Bacalaureat 2025 la istorie: model

Subiectul oficial, cu baremul. Grilele și răspunsurile scurte le verifici pe loc; restul le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem.

3 ore · 90 de puncte + 10 din oficiu

Subiectul (PDF)Baremul (PDF)

Subiectul ISubiectul al II-leaSubiectul al III-lea

Subiectul I 30 p

Textul 2

„Spre finalul anilor 1950, România […] începea să construiască o formă de comunism
național […]. Era vorba mai ales despre prioritatea economică a conducerii - de a forța
industrializarea țării […]. Prin intermediul CAER [Consiliul de Ajutor Economic Reciproc] […],
sovieticii căutau să mențină România la nivelul unui stat agrar, furnizor de produse agricole și materii
prime. Însă, principala miză a fost chestiunea mai largă a intervențiilor sovietice în afacerile interne ale
altor state. Conducerea României […] a fost ajutată de faptul că Hrușciov se temea de o nouă
confruntare de tipul celei din Ungaria. Ca urmare, relația de relativă distanțare a României față de URSS
a continuat. […] Nicolae Ceaușescu, care, în 1965, i-a succedat […] lui Gheorghe Gheorghiu-Dej în
fruntea Partidului Comunist (devenind președintele României în 1974), a fost apreciat de Occident
datorită opoziției față de invadarea Cehoslovaciei și pentru că realizase o formă de «național-
comunism» românesc […] care nu urma regulile Moscovei.‟
(I. Kershaw, Un continent fracturat. Europa, 1950-2017)

I. Kershaw, Un continent fracturat. Europa, 1950-2017

I.12 p

textul 2

Numiți formațiunea politică din România, precizată în sursa B.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Partidul Comunist.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. 2 puncte pentru răspunsul: Partidul Comunist2 puncte pentru răspunsul: Partidul Comunist2 p
Textul 1

„Unul dintre […] liderii comuniști […] ai României, Gheorghe Gheorghiu-Dej, […] a dejucat
planurile rivalilor săi […], iar în momentul dispariției lui Stalin, deținea controlul total în stat, fiind premier
și șef al partidului. A condus un aparat de securitate imens […], care administra un sistem de lagăre ce
amintea de […] cel sovietic al lui Stalin. Zeci de mii de români din toate segmentele societății, dar mai
presus de toate țăranii în timpul efortului de colectivizare a agriculturii (început în 1949-1950), au fost
închiși, mulți dintre ei fiind supuși torturilor. […]
Nefiind contestat din nicio parte și având controlul asupra unui stat polițienesc […], Dej era
într-o poziție bună pentru a opune rezistență direcțiilor de reformă introduse în Uniunea Sovietică de
liderul acesteia, Hrușciov. […] În toamna anului 1956, după ce au izbucnit proteste studențești în
universități, inspirate de evenimentele din Polonia și Ungaria, ele au fost suprimate cu violență de
poliția secretă, faimoasa Securitate […]. Sprijinul puternic al lui Gheorghiu-Dej pentru suprimarea
revoltei maghiare de către sovietici, în octombrie 1956, i-a oferit spațiu de manevră în raport cu
Hrușciov. Obligațiile economice impuse de sovietici României au fost reduse, iar controlul lui Dej
asupra puterii a rămas intact.‟ (I. Kershaw, Un continent fracturat. Europa, 1950-2017)

I. Kershaw, Un continent fracturat. Europa, 1950-2017

I.22 p

textul 1

Precizați, din sursa A, o informație referitoare la evenimentele desfășurate în anul 1956.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

În 1956, protestele studențești au fost suprimate cu violență de Securitate.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: au izbucnit proteste studențești în universități, inspirate de evenimentele din Polonia și Ungaria, protestele au fost suprimate de Securitate etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: au izbucnit proteste studențești în universități, inspirate de evenimentele din Polonia și Ungaria, protestele au fost suprimate de Securitate etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).2 p

I.36 p

textul 1, textul 2

Menționați doi conducători politici la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Gheorghe Gheorghiu-Dej și Hrușciov.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. Prima componentă corectă a răspunsului. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Gheorghe Gheorghiu-Dej/Gheorghiu-Dej/Dej, Hrușciov Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)Prima componentă corectă a răspunsului. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Gheorghe Gheorghiu-Dej/Gheorghiu-Dej/Dej, Hrușciov Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)3 p
  2. A doua componentă corectă, distinctă. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Gheorghe Gheorghiu-Dej/Gheorghiu-Dej/Dej, Hrușciov Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)A doua componentă corectă, distinctă. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Gheorghe Gheorghiu-Dej/Gheorghiu-Dej/Dej, Hrușciov Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)3 p

I.43 p

textul 1, textul 2

Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că țăranii sunt victime ale regimului comunist în timpul colectivizării agriculturii.

