Bacalaureat 2026 la istorie: model

Subiectul oficial, cu baremul. Grilele și răspunsurile scurte le verifici pe loc; restul le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem.

3 ore · 90 de puncte + 10 din oficiu

Subiectul (PDF)Baremul (PDF)

Subiectul ISubiectul al II-leaSubiectul al III-lea

Subiectul I 30 p

Textul 1

„La sfârșitul anului 1916 și începutul lui 1917, România se afla într-o situație gravă deoarece
la consecințele […] unei campanii dezastruoase se adăugau marile dificultăți din relațiile cu Rusia, cel
mai important aliat al României în acel moment. […] O primă problemă […] a fost aceea a
comandamentului […], rușii cerând regelui Ferdinand să admită ca marele cartier general* român să
se integreze cartierului general rus din România, comandat de generalul Vladimir V. Zaharov. […]
Potrivit Constituției, regele era comandantul suprem al armatei și nu putea ceda această prerogativă
unui general rus, căruia urma să-i fie subordonat. […] Pe de altă parte, în timp de război, potrivit
prevederilor legii stării de asediu, marele cartier general avea dreptul de a dispune în chestiuni de
administrație peste miniștri […]. Prin urmare, desființarea acestui organism și înlocuirea lui cu o
structură străină puneau autoritățile românești în subordinea acesteia. […] Pentru luarea unei decizii
s-a deplasat la […] sediul marelui cartier general român și prim-ministrul Ion I. C. Brătianu care a
respins ferm propunerea rusă. Ca să tranșeze disputa, regele Ferdinand a trimis o telegramă lui
Nicolae al II-lea în care solicita păstrarea individualității armatei române. Țarul și-a dat acordul.”
(P. Otu, România în Primul Război Mondial, Beligeranța, 1916-1917)
*marele cartier general - organism care asigură conducerea armatei în situație de război

P. Otu, România în Primul Război Mondial, Beligeranța, 1916-1917

I.12 p

textul 1

Numiți un spațiu istoric precizat în sursa A.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

România.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: România, Rusia Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: România, Rusia Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).2 p
Textul 2

„Situația deosebită din Moldova și insistențele părții ruse au generat reacții din partea
Misiunii Militare Franceze și a guvernului român. Generalul Berthelot, asupra căruia se exercitau
presiuni pentru a accepta transferul trupelor române și a propriei Misiuni Militare peste Prut, a
trimis la sfârșitul lunii decembrie 1916 o telegramă la Paris, care a atras atenția autorităților
franceze asupra planurilor rusești. Prin urmare, Franța a devenit mult mai atentă, ea neputând
accepta dizolvarea propriei Misiuni Militare. […] Tot în scopul reglării raporturilor româno-ruse,
prim-ministrul Ion I. C. Brătianu […] a participat, în […] 1917, la Conferința interaliată de la
Petrograd. […] Prim-ministrul […] a avut numeroase întâlniri cu diferite personalități politice și
militare, primind asigurări că Aliații își vor îndeplini angajamentele asumate.
Rezistența regelui Ferdinand, acțiunile guvernului în frunte cu Ion I. C. Brătianu, ajutorul
acordat de Misiunea Militară Franceză […] i-au determinat pe ruși să renunțe la pretențiile de a
transfera armata română dincolo de Nistru.”
(P. Otu, România în Primul Război Mondial, Beligeranța, 1916-1917)

P. Otu, România în Primul Război Mondial, Beligeranța, 1916-1917

I.22 p

textul 2

Precizați, din sursa B, o informație referitoare la Misiunea Militară Franceză.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Generalul Berthelot a alertat autoritățile franceze printr-o telegramă asupra planurilor rusești.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Situația deosebită din Moldova și insistențele părții ruse au generat reacții din partea Misiunii Militare Franceze, susține atitudinea regelui Ferdinand și acțiunile guvernului român referitoare la pretențiile Rusiei etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Situația deosebită din Moldova și insistențele părții ruse au generat reacții din partea Misiunii Militare Franceze, susține atitudinea regelui Ferdinand și acțiunile guvernului român referitoare la pretențiile Rusiei etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).2 p

I.36 p

textul 1, textul 2

Menționați doi conducători politici la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Regele Ferdinand și Ion I. C. Brătianu.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. Prima componentă corectă a răspunsului. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Ferdinand, Ion I. C. Brătianu Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)Prima componentă corectă a răspunsului. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Ferdinand, Ion I. C. Brătianu Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)3 p
  2. A doua componentă corectă, distinctă. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Ferdinand, Ion I. C. Brătianu Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)A doua componentă corectă, distinctă. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Ferdinand, Ion I. C. Brătianu Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)3 p

I.43 p

textul 1, textul 2

Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că prim-ministrul român participă la Conferința interaliată din anul 1917.

