Bacalaureat 2026 la istorie: varianta de rezervă

Subiectul oficial din 2026, cu baremul, pe 90 de puncte. Grilele și răspunsurile scurte le verifici pe loc; restul le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem.

Subiect oficial, la fel de greu, pregătit în caz că primul ajungea public. Nu s-a dat la Bac, dar e perfect pentru exercițiu.

3 ore · 90 de puncte + 10 din oficiu

Subiectul (PDF)Baremul (PDF)

Pe timp, ca la examen

Ceasul merge și dacă închizi pagina. Poți lua o singură pauză. La final, nota estimată după barem.

Subiectul ISubiectul al II-leaSubiectul al III-lea

Subiectul I 30 p

Textul 1

Ocupația militară otomană a Principatelor a fost de scurtă durată. Sub presiunea Marii
Britanii și a Franței, Imperiul otoman și reprezentanții boierilor români au ajuns în 1822 la o înțelegere
prin care se menținea suzeranitatea otomană, [...] reinstaurându-se domnii pământeni în Țara
Românească și Moldova. [...] Dorința noilor domni [...] Grigore Ghica (1822-1828) al Țării Românești
și Ioan Sandu Sturdza (1822-1828) al Moldovei de a-și extinde prerogativele puterii, le-a atras
opoziția boierilor care doreau puteri sporite doar pentru ei. Drept urmare, îndelungatul conflict dintre
domnitori și boieri a continuat și în perioada post-fanariotă.
O altă problemă nerezolvată se referea la rolul Rusiei. Noul țar, Nicolae I [...], era hotărât să
apere cu orice preț interesele Rusiei în Principate; în 1826 el l-a silit pe sultanul turc să semneze
Convenția de la Akkerman. Prevederile acesteia reafirmau prerogativele Rusiei ca putere protectoare
[...]. Guvernul rus părea decis să scoată complet Principatele de sub suzeranitatea otomană. Drept
urmare, a solicitat domnilor și boierilor să elaboreze un regulament general, în scopul reorganizării, pe
plan intern, a administrației politice și a vieții economice.
(

M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ș. Papacostea, P. Teodor, Istoria României

)

I.12 p

textul 1

Numiți un domnitor precizat în sursa A.

Verifică-te pe barem

Răspunsul din barem

Grigore Ghica, Ioan Sandu Sturdza

Din baremul oficial. Orice răspuns corect echivalent e bun.

Barem oficial

  1. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Grigore Ghica, Ioan Sandu Sturdza Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).2 p
Textul 2

Anii de domnie personală a lui Gheorghe Bibescu (1842-1848) au fost productivi și sugestivi
în privința a ceea ce a intenționat să facă pentru a aduce Țara Românească mai aproape de
standardele europene de civilizație. Acceptând ideea că prosperitatea unei națiuni depinde de comerț,
a luat măsuri pentru a îmbunătăți drumurile, ce se aflau într-o stare dezastruoasă, s-a străduit să
elimine tarifele vamale ce mai existau între Țara Românească și Moldova, acțiune care, în consecință,
ar fi condus la o uniune vamală și la o inevitabilă apropiere politică între cele două Principate. Bibescu
a încercat să protejeze interesele economice ale țării, [...] cerând cu insistență guvernului otoman
acordul pentru o creștere a taxelor de la 3% la 5% la bunurile manufacturate de import.
Cu toate că a fost puternic preocupat de educație, soluția sa de rezolvare a înapoierii culturale,
așa cum o numea el, s-a deosebit substanțial de planurile generației mai tinere de boieri liberali. În loc
să sporească rolul limbii române [...] a propus introducerea limbii franceze ca limbă de predare în
învățământul secundar și liceal [...]. (

K. Hitchins, Românii 1774-1866

)

I.22 p

textul 2

Precizați, din sursa B, o informație referitoare la comerț.

Verifică-te pe barem

Răspunsul din barem

prosperitatea unei națiuni depinde de comerț; domnul a cerut creșterea taxelor pentru anumite produse importate etc.

Din baremul oficial. Orice răspuns corect echivalent e bun.

Barem oficial

  1. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: prosperitatea unei națiuni depinde de comerț; domnul a cerut creșterea taxelor pentru anumite produse importate etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).2 p

I.36 p

textul 1, textul 2

Menționați cele două Principate la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.

Verifică-te pe barem

Răspunsul din barem

Țara Românească, Moldova

Din baremul oficial. Orice răspuns corect echivalent e bun.

Barem oficial

  1. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Țara Românească, Moldova Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)3 p
  2. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Țara Românească, Moldova Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)3 p

I.43 p

textul 1, textul 2

Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că domnitorul este preocupat de domeniul educației.

Vezi rezolvarea

Răspuns: B

I.57 p

textul 1

Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).