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) Adevărat

I.57 p

textul 2

Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Cauză: Hrușciov se temea de o nouă confruntare de tipul celei din Ungaria. Efect: a continuat relația de relativă distanțare a României față de URSS.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) Exemple: cauză: Conducerea României […] a fost ajutată de faptul că Hrușciov se temea de o nouă confruntare de tipul celei din Ungaria și efect: Ca urmare, relația de relativă distanțare a României față de URSS a continuat SAU cauză: datorită opoziției față de invadarea Cehoslovaciei și efect: Nicolae Ceaușescu, care, în 1965, i-a succedat […] lui Gheorghe Gheorghiu-Dej în fruntea Partidului Comunist (devenind președintele României în 1974), a fost apreciat de Occident etc.7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) Exemple: cauză: Conducerea României […] a fost ajutată de faptul că Hrușciov se temea de o nouă confruntare de tipul celei din Ungaria și efect: Ca urmare, relația de relativă distanțare a României față de URSS a continuat SAU cauză: datorită opoziției față de invadarea Cehoslovaciei și efect: Nicolae Ceaușescu, care, în 1965, i-a succedat […] lui Gheorghe Gheorghiu-Dej în fruntea Partidului Comunist (devenind președintele României în 1974), a fost apreciat de Occident etc.7 p

I.66 p

Prezentați alte două acțiuni desfășurate în politica internă a României din perioada 1948-1975, în afara celor la care se referă sursele date.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Naționalizarea din 1948 a trecut principalele întreprinderi în proprietatea statului, creând baza economiei controlate central. Constituția din 1952 a consacrat rolul conducător al PMR și organizarea statului după model sovietic.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. Menționezi primul fapt sau prima practică. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două acțiuni desfășurate în politica internă a României din perioada 1948-1975, în afara celor la care se referă sursele date (1px2=2p) Exemple: Constituția din 1948/1952/1965, naționalizarea, cenzura etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la această acțiune (2px2=4p)Menționezi primul fapt sau prima practică. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două acțiuni desfășurate în politica internă a României din perioada 1948-1975, în afara celor la care se referă sursele date (1px2=2p) Exemple: Constituția din 1948/1952/1965, naționalizarea, cenzura etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la această acțiune (2px2=4p)1 p
  2. Prezinți primul exemplu prin două informații. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două acțiuni desfășurate în politica internă a României din perioada 1948-1975, în afara celor la care se referă sursele date (1px2=2p) Exemple: Constituția din 1948/1952/1965, naționalizarea, cenzura etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la această acțiune (2px2=4p)Prezinți primul exemplu prin două informații. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două acțiuni desfășurate în politica internă a României din perioada 1948-1975, în afara celor la care se referă sursele date (1px2=2p) Exemple: Constituția din 1948/1952/1965, naționalizarea, cenzura etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la această acțiune (2px2=4p)2 p
  3. Menționezi al doilea fapt sau a doua practică. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două acțiuni desfășurate în politica internă a României din perioada 1948-1975, în afara celor la care se referă sursele date (1px2=2p) Exemple: Constituția din 1948/1952/1965, naționalizarea, cenzura etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la această acțiune (2px2=4p)Menționezi al doilea fapt sau a doua practică. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două acțiuni desfășurate în politica internă a României din perioada 1948-1975, în afara celor la care se referă sursele date (1px2=2p) Exemple: Constituția din 1948/1952/1965, naționalizarea, cenzura etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la această acțiune (2px2=4p)1 p
  4. Prezinți al doilea exemplu prin două informații. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două acțiuni desfășurate în politica internă a României din perioada 1948-1975, în afara celor la care se referă sursele date (1px2=2p) Exemple: Constituția din 1948/1952/1965, naționalizarea, cenzura etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la această acțiune (2px2=4p)Prezinți al doilea exemplu prin două informații. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două acțiuni desfășurate în politica internă a României din perioada 1948-1975, în afara celor la care se referă sursele date (1px2=2p) Exemple: Constituția din 1948/1952/1965, naționalizarea, cenzura etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la această acțiune (2px2=4p)2 p

