Bacalaureat 2026 la istorie: iunie

Subiectul oficial, cu baremul. Grilele și răspunsurile scurte le verifici pe loc; restul le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem.

3 ore · 90 de puncte + 10 din oficiu

Subiectul (PDF)Baremul (PDF)

Subiectul ISubiectul al II-leaSubiectul al III-lea

Subiectul I 30 p

Textul 2

Începuturile domniei lui Al. I. Cuza au fost anevoioase fiindcă domnul era obligat să
colaboreze cu două guverne, unul la Iași și celălalt la București. Abia la sfârșitul anului 1861, Imperiul
Otoman a recunoscut unirea politico-administrativă a Moldovei cu Țara Românească pe timpul
domniei lui Cuza [...].
Unirea, odată realizată, neînțelegerile politice au reapărut cu puteri sporite de însemnătatea
problemelor de rezolvat, între care cea mai dificilă era, desigur, elaborarea Legii rurale [...]. O altă
problemă a estompat temporar confruntarea în jurul Legii rurale: secularizarea averilor mănăstirești
[...]. Prin legea din [...] 1863 au fost trecute în proprietatea statului „toate averile mănăstirești“. Ca
urmare, aproximativ un sfert din teritoriul țării a devenit patrimoniu al statului, ceea ce a mărit
suprafața de care dispuneau autoritățile pentru viitoarea împroprietărire. Cu scopul de a elimina
obstacolele din calea împroprietăririi, ca și a altor reforme, Cuza [...] a promulgat o nouă constituție
(Statutul Dezvoltător), care întărea puterea domnului în detrimentul legislativului.
(F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)

F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român

I.12 p

textul 2

Numiți noua constituție precizată în sursa B.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. 2 puncte pentru răspunsul: Statutul Dezvoltător Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).2 puncte pentru răspunsul: Statutul Dezvoltător Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).2 p
Textul 1

În 1858, cele șapte puteri au semnat Convenția de la Paris. [...] Era un document cu unele
dispoziții foarte înaintate și altele retrograde. În problema unirii Moldovei cu Țara Românească -
fundamentală pentru români - se alesese o cale de compromis. [...] Menținute sub suzeranitatea Porții
[Imperiul Otoman] și sub „garanția colectivă“ a puterilor, cele două țări urmau „să se administreze liber
și în afara oricărei ingerințe a Înaltei Porți“, purtând denumirea de „Principatele Unite ale Moldovei și
Țării Românești“, separația administrativ-politică fiind însă menținută mai departe. Fiecare Principat
urma să fie condus de câte un domn și miniștrii săi, ultimii supuși responsabilității ministeriale. Puterea
legislativă trebuia să fie exercitată colectiv de domn, Adunarea din țara respectivă și Comisia centrală
nou instituită, comună Principatelor. Puterii judecătorești trebuia să i se asigure independența [...].
Domnul urma să fie ales în fiecare țară pe viață de către Adunarea electivă. Domn putea fi fiecare
muntean sau moldovean, cu un venit de 3 000 de galbeni și având îndeplinite funcții publice timp de
zece ani. [...] În ansamblu, Convenția de la Paris, deși nu acorda Unirea, apropia pe români de
momentul realizării unificării celor două Principate. (D. Berindei, Istoria românilor)

D. Berindei, Istoria românilor

I.22 p

textul 1

Precizați, din sursa A, o informație referitoare la domn.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Domnul urma să fie ales pe viață de Adunarea electivă.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Fiecare Principat urma să fie condus de câte un domn și miniștrii săi; era ales pe viață etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Fiecare Principat urma să fie condus de câte un domn și miniștrii săi; era ales pe viață etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).2 p

I.36 p

textul 1, textul 2

Menționați două spații istorice, precizate atât în sursa A, cât și în sursa B.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Moldova și Țara Românească.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. Prima componentă corectă a răspunsului. câte 3 puncte pentru oricare două dintre răspunsurile: Moldova, Țara Românească, Imperiul Otoman Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)Prima componentă corectă a răspunsului. câte 3 puncte pentru oricare două dintre răspunsurile: Moldova, Țara Românească, Imperiul Otoman Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)3 p
  2. A doua componentă corectă, distinctă. câte 3 puncte pentru oricare două dintre răspunsurile: Moldova, Țara Românească, Imperiul Otoman Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)A doua componentă corectă, distinctă. câte 3 puncte pentru oricare două dintre răspunsurile: Moldova, Țara Românească, Imperiul Otoman Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)3 p

I.43 p

textul 1, textul 2

Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că puterile ajung la un compromis în problema unirii românilor.

