Bacalaureat 2026 la istorie: simulare
Subiectul oficial, cu baremul. Grilele și răspunsurile scurte le verifici pe loc; restul le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem.
Subiectul ISubiectul al II-leaSubiectul al III-lea
Subiectul I 30 p
Textul 1
„La primul congres al Partidului Muncitoresc Român […], între 21-23 februarie 1948,
Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost ales secretar general al PMR, iar Ana Pauker, Vasile Luca și Teohari
Georgescu au devenit ceilalți trei membri ai Secretariatului. Deși era secretar general, Gheorghiu-Dej
depindea, în totalitate, de bunăvoința grupului condus de Pauker, care deținea majoritatea în
Secretariat, putând oricând să blocheze inițiativele secretarului general sau să-l înlăture.
Au fost introduse criterii stricte pentru intrarea în partid deoarece nu puteau fi admiși
«membrii claselor exploatatoare». În plus s-a adoptat formula sovietică a stagiului de candidat de
membru de partid. Lucrurile nu s-au oprit însă aici. Rezoluția […] din noiembrie 1948 dădea
semnalul unei campanii […] menite să disciplineze partidul și să-i dea o structură complexă,
potrivită cu sarcinile momentului. […] Partidul trebuia să treacă de la etapa improvizațiilor,
corespunzătoare perioadei de preluare rapidă a puterii, la cea a partidului-stat, orientată către o
exercitare a controlului asupra societății, economiei și aparatului de stat, pe termen lung. […] Drept
urmare, în decursul anului 1948, partidul, structura de stat și economia României au fost reformulate,
devenind o copie fidelă a celor din Uniunea Sovietică.”
(I.A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)
I.A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova
I.12 p
Numiți secretarul general al PMR precizat în sursa A.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Textul 2
„Între 1948 și 1951 membrii elitei comuniste au instituit un aparat de securitate și
represiune fără precedent în istoria României. Instituțiile sovietice ofereau modelele, iar oficialii
Uniunii Sovietice serveau drept mentori. La început, liderii comuniști români și autoritățile de ocupație
sovietică păstraseră instituțiile de securitate existente […], dar în 1948 au considerat că era timpul
să introducă un nou stil. În acel an au creat Direcția Generală a Securității Poporului, care a ajuns
să fie cunoscută pur și simplu drept Securitate și a cărei misiune unică era protejarea regimului
comunist de dușmanii interni și externi. În anul următor a luat ființă Miliția, care înlocuia forțele de
poliție existente și a cărei principală responsabilitate era menținerea ordinii publice. Împreună cu
Securitatea, Miliția ținea populația sub supraveghere constantă […]. Apoi, în 1951, a fost organizat
Comandamentul Trupelor de Securitate. Până la jumătatea anilor '50, acesta era echipat cu mașini
blindate, artilerie […] și avea ca misiune suprimarea opoziției regimului. Aceste trei unități au acționat
ca o forță armată a partidului […]. De pildă, au strămutat zeci de mii de țărani din satele lor pentru a
înăbuși rezistența față de noua ordine, în general, și față de colectivizarea agriculturii, în particular,
și au arestat alte zeci de mii de oameni din toate categoriile sociale care erau suspectați de
disidență.” (K. Hitchins, Scurta istorie a României)
K. Hitchins, Scurta istorie a României
I.22 p
Precizați, din sursa B, o informație referitoare la Miliție.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Miliția a fost creată în 1949 și avea ca principală responsabilitate menținerea ordinii publice.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.36 p
Menționați două spații istorice precizate atât în sursa A, cât și în sursa B.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
România și Uniunea Sovietică.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.43 p
Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că țăranii se opun colectivizării agriculturii.