I.74 p

Menționați o asemănare între două practici politice utilizate în România, între anii 1990-2000.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Alegerile din 1992 și 1996 au fost organizate în condiții de pluralism politic, cu mai multe partide participante.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două practici politice utilizate în România, între anii 1990-2000 Exemple: caracter democratic, respectă drepturile și libertățile cetățenești etc. Se punctează exclusiv menționarea asemănării (nu se iau în considerare alte informații). Punctajul se acordă pentru orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două practici politice utilizate în România, între anii 1990-2000 Exemple: caracter democratic, respectă drepturile și libertățile cetățenești etc. Se punctează exclusiv menționarea asemănării (nu se iau în considerare alte informații). Punctajul se acordă pentru orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).4 p

Subiectul al II-lea 30 p

Textul 3

„Numeroase legi: o nouă constituție, intitulată prudent, Statutul Dezvoltător al Convenției de
la Paris care sporește prerogativele domnitorului, o nouă lege electorală […], Legea rurală, crearea
Camerelor de Comerț, promulgarea Codului Civil și a Codului Penal […], organizarea armatei, a
învățământului, a bisericii, crearea Curții de Conturi […], înființarea Universităților din Iași și București
[…] vor face din scurta domnie a lui Al. I. Cuza, din 1859-1866, perioada cu cea mai mare densitate
de reforme din istoria modernă a României. […]
Pe plan intern poziția lui Al. I. Cuza se deteriorează, împotriva sa formându-se așa numita
monstruoasă coaliție, o alianță a tuturor nemulțumiților. A acelora […] care îl acuzau de o conduită
prea moderată, cum erau liberalii radicali, a conservatorilor moldoveni nemulțumiți și de […]
pierderea importanței orașului Iași […] și a acelora care acuzau dezordinea din finanțe și de la sate
[…]. La 11 februarie 1866, Cuza e nevoit să părăsească domnia. […]
Locotenența domnească, organism administrativ politic creat pentru a ține locul domnitorului
Al. I. Cuza detronat, îl trimite în Occident pe I. C. Brătianu […]. Inițial se propune candidatura lui Filip
de Flandra […]., dar acesta refuză să preia conducerea statului. Atunci este descoperit Carol de
Hohenzollern-Sigmaringen. […] Când I. C. Brătianu îi face oferta tronului României, […] Carol
acceptă. […] Un plebiscit* îl alege cu 685 000 de voturi, contra fiind 224 de voturi. Și, la 10 mai 1866,
Parlamentul român îl proclamă principe, sub numele de Carol I. Prin alegerea unui principe străin,
românii voiau să înlăture certurile interne pentru domnie, și, în același timp, să-și consolideze statul
abia constituit, amenințat cu dezmembrarea de imperiile vecine. Mai sperau că un principe străin,
prin prestigiul și sprijinul familiei din care provenea, va înlesni dobândirea deplinei independențe de
către statul român, aflat încă sub suzeranitatea Imperiului Otoman.” (I. Bulei, O istorie a românilor)
*plebiscit - referendum

I. Bulei, O istorie a românilor

II.12 p

textul 3

Numiți statul sub suzeranitatea căruia se află România, precizat în sursa dată.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Imperiul Otoman.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. 2 puncte pentru răspunsul: Imperiul Otoman Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).2 puncte pentru răspunsul: Imperiul Otoman Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).2 p

II.22 p

textul 3

Precizați secolul la care se referă sursa dată.

Vezi rezolvarea

Răspuns: Secolul al XIX-lea.

II.36 p

textul 3

Menționați alianța formată împotriva domnitorului Al. I. Cuza și un motiv al nemulțumirilor față de domnia acestuia, la care se referă sursa dată.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Monstruoasa coaliție; liberalii radicali îi reproșau lui Cuza o conduită prea moderată.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. Prima componentă corectă a răspunsului. 3 puncte pentru răspunsul: monstruoasa coaliție 3 puncte pentru menționarea oricărui motiv al nemulțumirilor față de domnia lui Al. I. Cuza, la care se referă sursa dată Exemple: îl acuzau de o conduită prea moderată; starea de dezordine din finanțe etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).Prima componentă corectă a răspunsului. 3 puncte pentru răspunsul: monstruoasa coaliție 3 puncte pentru menționarea oricărui motiv al nemulțumirilor față de domnia lui Al. I. Cuza, la care se referă sursa dată Exemple: îl acuzau de o conduită prea moderată; starea de dezordine din finanțe etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).3 p
  2. A doua componentă corectă, distinctă. 3 puncte pentru răspunsul: monstruoasa coaliție 3 puncte pentru menționarea oricărui motiv al nemulțumirilor față de domnia lui Al. I. Cuza, la care se referă sursa dată Exemple: îl acuzau de o conduită prea moderată; starea de dezordine din finanțe etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).A doua componentă corectă, distinctă. 3 puncte pentru răspunsul: monstruoasa coaliție 3 puncte pentru menționarea oricărui motiv al nemulțumirilor față de domnia lui Al. I. Cuza, la care se referă sursa dată Exemple: îl acuzau de o conduită prea moderată; starea de dezordine din finanțe etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).3 p