Verifică-te pe barem

Răspunsul din barem

cauză: Dorința noilor domni [...] Grigore Ghica (1822-1828) al Țării Românești și Ioan Sandu Sturdza (1822-1828) al Moldovei de a-și extinde prerogativele puterii, le-a atras opoziția boierilor care doreau puteri sporite doar pentru ei. și efect: Drept urmare, îndelungatul conflict dintre domnitori și boieri a continuat și în perioada post-fanariotă. SAU cauză: Guvernul rus părea decis să scoată complet Principatele de sub suzeranitatea otomană. și efect: Drept urmare, a solicitat domnilor și boierilor să elaboreze un regulament general, în scopul reorganizării, pe plan intern, a administrației politice și a vieții economice. etc.

Din baremul oficial. Orice răspuns corect echivalent e bun.

Barem oficial

  1. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) Exemple: cauză: Dorința noilor domni [...] Grigore Ghica (1822-1828) al Țării Românești și Ioan Sandu Sturdza (1822-1828) al Moldovei de a-și extinde prerogativele puterii, le-a atras opoziția boierilor care doreau puteri sporite doar pentru ei. și efect: Drept urmare, îndelungatul conflict dintre domnitori și boieri a continuat și în perioada post-fanariotă. SAU cauză: Guvernul rus părea decis să scoată complet Principatele de sub suzeranitatea otomană. și efect: Drept urmare, a solicitat domnilor și boierilor să elaboreze un regulament general, în scopul reorganizării, pe plan intern, a administrației politice și a vieții economice. etc.7 p

I.66 p

Prezentați alte două fapte istorice la care participă românii în perioada 1801-1864, în afara celor la care se referă sursele date.

Verifică-te pe barem

Răspunsul din barem

elaborarea proiectului politic Prințipiile noastre pentru reformarea patriei, dubla alegere a lui Al. I Cuza, realizarea reformei agrare etc.

Din baremul oficial. Orice răspuns corect echivalent e bun.

Barem oficial

  1. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două fapte istorice la care participă românii în perioada 1801-1864, în afara celor la care se referă sursele date (1px2=2p) Exemple: elaborarea proiectului politic Prințipiile noastre pentru reformarea patriei, dubla alegere a lui Al. I Cuza, realizarea reformei agrare etc.1 p
  2. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două fapte istorice la care participă românii în perioada 1801-1864, în afara celor la care se referă sursele date (1px2=2p) Exemple: elaborarea proiectului politic Prințipiile noastre pentru reformarea patriei, dubla alegere a lui Al. I Cuza, realizarea reformei agrare etc.1 p
  3. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)2 p
  4. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)2 p

I.74 p

Menționați o asemănare între două acțiuni desfășurate de România în relațiile internaționale din perioada 1881-1918.

Verifică-te pe barem

Răspunsul din barem

aderarea la Marile Alianțe, caracter militar etc.

Din baremul oficial. Orice răspuns corect echivalent e bun.

Barem oficial

  1. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două acțiuni desfășurate de România în relațiile internaționale din perioada 1881-1918 Exemple: aderarea la Marile Alianțe, caracter militar etc. Se punctează exclusiv menționarea asemănării (nu se iau în considerare alte informații). Punctajul se acordă pentru orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).4 p

Subiectul al II-lea 30 p

Textul 3

Rușii au acceptat încheierea unui armistițiu cu România, semnat la Moscova, abia la 12
septembrie 1944. S-a numit „Convenția de armistițiu între România și Națiunile Unite“ [...]: România
era socotită un stat învins și nu unul care a ieșit de bunăvoie din lupta contra aliaților; țara era obligată
să întrețină o armată sovietică de ocupație [....]; uriașe despăgubiri de război trebuiau plătite URSS,
vreme de două decenii, ca preț al daunelor produse de armata română pe frontul de răsărit, al reluării
în 1941 a ținuturilor ocupate de ruși în 1940 etc.; granița între România și URSS s-a fixat pe Prut,
Basarabia, Herța și nordul Bucovinei fiind din nou ocupate; în schimb, s-a anulat dictatul de la Viena,
Transilvania cedată în 1940 trecând sub administrația provizorie a Armatei Roșii; România trebuia
să participe la lupta contra Germaniei cu 12 divizii. [...]
După 23 august 1944 s-au format unele guverne din militari și specialiști, conduse de
generalii Constantin Sănătescu și Nicolae Rădescu. În ele, sub amenințarea sovietică, au fost treptat
introduse elemente comuniste [...]. În august 1944, [...] Partidul Comunist Român avea câteva sute
de membri, pentru ca în 1947 numărul lor să fie deja de circa 800 000. [...] Ei erau, totuși, o minoritate
în cadrul națiunii române. Restul era compensat de trupele sovietice. Astfel, regele Mihai I a fost
obligat la 6 martie 1945 să-l accepte în fruntea guvernului controlat de comuniști pe dr. Petru Groza
[...]. Două gesturi ale guvernului Petru Groza păreau să-i câștige, măcar în parte, încrederea opiniei
publice, a populației sărace, anume preluarea oficială de către autoritățile române (de la ruși) a
controlului asupra nordului Transilvaniei și înfăptuirea unei reforme agrare [...].
Pe de altă parte însă, guvernul Petru Groza, impus de sovietici, a oprit libertatea presei, a
„curățat“ aparatul de stat de elemente „burgheze“, a organizat lagăre de deținuți politici [...]. Regele
Mihai I, în colaborare cu guvernele SUA și Angliei, a luat măsuri de protest și a intrat chiar într-o
„grevă regală“, după august 1945, refuzând să semneze decretele și legile.
(