Vezi rezolvarea

Răspuns: B

I.57 p

textul 1

Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Cauză: potrivit Constituției, regele era comandantul suprem al armatei. Efect: nu putea ceda această prerogativă unui general rus căruia urma să-i fie subordonat.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) Exemple: Cauză: deoarece la consecințele […] unei campanii dezastruoase se adăugau marile dificultăți din relațiile cu Rusia și efect La sfârșitul anului 1916 și începutul lui 1917, România se afla într-o situație gravă SAU Cauză: Pe de altă parte, în timp de război, potrivit prevederilor legii stării de asediu, marele cartier general avea dreptul de a dispune în chestiuni de administrație peste miniștri și efect: Prin urmare, desființarea acestui organism și înlocuirea lui cu o structură străină puneau autoritățile românești în subordinea acesteia. etc.7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) Exemple: Cauză: deoarece la consecințele […] unei campanii dezastruoase se adăugau marile dificultăți din relațiile cu Rusia și efect La sfârșitul anului 1916 și începutul lui 1917, România se afla într-o situație gravă SAU Cauză: Pe de altă parte, în timp de război, potrivit prevederilor legii stării de asediu, marele cartier general avea dreptul de a dispune în chestiuni de administrație peste miniștri și efect: Prin urmare, desființarea acestui organism și înlocuirea lui cu o structură străină puneau autoritățile românești în subordinea acesteia. etc.7 p

I.66 p

Prezentați două fapte istorice referitoare la statul român, desfășurate în perioada 1918-1923.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

La 1 decembrie 1918, adunarea de la Alba Iulia a hotărât unirea Transilvaniei cu România, contribuind la realizarea României Mari. Constituția din 1923 a definit statul drept național, unitar și indivizibil și a oferit provinciilor unite un cadru politic comun.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. Menționezi primul fapt sau prima practică. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două fapte istorice referitoare la statul român, desfășurate în perioada 1918-1923 (1px2=2p) Exemple: unirea Basarabiei/Bucovinei cu România, Rezoluția Adunării Naționale de la Alba Iulia, adoptarea Constituției din 1923 etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)Menționezi primul fapt sau prima practică. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două fapte istorice referitoare la statul român, desfășurate în perioada 1918-1923 (1px2=2p) Exemple: unirea Basarabiei/Bucovinei cu România, Rezoluția Adunării Naționale de la Alba Iulia, adoptarea Constituției din 1923 etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)1 p
  2. Prezinți primul exemplu prin două informații. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două fapte istorice referitoare la statul român, desfășurate în perioada 1918-1923 (1px2=2p) Exemple: unirea Basarabiei/Bucovinei cu România, Rezoluția Adunării Naționale de la Alba Iulia, adoptarea Constituției din 1923 etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)Prezinți primul exemplu prin două informații. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două fapte istorice referitoare la statul român, desfășurate în perioada 1918-1923 (1px2=2p) Exemple: unirea Basarabiei/Bucovinei cu România, Rezoluția Adunării Naționale de la Alba Iulia, adoptarea Constituției din 1923 etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)2 p
  3. Menționezi al doilea fapt sau a doua practică. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două fapte istorice referitoare la statul român, desfășurate în perioada 1918-1923 (1px2=2p) Exemple: unirea Basarabiei/Bucovinei cu România, Rezoluția Adunării Naționale de la Alba Iulia, adoptarea Constituției din 1923 etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)Menționezi al doilea fapt sau a doua practică. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două fapte istorice referitoare la statul român, desfășurate în perioada 1918-1923 (1px2=2p) Exemple: unirea Basarabiei/Bucovinei cu România, Rezoluția Adunării Naționale de la Alba Iulia, adoptarea Constituției din 1923 etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)1 p
  4. Prezinți al doilea exemplu prin două informații. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două fapte istorice referitoare la statul român, desfășurate în perioada 1918-1923 (1px2=2p) Exemple: unirea Basarabiei/Bucovinei cu România, Rezoluția Adunării Naționale de la Alba Iulia, adoptarea Constituției din 1923 etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)Prezinți al doilea exemplu prin două informații. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două fapte istorice referitoare la statul român, desfășurate în perioada 1918-1923 (1px2=2p) Exemple: unirea Basarabiei/Bucovinei cu România, Rezoluția Adunării Naționale de la Alba Iulia, adoptarea Constituției din 1923 etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)2 p