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) Adevărat

I.57 p

textul 2

Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Cauză: prin legea din 1863 toate averile mănăstirești au trecut în proprietatea statului. Efect: aproximativ un sfert din teritoriul țării a devenit patrimoniu al statului.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). Exemple: cauză: fiindcă domnul era obligat să colaboreze cu două guverne și efect: Începuturile domniei lui Al. I. Cuza au fost anevoioase SAU cauză: Prin legea din [...] 1863 au fost trecute în proprietatea statului „toate averile mănăstirești“. și efect: Ca urmare, aproximativ un sfert din teritoriul țării a devenit patrimoniu al statului etc.7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). Exemple: cauză: fiindcă domnul era obligat să colaboreze cu două guverne și efect: Începuturile domniei lui Al. I. Cuza au fost anevoioase SAU cauză: Prin legea din [...] 1863 au fost trecute în proprietatea statului „toate averile mănăstirești“. și efect: Ca urmare, aproximativ un sfert din teritoriul țării a devenit patrimoniu al statului etc.7 p

I.66 p

Prezentați două fapte istorice din perioada 1866-1886 referitoare la România.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

În 1866 a fost adoptată Constituția care instituia monarhia ereditară și separarea puterilor, oferind cadrul organizării statului. În 1877, România și-a proclamat independența și a participat la războiul împotriva Imperiului Otoman; independența a primit recunoaștere internațională în 1878.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. Menționezi primul fapt sau prima practică. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două fapte istorice din perioada 1866-1886 referitoare la România (1px2=2p) Exemple: Constituția din 1866, obținerea independenței de stat, aderarea la Tripla Alianță etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)Menționezi primul fapt sau prima practică. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două fapte istorice din perioada 1866-1886 referitoare la România (1px2=2p) Exemple: Constituția din 1866, obținerea independenței de stat, aderarea la Tripla Alianță etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)1 p
  2. Prezinți primul exemplu prin două informații. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două fapte istorice din perioada 1866-1886 referitoare la România (1px2=2p) Exemple: Constituția din 1866, obținerea independenței de stat, aderarea la Tripla Alianță etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)Prezinți primul exemplu prin două informații. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două fapte istorice din perioada 1866-1886 referitoare la România (1px2=2p) Exemple: Constituția din 1866, obținerea independenței de stat, aderarea la Tripla Alianță etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)2 p
  3. Menționezi al doilea fapt sau a doua practică. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două fapte istorice din perioada 1866-1886 referitoare la România (1px2=2p) Exemple: Constituția din 1866, obținerea independenței de stat, aderarea la Tripla Alianță etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)Menționezi al doilea fapt sau a doua practică. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două fapte istorice din perioada 1866-1886 referitoare la România (1px2=2p) Exemple: Constituția din 1866, obținerea independenței de stat, aderarea la Tripla Alianță etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)1 p
  4. Prezinți al doilea exemplu prin două informații. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două fapte istorice din perioada 1866-1886 referitoare la România (1px2=2p) Exemple: Constituția din 1866, obținerea independenței de stat, aderarea la Tripla Alianță etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)Prezinți al doilea exemplu prin două informații. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două fapte istorice din perioada 1866-1886 referitoare la România (1px2=2p) Exemple: Constituția din 1866, obținerea independenței de stat, aderarea la Tripla Alianță etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)2 p