I. A. Pop, Scurtă istorie a românilor

)

II.12 p

textul 3

Numiți formațiunea politică, precizată în sursa dată.

Verifică-te pe barem

Răspunsul din barem

Partidul Comunist Român

Din baremul oficial. Orice răspuns corect echivalent e bun.

Barem oficial

  1. 2 puncte pentru răspunsul: Partidul Comunist Român Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).2 p

II.22 p

textul 3

Precizați secolul la care se referă sursa dată.

Vezi rezolvarea

Răspuns: al XX-lea

II.36 p

textul 3

Menționați conducătorul guvernului impus de sovietici și o acțiune desfășurată de acest guvern, precizate în sursa dată.

Verifică-te pe barem

Răspunsul din barem

Petru Groza
preluarea oficială de către autoritățile române (de la ruși) a controlului asupra nordului Transilvaniei; a anulat libertatea presei etc.

Din baremul oficial. Orice răspuns corect echivalent e bun.

Barem oficial

  1. 3 puncte pentru răspunsul: Petru Groza3 p
  2. 3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurate de acest guvern, precizate în sursa dată Exemple: preluarea oficială de către autoritățile române (de la ruși) a controlului asupra nordului Transilvaniei; a anulat libertatea presei etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).3 p

II.46 p

textul 3

Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la regele Mihai I.

Verifică-te pe barem

Răspunsul din barem

regele Mihai I a fost obligat la 6 martie 1945 să-l accepte în fruntea guvernului controlat de comuniști pe dr. Petru Groza; a intrat chiar într-o „grevă regală“; a protestat față de acțiunile comuniștilor etc.

Din baremul oficial. Orice răspuns corect echivalent e bun.

Barem oficial

  1. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la regele Mihai I (3px2=6p) Exemple: regele Mihai I a fost obligat la 6 martie 1945 să-l accepte în fruntea guvernului controlat de comuniști pe dr. Petru Groza; a intrat chiar într-o „grevă regală“; a protestat față de acțiunile comuniștilor etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).3 p
  2. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la regele Mihai I (3px2=6p) Exemple: regele Mihai I a fost obligat la 6 martie 1945 să-l accepte în fruntea guvernului controlat de comuniști pe dr. Petru Groza; a intrat chiar într-o „grevă regală“; a protestat față de acțiunile comuniștilor etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).3 p

II.510 p

textul 3

Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la Convenția de armistițiu între România și Națiunile Unite, susținându-l cu două informații selectate din sursă.

Verifică-te pe barem

Răspunsul din barem

Convenția de armistițiu între România și Națiunile Unite stabilește îndatoririle României față de URSS. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: țara era obligată să întrețină o armată sovietică de ocupație și uriașe despăgubiri de război trebuiau plătite URSS vreme de două decenii SAU Convenția de armistițiu între România și Națiunile Unite conține prevederi teritoriale. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: granița între România și URSS s-a fixat pe Prut, Basarabia, Herța și nordul Bucovinei fiind din nou ocupate și s-a anulat dictatul de la Viena, Transilvania cedată în 1940 trecând sub administrația provizorie a Armatei Roșii etc.

Din baremul oficial. Orice răspuns corect echivalent e bun.

Barem oficial

  1. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la Convenția de armistițiu între România și Națiunile Unite4 p
  2. câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat (3px2=6p) Exemple: Convenția de armistițiu între România și Națiunile Unite stabilește îndatoririle României față de URSS. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: țara era obligată să întrețină o armată sovietică de ocupație și uriașe despăgubiri de război trebuiau plătite URSS vreme de două decenii SAU Convenția de armistițiu între România și Națiunile Unite conține prevederi teritoriale. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: granița între România și URSS s-a fixat pe Prut, Basarabia, Herța și nordul Bucovinei fiind din nou ocupate și s-a anulat dictatul de la Viena, Transilvania cedată în 1940 trecând sub administrația provizorie a Armatei Roșii etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului format din punctul de vedere și din cele două informații/o informație selectate/selectată din sursă. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.3 p
  3. câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat (3px2=6p) Exemple: Convenția de armistițiu între România și Națiunile Unite stabilește îndatoririle României față de URSS. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: țara era obligată să întrețină o armată sovietică de ocupație și uriașe despăgubiri de război trebuiau plătite URSS vreme de două decenii SAU Convenția de armistițiu între România și Națiunile Unite conține prevederi teritoriale. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: granița între România și URSS s-a fixat pe Prut, Basarabia, Herța și nordul Bucovinei fiind din nou ocupate și s-a anulat dictatul de la Viena, Transilvania cedată în 1940 trecând sub administrația provizorie a Armatei Roșii etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului format din punctul de vedere și din cele două informații/o informație selectate/selectată din sursă. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.3 p