I.74 p

Menționați o asemănare între două acțiuni prin care România participă la relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Participarea la războiul de independență din 1877-1878 și aderarea la Tripla Alianță în 1883 urmăreau întărirea securității și a poziției internaționale a României.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două acțiuni prin care România participă la relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea Exemple: caracter antiotoman, caracter diplomatic etc. Se punctează exclusiv menționarea asemănării (nu se iau în considerare alte informații). Punctajul se acordă pentru orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două acțiuni prin care România participă la relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea Exemple: caracter antiotoman, caracter diplomatic etc. Se punctează exclusiv menționarea asemănării (nu se iau în considerare alte informații). Punctajul se acordă pentru orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).4 p

Subiectul al II-lea 30 p

Textul 3

„În vara și toamna anului 1945, Partidul Comunist s-a consolidat, pe măsură ce lupta politică
s-a intensificat. Liderii comuniști și-au îndreptat atenția spre crearea unui partid disciplinat, iar la 16
octombrie 1945, au organizat prima conferință națională a partidului. Delegații au ales un Comitet
Central și un Birou Politic, alcătuite din Gheorghiu-Dej ca secretar general alături de Ana Pauker și
Teohari Georgescu, ministrul de interne, ca secretari. [...]
La jumătatea lunii octombrie 1946, guvernul a stabilit [...] ca alegerile să aibă loc la 19
noiembrie [...]. Atât Blocul Partidelor Democratice, dominat de comuniști, cât și național-țărăniștii,
care se aflau în fruntea opoziției, au considerat alegerile bătălia decisivă în lupta pentru putere.
Partidul Comunist încredințase Ministerului de Interne condus de comuniști misiunea organizării
alegerilor. Un uriaș aparat administrativ a fost mobilizat de comuniști pentru a-i promova pe
candidații Blocului și a împiedica opoziția să desfășoare o campanie eficientă. [...] Alegerile din 19
noiembrie 1946 au avut loc într-o atmosferă de tensiune maximă. Guvernul urma să anunțe
rezultatele în ziua următoare [...], dar a existat o întârziere de 48 de ore. Acestea indicau o victorie
covârșitoare a Blocului Partidelor Democratice cu circa 70% din voturi [...] însă dovezile descoperite
după 1989 arată că a fost exact invers și că național-țărăniștii obținuseră o victorie răsunătoare. Se
pare că, atunci când au conștientizat proporțiile înfrângerii lor [...], liderii comuniști au suspendat
raportarea numărătorilor și le-au transmis instrucțiuni tuturor prefecților să «revizuiască» cifrele în
sensul unei victorii a Blocului Partidelor Democratice. [...]
Noul guvern, care își preluase atribuțiile la 1 decembrie 1946, cu P. Groza din nou prim-ministru,
era dominat de comuniști. Guvernul se confrunta cu sarcini descurajante. Una dintre cele mai presante
era refacerea după război, deoarece agricultura, industria și întreaga infrastructură economică suferiseră
daune majore. [...] Despăgubirile de război, care includeau alimente, materii prime de tot felul și
confiscări sovietice de echipament industrial, au secătuit țara de resurse. Guvernul sovietic era de
asemenea hotărât să monopolizeze producția internă și comerțul extern românesc [...].”
(K. Hitchins, Scurtă istorie a României)

K. Hitchins, Scurtă istorie a României

II.12 p

textul 3

Numiți prim-ministrul României, precizat în sursa dată.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Petru Groza.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. 2 puncte pentru răspunsul: P. Groza Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).2 puncte pentru răspunsul: P. Groza Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).2 p

II.22 p

textul 3

Precizați secolul în care se desfășoară evenimentele prezentate în sursa dată.

Vezi rezolvarea

Răspuns: Secolul al XX-lea.