I.74 p

Menționați o asemănare între două acțiuni desfășurate de România în relațiile internaționale din perioada 1917-1920.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Participarea la războiul din 1917 și la Conferința de Pace din 1919-1920 urmărea apărarea și recunoașterea intereselor naționale ale statului român.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două acțiuni desfășurate de România în relațiile internaționale din perioada 1917-1920 Exemple: caracter militar, colaborare cu Antanta etc. Se punctează exclusiv menționarea asemănării (nu se iau în considerare alte informații). Punctajul se acordă pentru orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două acțiuni desfășurate de România în relațiile internaționale din perioada 1917-1920 Exemple: caracter militar, colaborare cu Antanta etc. Se punctează exclusiv menționarea asemănării (nu se iau în considerare alte informații). Punctajul se acordă pentru orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).4 p

Subiectul al II-lea 30 p

Textul 3

Pentru a nu permite pătrunderea tătarilor în Transilvania, regele Ungariei, Ludovic de Anjou
a hotărât să înființeze pe versantul estic al Carpaților o marcă, adică o formațiune politico-militară
de apărare. În fruntea acestei formațiuni l-a numit pe Dragoș. [...]
Fondarea statului independent Moldova este legată de numele voievodului Bogdan. [...] Acesta
[...] își arătase nesupunerea față de regele Ungariei, fapt pentru care fusese îndepărtat din demnitatea
de voievod al Țării Maramureșului. Era vorba de fapt de o răscoală a unor români în frunte cu Bogdan
care se răzvrătiseră împotriva dominației maghiare. [...] Răzvrătiții au fost nevoiți să treacă peste munți,
la est de Carpați. [...] Bogdan, probabil cu susținerea românilor din Estul Carpaților, l-a îndepărtat pe
Balc, urmașul lui Dragoș, de la putere, forțându-l să plece din Moldova. Ludovic I nu putea accepta ca
Moldova să iasă de sub stăpânirea sa. În anul 1364 el a trimis o oaste împotriva lui Bogdan, care a
fost înfrântă de acesta, astfel că Moldova ieșea de sub dominație ungară [...].
Moldova începe să participe activ în politica internațională în timpul lui Lațcu (1369-1375)
[...] când a apărut pericolul reluării expansiunii maghiare în spațiul est-carpatic sub motivul
„readucerii“ populației de aici la [...] catolicism. Pentru a preîntâmpina acest pericol, Lațcu [...] a
adresat papei Urban al V-lea rugămintea de a înființa o episcopie catolică în Moldova [...]. Astfel,
Siretul, devenit de curând capitală a Moldovei, obținea și statutul de reședință episcopală. [...]
Moldova continuă să se afirme în relațiile internaționale din Europa de Est și Sud-Est în timpul lui
Petru I Mușat (1375-1391). [...] Evenimentul cel mai important în politica externă a lui Petru I Mușat
a fost semnarea [...] Tratatului moldo-polon de la Lemberg (Liov). [...] Pentru Moldova, importanța
politică a acestui tratat consta în faptul că Petru I Mușat își asigura astfel protecția Poloniei
împotriva vechilor pretenții maghiare la pământurile est-carpatice. [...] Pentru consolidarea țării și
recunoașterea ei internațională [...], Petru I Mușat a hotărât să înființeze o mitropolie ortodoxă.
(I. Țurcanu, Istoria românilor)

I. Țurcanu, Istoria românilor

II.12 p

textul 3

Numiți capitala Moldovei, precizată în sursa dată.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Siret.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. 2 puncte pentru răspunsul: Siret Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).2 puncte pentru răspunsul: Siret Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).2 p

II.22 p

textul 3

Precizați secolul la care se referă sursa dată.

Vezi rezolvarea

Răspuns: Secolul al XIV-lea.