Vezi rezolvarea
Răspuns: B
I.57 p
Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Cauză: nu puteau fi admiși «membrii claselor exploatatoare». Efect: au fost introduse criterii stricte pentru intrarea în partid.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.66 p
Prezentați alte două practici politice totalitare utilizate în statul român, în afara celor precizate în sursele date.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Cenzura controla publicațiile și elimina opiniile contrare ideologiei partidului, limitând libertatea de exprimare. Cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu a impus glorificarea conducătorului prin propagandă și manifestări publice, consolidând puterea personală.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.74 p
Menționați o asemănare între două practici politice utilizate în statul român, în perioada 1990-1996.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Alegerile din 1992 și cele din 1996 s-au desfășurat în condițiile pluralismului politic, cu participarea mai multor partide.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al II-lea 30 p
Textul 3
„Expresie a regimului fanariot instituit de Poartă [Imperiul otoman] în Principate [...], instituția
domniei trebuia să asigure nu numai îndeplinirea funcțiilor statului, cât mai ales să vegheze la
menținerea celor două țări [Moldova și Țara Românească] în strânsă dependență de Imperiul
otoman [...]. De obicei, domniile erau acordate pe trei ani, putând fi reconfirmate de sultan, prin plata
mucarerului (taxă de reînvestire). Doar în două cazuri cei numiți au rezidat, datorită unor împrejurări
deosebite, 11 ani: Nicolae Mavrocordat în Muntenia (1719-1730) [...] și Mihai Racoviță în Moldova
(1715-1726). [...]
Sfatul domnesc a continuat să fie [...] principala instituție a statului în sprijinul domniei, în
privința organizării și conducerii vieții interne, în probleme financiare, judecătorești, administrative
[...]. Alcătuit cu deosebire din boieri autohtoni, ca și din dregători străini, dintre rudele și apropiații
principilor fanarioți, ei erau numiți de către aceștia în diferitele demnități. [...]
Pe măsură ce reformele fanariote îngustau simțitor privilegiile boierimii, se intensifica opoziția
față de [...] reprezentanții Porții. [...] Cu prilejul tratativelor de pace purtate la Focșani între ruși și
turci cu medierea Imperiului habsburgic și a Prusiei, în 1772, o serie de boieri munteni [...] s-au
adresat [...] delegaților puterilor creștine prin memorii identice. În cuprinsul celui înaintat către
reprezentantul Curții din Viena [...] boierii reclamau, la încheierea păcii, unirea și independența
Țărilor Române sub un principe pământean [...] și funcționarea noului stat [...] sub protecția colectivă
a Rusiei, Imperiului habsburgic și a Prusiei. [...] În cursul noului război austro-ruso-turc din 1787-
1791, Divanul Țării Românești prezintă cercurilor conducătoare din Viena și Sankt Petersburg, în
mai 1790, [...] un memoriu prin care se solicita desființarea raialelor Turnu, Giurgiu și Brăila, stabilirea
hotarului între Țara Românească și Imperiul Otoman pe linia neîntreruptă a Dunării, înlăturarea
domnilor fanarioți și înlocuirea lor prin pământeni, libertatea exportului de vite, neutralitate și
neatârnare politică sub garanția Rusiei și a Imperiului habsburgic; acest memoriu a fost înaintat și
delegaților Congresului de pace de la Șiștov [1791] [...], dar fără urmări.“ (Istoria românilor)
Istoria românilor
II.12 p
Numiți un domn fanariot precizat în sursa dată.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Nicolae Mavrocordat.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
II.22 p
Precizați secolul la care se referă sursa dată.
Vezi rezolvarea
Răspuns: Secolul al XVIII-lea.