II.36 p

textul 3

Menționați formațiunea politică și o acțiune desfășurată pentru organizarea acesteia în 1945, la care se referă sursa dată.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Partidul Comunist; în octombrie 1945 a organizat prima conferință națională, care a ales un Comitet Central și un Birou Politic.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. Prima componentă corectă a răspunsului. 3 puncte pentru răspunsul: Partidul Comunist 3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurate pentru organizarea acestei formațiuni politice în 1945, la care se referă sursa dată Exemple: la 16 octombrie 1945, au organizat prima conferință națională a partidului; este ales Comitetul Central al partidului etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).Prima componentă corectă a răspunsului. 3 puncte pentru răspunsul: Partidul Comunist 3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurate pentru organizarea acestei formațiuni politice în 1945, la care se referă sursa dată Exemple: la 16 octombrie 1945, au organizat prima conferință națională a partidului; este ales Comitetul Central al partidului etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).3 p
  2. A doua componentă corectă, distinctă. 3 puncte pentru răspunsul: Partidul Comunist 3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurate pentru organizarea acestei formațiuni politice în 1945, la care se referă sursa dată Exemple: la 16 octombrie 1945, au organizat prima conferință națională a partidului; este ales Comitetul Central al partidului etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).A doua componentă corectă, distinctă. 3 puncte pentru răspunsul: Partidul Comunist 3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurate pentru organizarea acestei formațiuni politice în 1945, la care se referă sursa dată Exemple: la 16 octombrie 1945, au organizat prima conferință națională a partidului; este ales Comitetul Central al partidului etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).3 p

II.46 p

textul 3

Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la situația economică a României.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Agricultura, industria și infrastructura suferiseră daune majore în război. Despăgubirile de război și confiscările sovietice au secătuit țara de resurse.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. Prima componentă corectă a răspunsului. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la situația economică a României (3px2=6p) Exemple: Una dintre cele mai presante era refacerea după război, deoarece agricultura, industria și întreaga infrastructură economică suferiseră daune majore; Despăgubirile de război, care includeau alimente, materii prime de tot felul și confiscări sovietice de echipament industrial, au secătuit țara de resurse; guvernul sovietic vizează subordonarea economiei românești etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).Prima componentă corectă a răspunsului. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la situația economică a României (3px2=6p) Exemple: Una dintre cele mai presante era refacerea după război, deoarece agricultura, industria și întreaga infrastructură economică suferiseră daune majore; Despăgubirile de război, care includeau alimente, materii prime de tot felul și confiscări sovietice de echipament industrial, au secătuit țara de resurse; guvernul sovietic vizează subordonarea economiei românești etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).3 p
  2. A doua componentă corectă, distinctă. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la situația economică a României (3px2=6p) Exemple: Una dintre cele mai presante era refacerea după război, deoarece agricultura, industria și întreaga infrastructură economică suferiseră daune majore; Despăgubirile de război, care includeau alimente, materii prime de tot felul și confiscări sovietice de echipament industrial, au secătuit țara de resurse; guvernul sovietic vizează subordonarea economiei românești etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).A doua componentă corectă, distinctă. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la situația economică a României (3px2=6p) Exemple: Una dintre cele mai presante era refacerea după război, deoarece agricultura, industria și întreaga infrastructură economică suferiseră daune majore; Despăgubirile de război, care includeau alimente, materii prime de tot felul și confiscări sovietice de echipament industrial, au secătuit țara de resurse; guvernul sovietic vizează subordonarea economiei românești etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).3 p

II.510 p

textul 3

Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la alegerile din 1946, susținându-l cu două informații selectate din sursă.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Alegerile din 1946 au fost manipulate de comuniști pentru preluarea puterii. Aparatul administrativ a fost mobilizat să favorizeze Blocul și să împiedice opoziția, iar prefecții au primit instrucțiuni să «revizuiască» cifrele în sensul victoriei Blocului Partidelor Democratice.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. Formulezi un punct de vedere susținut de cel puțin o informație relevantă din sursă.Formulezi un punct de vedere susținut de cel puțin o informație relevantă din sursă.4 p
  2. Selectezi prima informație care susține explicit punctul de vedere.Selectezi prima informație care susține explicit punctul de vedere.3 p
  3. Selectezi a doua informație distinctă care susține punctul de vedere.Selectezi a doua informație distinctă care susține punctul de vedere.3 p

II.64 p

Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia regimul politic din România se consolidează în perioada stalinismului prin acțiuni desfășurate în politica internă. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Regimul comunist s-a consolidat în etapa stalinismului prin represiune, deoarece urmărea să elimine opoziția și să controleze societatea. În 1948 a fost creată Securitatea, instituție care supraveghea populația și aresta adversarii regimului. Așadar, organizarea aparatului represiv în politica internă a întărit puterea partidului.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. 4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: adoptarea Constituției din 1948/1952, înființarea Securității etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: adoptarea Constituției din 1948/1952, înființarea Securității etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)4 p

Subiectul al III-lea 30 p

III30 p

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre spațiul românesc în secolele al XIV-lea - al XV-lea, având în vedere: - precizarea unui conflict militar la care participă românii din sudul Carpaților în secolul al XIV-lea și menționarea a două aspecte cu privire la acesta; - menționarea a două acțiuni politice referitoare la spațiul românesc din estul Carpaților în secolul al XIV-lea; - prezentarea unui fapt istoric la care participă românii în prima jumătate a secolului al XV-lea; - formularea unui punct de vedere referitor la acțiunile diplomatice desfășurate de români în a doua jumătate a secolului al XV-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.