II.36 p

textul 3

Menționați conducătorul răscoalei din Țara Maramureșului și o acțiune desfășurată de acesta în Moldova, la care se referă sursa dată.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Bogdan; acesta l-a îndepărtat de la putere pe Balc în Moldova.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. Prima componentă corectă a răspunsului. 3 puncte pentru răspunsul: Bogdan 3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurate de acesta în Moldova, la care se referă sursa dată Exemple: În anul 1364 el a trimis o oaste împotriva lui Bogdan, care a fost înfrântă de acesta, astfel că Moldova ieșea de sub dominație ungară; l-a înlăturat pe Balc din Moldova etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).Prima componentă corectă a răspunsului. 3 puncte pentru răspunsul: Bogdan 3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurate de acesta în Moldova, la care se referă sursa dată Exemple: În anul 1364 el a trimis o oaste împotriva lui Bogdan, care a fost înfrântă de acesta, astfel că Moldova ieșea de sub dominație ungară; l-a înlăturat pe Balc din Moldova etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).3 p
  2. A doua componentă corectă, distinctă. 3 puncte pentru răspunsul: Bogdan 3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurate de acesta în Moldova, la care se referă sursa dată Exemple: În anul 1364 el a trimis o oaste împotriva lui Bogdan, care a fost înfrântă de acesta, astfel că Moldova ieșea de sub dominație ungară; l-a înlăturat pe Balc din Moldova etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).A doua componentă corectă, distinctă. 3 puncte pentru răspunsul: Bogdan 3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurate de acesta în Moldova, la care se referă sursa dată Exemple: În anul 1364 el a trimis o oaste împotriva lui Bogdan, care a fost înfrântă de acesta, astfel că Moldova ieșea de sub dominație ungară; l-a înlăturat pe Balc din Moldova etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).3 p

II.46 p

textul 3

Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la marcă.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Marca era o formațiune politico-militară de apărare. În fruntea ei, regele Ungariei l-a numit pe Dragoș.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. Prima componentă corectă a răspunsului. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la marcă (3px2=6p) Exemple: formațiune politico-militară de apărare; În fruntea acestei formațiuni l-a numit pe Dragoș; situată în Estul Carpaților etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).Prima componentă corectă a răspunsului. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la marcă (3px2=6p) Exemple: formațiune politico-militară de apărare; În fruntea acestei formațiuni l-a numit pe Dragoș; situată în Estul Carpaților etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).3 p
  2. A doua componentă corectă, distinctă. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la marcă (3px2=6p) Exemple: formațiune politico-militară de apărare; În fruntea acestei formațiuni l-a numit pe Dragoș; situată în Estul Carpaților etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).A doua componentă corectă, distinctă. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la marcă (3px2=6p) Exemple: formațiune politico-militară de apărare; În fruntea acestei formațiuni l-a numit pe Dragoș; situată în Estul Carpaților etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).3 p

II.510 p

textul 3

Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la acțiunile conducătorilor Moldovei, în perioada 1369-1391, susținându-l cu două informații selectate din sursă.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Conducătorii Moldovei au urmărit consolidarea statului și limitarea presiunii maghiare. Lațcu a cerut papei înființarea unei episcopii catolice pentru a preîntâmpina expansiunea Ungariei, iar Petru I Mușat a încheiat tratatul de la Lemberg pentru a obține protecția Poloniei împotriva pretențiilor maghiare.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. Formulezi un punct de vedere susținut de cel puțin o informație relevantă din sursă.Formulezi un punct de vedere susținut de cel puțin o informație relevantă din sursă.4 p
  2. Selectezi prima informație care susține explicit punctul de vedere.Selectezi prima informație care susține explicit punctul de vedere.3 p
  3. Selectezi a doua informație distinctă care susține punctul de vedere.Selectezi a doua informație distinctă care susține punctul de vedere.3 p

II.64 p

Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia în secolul al XV-lea românii participă la acțiuni militare cu caracter antiotoman. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

În secolul al XV-lea, Ștefan cel Mare a participat la lupta antiotomană, deoarece expansiunea otomană amenința autonomia Moldovei. În 1475, la Vaslui, oastea sa a înfrânt armata condusă de Soliman-pașa, folosind terenul și condițiile favorabile. Așadar, această victorie dovedește participarea românilor la acțiuni militare antiotomane.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. 4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: cruciada de la Varna, lupta de la Vaslui etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: cruciada de la Varna, lupta de la Vaslui etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)4 p