II.36 p
Menționați statul care a impus regimul fanariot în Țările Române și un aspect cu privire la durata domniei în timpul acestui regim, la care se referă sursa dată.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Imperiul Otoman; domniile erau de obicei acordate pe trei ani.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
II.46 p
Menționați, din sursa dată, două informații despre Sfatul domnesc.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Sfatul domnesc sprijinea domnia în conducerea vieții interne. Era alcătuit mai ales din boieri autohtoni și din dregători străini numiți de domnii fanarioți.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
II.510 p
Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la memoriile boierești, susținându-l cu două informații selectate din sursă.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Memoriile boierești urmăreau înlăturarea dependenței fanariote și reorganizarea politică a Țărilor Române. În 1772 se cereau unirea și independența sub un principe pământean, iar în 1790 se solicita înlocuirea domnilor fanarioți cu domni pământeni.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
II.64 p
Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia în secolul al XVI-lea au avut loc acțiuni politice care au vizat o instituție centrală din Transilvania sau din Țara Românească. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
În 1599, Mihai Viteazul a schimbat conducerea Transilvaniei, deoarece urmărea înlăturarea lui Andrei Báthory și consolidarea poziției sale în lupta antiotomană. După victoria de la Șelimbăr, a intrat în Alba Iulia și a preluat conducerea principatului. Așadar, o acțiune politică din secolul al XVI-lea a vizat instituția centrală a principelui Transilvaniei.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al III-lea 30 p
III30 p
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre statul român în a doua jumătate a secolului al XIX-lea - primele trei decenii ale secolului al XX-lea, având în vedere: - menționarea a două măsuri de politică internă care au contribuit la constituirea și consolidarea statului român în perioada 1860-1865; - precizarea constituției adoptate în statul român, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și menționarea a două aspecte referitoare la prevederile acesteia; - prezentarea unui fapt istoric desfășurat în Transilvania, în anul 1918, pentru realizarea României Mari; - formularea unui punct de vedere referitor la politica internă a României în perioada 1919-1927 și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.
Cam 2 pagini
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Constituirea și consolidarea statului român au rezultat din reforme interne și din valorificarea contextului european. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea au fost create instituții comune, iar în primele decenii ale secolului al XX-lea statul național unitar și-a reorganizat viața politică.
În perioada 1860-1865, secularizarea averilor mănăstirești, adoptată în 1863, a trecut întinse proprietăți în patrimoniul statului. O altă măsură a fost reforma agrară din 1864, care a desființat claca și a împroprietărit o parte a țăranilor. Ambele au contribuit la modernizarea societății. Unificarea administrativă din 1862 crease deja un singur guvern și o singură adunare, la București. Astfel, unirea realizată prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza a primit o structură instituțională comună. Reformele au întărit capacitatea statului de a interveni în educație, administrație și economie, chiar dacă nu au eliminat toate dificultățile sociale.
Constituția din 1866, adoptată după venirea lui Carol I, a organizat statul ca monarhie constituțională ereditară. Un prim aspect era separarea puterilor: puterea executivă revenea domnului și guvernului, cea legislativă era exercitată de domn și reprezentanța națională, iar puterea judecătorească aparținea instanțelor. Un al doilea aspect era garantarea unor drepturi și libertăți, precum libertatea presei și a întrunirilor. Votul era cenzitar, ceea ce limita participarea politică în funcție de avere. Constituția oferea totuși cadrul necesar funcționării instituțiilor moderne și stabilității dinastice.
În Transilvania, realizarea României Mari a fost decisă prin Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918. Prăbușirea Austro-Ungariei a creat condiții pentru afirmarea dreptului națiunilor la autodeterminare. Delegații românilor au adoptat rezoluția unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România. Rezoluția prevedea și principii democratice și drepturi pentru naționalități. Pentru administrarea provizorie a teritoriilor au fost constituite organisme proprii. Prin urmare, unirea s-a întemeiat pe o decizie reprezentativă a românilor din provincie, ulterior confirmată juridic și diplomatic.
Consider că politica internă din 1919-1927 a urmărit integrarea provinciilor unite și consolidarea cadrului democratic. Un argument este Constituția din 1923: ea a definit România ca stat național, unitar și indivizibil și a introdus cadrul comun al organizării politice pentru întregul teritoriu. Deoarece provinciile aveau anterior sisteme juridice diferite, această reglementare constituțională facilita unificarea instituțională. Ea a consacrat votul universal masculin și a menținut drepturi cetățenești și principiul separării puterilor. Așadar, adoptarea sa demonstrează orientarea către consolidarea statului rezultat din unirea din 1918, chiar dacă practica politică interbelică a avut limite.
De la reformele lui Cuza la instituțiile României Mari, evoluția statului a combinat construcția națională cu modernizarea politică și socială.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.