Cam 2 pagini

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

În secolele al XIV-lea și al XV-lea, statele medievale românești s-au consolidat în condițiile presiunii puterilor vecine. Conducătorii au folosit atât rezistența militară, cât și alianțele diplomatice pentru apărarea autonomiei.

Un conflict la care au participat românii din sudul Carpaților a fost bătălia de la Posada, din 1330. Regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, a desfășurat o campanie împotriva lui Basarab I, urmărind restabilirea autorității sale asupra Țării Românești. Basarab a evitat confruntarea în condițiile impuse de adversar și a atacat oastea ungară în timpul retragerii, într-un loc îngust. Victoria sa a înlăturat încercarea de supunere militară și a confirmat independența statului față de coroana ungară. Astfel, un conducător local a reușit să transforme rezistența armată într-un mijloc de consolidare politică.

În spațiul est-carpatic, o primă acțiune politică din secolul al XIV-lea a fost trecerea lui Bogdan din Maramureș în Moldova și înlăturarea urmașilor lui Dragoș. Această acțiune a dus la desprinderea Moldovei de sub dominația Ungariei. O a doua acțiune a fost recunoașterea suzeranității regelui Poloniei de către Petru I Mușat, în 1387. Domnul Moldovei căuta un sprijin extern împotriva pretențiilor maghiare. Cele două acțiuni au contribuit la afirmarea statului, una prin înlăturarea controlului direct, cealaltă printr-o alianță care echilibra presiunea vecinilor.

În prima jumătate a secolului al XV-lea, românii au participat la lupta antiotomană condusă de Iancu de Hunedoara. Un fapt relevant este campania cea lungă din 1443-1444. Oștile creștine au înaintat în Balcani și au obținut victorii asupra otomanilor, urmărind limitarea expansiunii acestora în Europa. Dificultățile iernii și ale aprovizionării au determinat întoarcerea armatei. Campania a arătat că rezistența antiotomană depășea apărarea unui singur teritoriu și presupunea cooperare militară într-un context regional.

Consider că diplomația românească din a doua jumătate a secolului al XV-lea a urmărit obținerea unui sprijin extern pentru apărarea autonomiei. Un argument este tratatul încheiat de Ștefan cel Mare cu regele Ungariei, Matia Corvin, în 1475, în contextul amenințării otomane. Deoarece victoria de la Vaslui nu înlătura riscul unei noi campanii a sultanului, domnul Moldovei avea nevoie de aliați. Tratatul prevedea sprijin reciproc împotriva adversarilor, iar înțelegerea se înscria într-o politică de echilibru între puterile vecine. Așadar, alianțele erau instrumente de susținere a rezistenței militare și de protejare a statului.