Subiectul al III-lea 30 p

III30 p

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția politică a României în a doua jumătate a secolului al XX-lea, având în vedere: - prezentarea constituției României adoptate în etapa stalinismului, în a doua jumătate a secolului al XX-lea; - menționarea a două acțiuni politice desfășurate de România în relațiile internaționale din perioada 1955-1969; - precizarea unei practici politice utilizate în România, în perioada 1970-1988 și menționarea a două aspecte referitoare la aceasta; - formularea unui punct de vedere referitor la democrația din România în perioada 1990-1997 și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.

Cam 2 pagini

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

În a doua jumătate a secolului al XX-lea, România a trecut de la consolidarea regimului comunist la reconstrucția instituțiilor democratice. Evoluția internă a fost legată de dominația sovietică, apoi de încercările conducerii comuniste de a-și afirma autonomia externă, fără abandonarea monopolului politic.

În etapa stalinismului, Constituția din 1952 a consacrat organizarea Republicii Populare Române după model sovietic. Textul sublinia rolul conducător al Partidului Muncitoresc Român și alianța cu Uniunea Sovietică. Deși erau proclamate drepturi cetățenești, puterea reală aparținea partidului unic. Marea Adunare Națională era prezentată ca organ suprem al puterii de stat, dar instituțiile se aflau sub control politic. Prin urmare, constituția a legitimat un regim totalitar, în care separarea reală a puterilor și competiția politică lipseau. Ea se înscria în contextul naționalizării, colectivizării și represiunii îndreptate împotriva adversarilor regimului.

În politica externă, România a devenit în 1955 membră a Organizației Tratatului de la Varșovia. Această alianță militară, dominată de URSS, integra statul în blocul comunist. O altă acțiune a fost condamnarea publică, în august 1968, de către Nicolae Ceaușescu, a intervenției militare în Cehoslovacia. România nu a participat la invazie, ceea ce exprima o poziție diferită de cea a aliaților săi. Cele două exemple arată trecerea de la aliniere la manifestări de autonomie în interiorul blocului sovietic.

În perioada 1970-1988, o practică politică a fost cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu. Propaganda îi atribuia conducătorului meritele pentru toate realizările țării, folosind presa, televiziunea și manifestările publice. În același timp, promovarea Elenei Ceaușescu în conducerea partidului și a statului întărea caracterul personal și familial al puterii. Mobilizarea populației la festivități și controlul informației limitau exprimarea opiniilor critice. Cultul personalității era astfel legat de concentrarea deciziei și de eliminarea dezbaterii autentice.

Consider că în perioada 1990-1997 România a construit un regim democratic, deși procesul a întâmpinat dificultăți. Un argument îl reprezintă adoptarea Constituției din 1991 prin referendum. Aceasta a prevăzut pluralismul politic, separarea puterilor și garantarea drepturilor și libertăților cetățenești, deoarece noua ordine politică trebuia să înlăture mecanismele partidului unic. Alternanța la guvernare din 1996 a arătat și aplicarea competiției electorale: opoziția a câștigat alegerile și a preluat puterea. Așadar, instituțiile și practicile din acest interval susțin caracterul democratic al evoluției postcomuniste.