II.64 p

Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia regimul comunist din România utilizează practici politice totalitare în perioada 1965-1980. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)

Verifică-te pe barem

Răspunsul din barem

adoptarea Constituției din 1965, cultul personalității etc.

Din baremul oficial. Orice răspuns corect echivalent e bun.

Barem oficial

  1. 4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: adoptarea Constituției din 1965, cultul personalității etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)4 p

Subiectul al III-lea 30 p

III30 p

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre spațiul românesc extracarpatic în secolele al XIII-lea - al XVI-lea, având în vedere: - menționarea a două autonomii locale atestate în spațiul românesc din Sudul Carpaților, în secolul al XIII-lea; - precizarea unei acțiuni diplomatice la care participă românii din spațiul extracarpatic în secolul al XIV-lea și menționarea a două aspecte referitoare la aceasta; - prezentarea unei acțiuni militare desfășurate de reprezentantul unei instituții centrale din Moldova în relațiile internaționale din secolul al XV-lea; - formularea unui punct de vedere referitor la organizarea unei instituții centrale din Țara Românească în secolul al XVI-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.

Cam 2 pagini

Verifică-te pe barem

Barem oficial

  1. menționarea oricăror două autonomii locale atestate în spațiul românesc din Sudul Carpaților, în secolul al XIII-lea (de exemplu: cnezatul lui Ioan, voievodatul lui Litovoi, voievodatul lui Seneslau etc.) (3px2=6p)3 p
  2. menționarea oricăror două autonomii locale atestate în spațiul românesc din Sudul Carpaților, în secolul al XIII-lea (de exemplu: cnezatul lui Ioan, voievodatul lui Litovoi, voievodatul lui Seneslau etc.) (3px2=6p)3 p
  3. precizarea oricărei acțiuni diplomatice la care participă românii din spațiul extracarpatic în secolul al XIV-lea (de exemplu: Tratatul de la Brașov, omagiul de vasalitate depus de Petru I Mușat etc.)2 p
  4. menționarea oricăror două aspecte referitoare la aceasta (de exemplu: caracter antiotoman, ajutor militar reciproc între Ungaria și Țara Românească, Mircea cel Bătrân acceptă suzeranitatea regelui Ungariei etc.; domnul Moldovei acceptă suzeranitatea regelui Poloniei, ajutor militar reciproc între Moldova și Polonia, asigură susținerea Moldovei în fața unui eventual atac al Ungariei etc.) (3px2=6p)3 p
  5. menționarea oricăror două aspecte referitoare la aceasta (de exemplu: caracter antiotoman, ajutor militar reciproc între Ungaria și Țara Românească, Mircea cel Bătrân acceptă suzeranitatea regelui Ungariei etc.; domnul Moldovei acceptă suzeranitatea regelui Poloniei, ajutor militar reciproc între Moldova și Polonia, asigură susținerea Moldovei în fața unui eventual atac al Ungariei etc.) (3px2=6p)3 p
  6. menționarea oricărei acțiuni militare desfășurate de reprezentantul unei instituții centrale din Moldova în relațiile internaționale din secolul al XV-lea (de exemplu: lupta de la Baia, lupta de la Vaslui etc.)2 p
  7. prezentarea acțiunii militare menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la acțiunea militară și se utilizează relația cauză-efect3 p
  8. formularea oricărui punct de vedere referitor la organizarea unei instituții centrale din Țara Românească în secolul al XVI-lea (de exemplu: În secolul al XVI-lea, organizarea unei instituții centrale din Țara Românească este influențată de acțiunile marii boierimi.; Acțiunile diplomatice din secolul al XVI-lea vizează și organizarea unei instituții centrale din Țara Românească. etc.)1 p
  9. susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric - prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate - 6 puncte distribuite astfel:4 p
  10. utilizarea limbajului istoric adecvat2 p
  11. structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)1 p
  12. respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice2 p
  13. respectarea limitei de spațiu1 p
Ai terminat? Bifează pe barem ce ai făcut și află câte puncte ai fi luat. Alte subiecte de istorie.