Evoluția spațiului românesc medieval a rezultat din îmbinarea organizării interne, a victoriilor militare și a acordurilor diplomatice adaptate împrejurărilor.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. precizarea oricărui conflict militar la care participă românii din sudul Carpaților în secolul al XIV-lea (de exemplu: lupta de la Posada, lupta de la Rovine etc.)precizarea oricărui conflict militar la care participă românii din sudul Carpaților în secolul al XIV-lea (de exemplu: lupta de la Posada, lupta de la Rovine etc.)2 p
  2. menționarea oricăror două aspecte cu privire la acesta (de exemplu: voievodul Basarab obține victoria împotriva regelui Ungariei, Țara Românească devine stat independent, este relatată în izvorul istoric Cronica pictată de la Viena etc.; are caracter antiotoman, sultanul Baiazid conduce expediția militară în nordul Dunării, Mircea cel Bătrân organizează acțiunile militare ale românilor etc.) (3px2=6p)Elementul 1 din 2. menționarea oricăror două aspecte cu privire la acesta (de exemplu: voievodul Basarab obține victoria împotriva regelui Ungariei, Țara Românească devine stat independent, este relatată în izvorul istoric Cronica pictată de la Viena etc.; are caracter antiotoman, sultanul Baiazid conduce expediția militară în nordul Dunării, Mircea cel Bătrân organizează acțiunile militare ale românilor etc.) (3px2=6p)3 p
  3. menționarea oricăror două aspecte cu privire la acesta (de exemplu: voievodul Basarab obține victoria împotriva regelui Ungariei, Țara Românească devine stat independent, este relatată în izvorul istoric Cronica pictată de la Viena etc.; are caracter antiotoman, sultanul Baiazid conduce expediția militară în nordul Dunării, Mircea cel Bătrân organizează acțiunile militare ale românilor etc.) (3px2=6p)Elementul 2 din 2. menționarea oricăror două aspecte cu privire la acesta (de exemplu: voievodul Basarab obține victoria împotriva regelui Ungariei, Țara Românească devine stat independent, este relatată în izvorul istoric Cronica pictată de la Viena etc.; are caracter antiotoman, sultanul Baiazid conduce expediția militară în nordul Dunării, Mircea cel Bătrân organizează acțiunile militare ale românilor etc.) (3px2=6p)3 p
  4. menționarea oricăror două acțiuni politice referitoare la spațiul românesc din estul Carpaților în secolul al XIV-lea (de exemplu: Dragoș devine conducătorul mărcii de apărare împotriva tătarilor, Bogdan obține independența Moldovei, Petru I Mușat acceptă suzeranitatea regelui Poloniei etc.) (3px2=6p)Elementul 1 din 2. menționarea oricăror două acțiuni politice referitoare la spațiul românesc din estul Carpaților în secolul al XIV-lea (de exemplu: Dragoș devine conducătorul mărcii de apărare împotriva tătarilor, Bogdan obține independența Moldovei, Petru I Mușat acceptă suzeranitatea regelui Poloniei etc.) (3px2=6p)3 p
  5. menționarea oricăror două acțiuni politice referitoare la spațiul românesc din estul Carpaților în secolul al XIV-lea (de exemplu: Dragoș devine conducătorul mărcii de apărare împotriva tătarilor, Bogdan obține independența Moldovei, Petru I Mușat acceptă suzeranitatea regelui Poloniei etc.) (3px2=6p)Elementul 2 din 2. menționarea oricăror două acțiuni politice referitoare la spațiul românesc din estul Carpaților în secolul al XIV-lea (de exemplu: Dragoș devine conducătorul mărcii de apărare împotriva tătarilor, Bogdan obține independența Moldovei, Petru I Mușat acceptă suzeranitatea regelui Poloniei etc.) (3px2=6p)3 p
  6. menționarea oricărui fapt istoric la care participă românii în prima jumătate a secolului al XV-lea (de exemplu: Alexandru cel Bun acceptă suzeranitatea regelui Poloniei, lupta de la Sibiu etc.)menționarea oricărui fapt istoric la care participă românii în prima jumătate a secolului al XV-lea (de exemplu: Alexandru cel Bun acceptă suzeranitatea regelui Poloniei, lupta de la Sibiu etc.)2 p
  7. prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efectprezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect3 p
  8. formularea oricărui punct de vedere referitor la acțiunile diplomatice desfășurate de români în a doua jumătate a secolului al XV-lea (de exemplu: Acțiunile diplomatice desfășurate de români în a doua jumătate a secolului al XV-lea au caracter antiotoman., Prin acțiunile diplomatice desfășurate în a doua jumătate a secolului al XV-lea românii stabilesc relații politice cu state creștine. etc.)formularea oricărui punct de vedere referitor la acțiunile diplomatice desfășurate de români în a doua jumătate a secolului al XV-lea (de exemplu: Acțiunile diplomatice desfășurate de români în a doua jumătate a secolului al XV-lea au caracter antiotoman., Prin acțiunile diplomatice desfășurate în a doua jumătate a secolului al XV-lea românii stabilesc relații politice cu state creștine. etc.)1 p
  9. susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric - prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate - 6 puncte distribuite astfel:susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric - prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate - 6 puncte distribuite astfel:4 p
  10. utilizarea limbajului istoric adecvatutilizarea limbajului istoric adecvat2 p
  11. structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)1 p
  12. respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istoricerespectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice2 p
  13. respectarea limitei de spațiurespectarea limitei de spațiu1 p
Ai terminat? Bifează pe barem ce ai făcut și află câte puncte ai fi luat. Alte subiecte de istorie.