în secolul al XIII-lea (de exemplu: cnezatul lui Ioan, voievodatul lui Litovoi, voievodatul lui Seneslau etc.) (3px2=6p)3 p
  3. precizarea oricărei acțiuni diplomatice la care participă românii din spațiul extracarpatic în secolul al XIV-lea (de exemplu: Tratatul de la Brașov, omagiul de vasalitate depus de Petru I Mușat etc.)2 p
  4. menționarea oricăror două aspecte referitoare la aceasta (de exemplu: caracter antiotoman, ajutor militar reciproc între Ungaria și Țara Românească, Mircea cel Bătrân acceptă suzeranitatea regelui Ungariei etc.; domnul Moldovei acceptă suzeranitatea regelui Poloniei, ajutor militar reciproc între Moldova și Polonia, asigură susținerea Moldovei în fața unui eventual atac al Ungariei etc.) (3px2=6p)3 p
  5. menționarea oricăror două aspecte referitoare la aceasta (de exemplu: caracter antiotoman, ajutor militar reciproc între Ungaria și Țara Românească, Mircea cel Bătrân acceptă suzeranitatea regelui Ungariei etc.; domnul Moldovei acceptă suzeranitatea regelui Poloniei, ajutor militar reciproc între Moldova și Polonia, asigură susținerea Moldovei în fața unui eventual atac al Ungariei etc.) (3px2=6p)3 p
  6. menționarea oricărei acțiuni militare desfășurate de reprezentantul unei instituții centrale din Moldova în relațiile internaționale din secolul al XV-lea (de exemplu: lupta de la Baia, lupta de la Vaslui etc.)2 p
  7. prezentarea acțiunii militare menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la acțiunea militară și se utilizează relația cauză-efect3 p
  8. formularea oricărui punct de vedere referitor la organizarea unei instituții centrale din Țara Românească în secolul al XVI-lea (de exemplu: În secolul al XVI-lea, organizarea unei instituții centrale din Țara Românească este influențată de acțiunile marii boierimi.; Acțiunile diplomatice din secolul al XVI-lea vizează și organizarea unei instituții centrale din Țara Românească. etc.)1 p
  9. susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric - prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate - 6 puncte distribuite astfel:4 p
  10. utilizarea limbajului istoric adecvat2 p
  11. structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)1 p
  12. respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice2 p
  13. respectarea limitei de spațiu1 p
Bacalaureat 2026, sesiunea a doua (august), I.12 p
Textul 1

Papa Clement al VIII-lea [...] îndemna stăruitor pe toți monarhii creștini să-și unească
forțele împotriva otomanilor. Concentrarea urma să se facă în jurul împăratului Rudolf al II-lea [...].
Apelul a găsit răsunet în Spania, unde domnea [...] Filip al II-lea, în câteva ducate italiene (Toscana,
Mantova, Ferrara); statele germane au făgăduit și ele să dea ajutor în oaste și bani. O deosebită
importanță prezentau Transilvania, Moldova și Țara Românească, deoarece ele erau în vecinătatea
nemijlocită a dușmanului și formau o bază de operațiuni militare. De aceea, s-au depus eforturi
pentru a fi atrase în Liga Sfântă. Sigismund Báthory, principele Ardealului [...], a ajuns în [...] februarie
1594, la o înțelegere cu Rudolf al II-lea; Aron Vodă al Moldovei a încheiat și el, la 16 august 1594,
un tratat cu imperialii, declarându-se aliatul lor, obligându-se să colaboreze sub raportul militar și
obținând dreptul de azil în cazul în care ar trebui să-și părăsească țara. În ce privește pe Mihai
[Viteazul], el abia fusese numit ca domn, așa încât emisarul papei [...], bănuind că are legături prea
strânse cu turcii, nu-i vorbise încă. În Țara Românească, exista totuși un puternic curent pentru
cauza creștină. Atât boierii, cât și domnul, aflând de pregătirile ce se făceau pentru Liga Sfântă, se
simțeau atrași să participe și ei la această alianță.
(

C. C. Giurescu, Istoria Românilor

)

I.12 p

textul 1

Numiți alianța precizată în sursa A.

Verifică-te pe barem

Răspunsul din barem

Liga Sfântă

Din baremul oficial. Orice răspuns corect echivalent e bun.

Barem oficial

  1. 2 puncte pentru răspunsul: Liga Sfântă Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).2 p

Alte teme

Toate temele →