Privită în ansamblu, perioada evidențiază diferența dintre autonomia externă afirmată de regimul comunist și libertatea politică internă, realizată abia după prăbușirea acestuia.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. menționarea constituției României adoptate în etapa stalinismului, în a doua jumătate a secolului al XX-lea (Constituția din 1952)menționarea constituției României adoptate în etapa stalinismului, în a doua jumătate a secolului al XX-lea (Constituția din 1952)2 p
  2. prezentarea constituției menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la constituție și se utilizează relația cauză-efectprezentarea constituției menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la constituție și se utilizează relația cauză-efect3 p
  3. menționarea oricăror două acțiuni politice desfășurate de România în relațiile internaționale din perioada 1955-1969 (de exemplu: devine stat membru al Organizației Tratatului de la Varșovia, legături diplomatice cu RFG, participarea la Conferința de la Moscova desfășurată în contextul Războiului de 6 zile etc.) (3px2=6p)Elementul 1 din 2. menționarea oricăror două acțiuni politice desfășurate de România în relațiile internaționale din perioada 1955-1969 (de exemplu: devine stat membru al Organizației Tratatului de la Varșovia, legături diplomatice cu RFG, participarea la Conferința de la Moscova desfășurată în contextul Războiului de 6 zile etc.) (3px2=6p)3 p
  4. menționarea oricăror două acțiuni politice desfășurate de România în relațiile internaționale din perioada 1955-1969 (de exemplu: devine stat membru al Organizației Tratatului de la Varșovia, legături diplomatice cu RFG, participarea la Conferința de la Moscova desfășurată în contextul Războiului de 6 zile etc.) (3px2=6p)Elementul 2 din 2. menționarea oricăror două acțiuni politice desfășurate de România în relațiile internaționale din perioada 1955-1969 (de exemplu: devine stat membru al Organizației Tratatului de la Varșovia, legături diplomatice cu RFG, participarea la Conferința de la Moscova desfășurată în contextul Războiului de 6 zile etc.) (3px2=6p)3 p
  5. precizarea oricărei practici politice utilizate în România, în perioada 1970-1988 (de exemplu: cultul personalității, represiunea politică etc.)precizarea oricărei practici politice utilizate în România, în perioada 1970-1988 (de exemplu: cultul personalității, represiunea politică etc.)2 p
  6. menționarea oricăror două aspecte referitoare la aceasta (de exemplu: se accentuează în etapa național-comunismului, preia modelul asiatic, se manifestă în domeniul cultural etc.; se exercită prin intermediul Securității, se intensifică supravegherea populației, încalcă drepturile și libertățile cetățenești etc.) (3px2=6p)Elementul 1 din 2. menționarea oricăror două aspecte referitoare la aceasta (de exemplu: se accentuează în etapa național-comunismului, preia modelul asiatic, se manifestă în domeniul cultural etc.; se exercită prin intermediul Securității, se intensifică supravegherea populației, încalcă drepturile și libertățile cetățenești etc.) (3px2=6p)3 p
  7. menționarea oricăror două aspecte referitoare la aceasta (de exemplu: se accentuează în etapa național-comunismului, preia modelul asiatic, se manifestă în domeniul cultural etc.; se exercită prin intermediul Securității, se intensifică supravegherea populației, încalcă drepturile și libertățile cetățenești etc.) (3px2=6p)Elementul 2 din 2. menționarea oricăror două aspecte referitoare la aceasta (de exemplu: se accentuează în etapa național-comunismului, preia modelul asiatic, se manifestă în domeniul cultural etc.; se exercită prin intermediul Securității, se intensifică supravegherea populației, încalcă drepturile și libertățile cetățenești etc.) (3px2=6p)3 p
  8. formularea oricărui punct de vedere referitor la democrația din România în perioada 1990-1997 (de exemplu: Democrația din România în perioada 1990-1997 a fost consolidată prin măsuri legislative.; Pluralismul politic este o caracteristică a democrației din România în perioada 1990-1997. etc.)formularea oricărui punct de vedere referitor la democrația din România în perioada 1990-1997 (de exemplu: Democrația din România în perioada 1990-1997 a fost consolidată prin măsuri legislative.; Pluralismul politic este o caracteristică a democrației din România în perioada 1990-1997. etc.)1 p
  9. susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric - prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate - 6 puncte distribuite astfel:susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric - prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate - 6 puncte distribuite astfel:4 p
  10. utilizarea limbajului istoric adecvatutilizarea limbajului istoric adecvat2 p
  11. structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)1 p
  12. respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istoricerespectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice2 p
  13. respectarea limitei de spațiurespectarea limitei de spațiu1 p
Ai terminat? Bifează pe barem ce ai făcut și află câte puncte ai fi luat. Alte subiecte de istorie.