II.46 p

textul 3

Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la activitatea reformatoare din timpul domniei lui Al. I. Cuza.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris a sporit prerogativele domnitorului. Au fost înființate universitățile din Iași și București.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. Prima componentă corectă a răspunsului. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la activitatea reformatoare din timpul domniei lui Al. I. Cuza (3px2=6p) Exemple: o nouă constituție, intitulată prudent, Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris care sporește prerogativele domnitorului; Legea rurală; vizează domeniul juridic etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).Prima componentă corectă a răspunsului. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la activitatea reformatoare din timpul domniei lui Al. I. Cuza (3px2=6p) Exemple: o nouă constituție, intitulată prudent, Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris care sporește prerogativele domnitorului; Legea rurală; vizează domeniul juridic etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).3 p
  2. A doua componentă corectă, distinctă. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la activitatea reformatoare din timpul domniei lui Al. I. Cuza (3px2=6p) Exemple: o nouă constituție, intitulată prudent, Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris care sporește prerogativele domnitorului; Legea rurală; vizează domeniul juridic etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).A doua componentă corectă, distinctă. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la activitatea reformatoare din timpul domniei lui Al. I. Cuza (3px2=6p) Exemple: o nouă constituție, intitulată prudent, Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris care sporește prerogativele domnitorului; Legea rurală; vizează domeniul juridic etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).3 p

II.510 p

textul 3

Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la principele străin, susținându-l cu două informații selectate din sursă.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Principele străin era văzut ca un mijloc de consolidare a statului și de obținere a independenței. Românii sperau să înlăture certurile interne pentru domnie și să folosească prestigiul familiei principelui pentru dobândirea deplinei independențe.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. Formulezi un punct de vedere susținut de cel puțin o informație relevantă din sursă.Formulezi un punct de vedere susținut de cel puțin o informație relevantă din sursă.4 p
  2. Selectezi prima informație care susține explicit punctul de vedere.Selectezi prima informație care susține explicit punctul de vedere.3 p
  3. Selectezi a doua informație distinctă care susține punctul de vedere.Selectezi a doua informație distinctă care susține punctul de vedere.3 p

II.64 p

Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia în perioada 1820-1850 au fost elaborate proiecte politice referitoare la statul român modern. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

În 1848, revoluționarii au elaborat proiecte pentru un stat modern, deoarece urmăreau unirea și reformarea societății. Documentul Prințipiile noastre pentru reformarea patriei, redactat la Brașov, cerea unirea Moldovei cu Țara Românească într-un stat independent. Așadar, acest program din 1820-1850 demonstrează existența unui proiect politic național.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. 4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: Constituția Cărvunarilor, Prințipiile noastre pentru reformarea patriei etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: Constituția Cărvunarilor, Prințipiile noastre pentru reformarea patriei etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)4 p

Subiectul al III-lea 30 p

III30 p

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre spațiul românesc în secolele al XIV-lea - al XVI-lea, având în vedere: - precizarea unui fapt istoric din perioada 1361-1400 la care participă românii în cadrul relațiilor internaționale și menționarea a două aspecte referitoare la acesta; - prezentarea unei acțiuni de politică externă la care participă românii în prima jumătate a secolului al XV-lea; - menționarea a două aspecte cu privire la implicarea românilor în relațiile internaționale din perioada 1451-1500; - formularea unui punct de vedere referitor la organizarea instituțională din spațiul românesc în secolul al XVI-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.

Cam 2 pagini

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

În secolele al XIV-lea - al XVI-lea, statele românești au participat la confruntări și alianțe determinate de presiunea puterilor vecine. Diplomația și acțiunile militare au urmărit apărarea autonomiei, iar organizarea instituțională s-a adaptat schimbărilor regionale.

Un fapt istoric din 1361-1400 este bătălia de la Rovine din 1395. Un prim aspect îl reprezintă confruntarea dintre Mircea cel Bătrân, domnul Țării Românești, și sultanul Baiazid I. Expansiunea otomană amenința teritoriul și autonomia țării. Un al doilea aspect este folosirea de către oastea română a terenului favorabil și a unei tactici defensive care a îngreunat înaintarea adversarului. Rezistența lui Mircea a demonstrat capacitatea statului de a se opune militar unei puteri superioare și a fost însoțită de căutarea unor aliați creștini.

O acțiune de politică externă din prima jumătate a secolului al XV-lea este participarea lui Iancu de Hunedoara la campania cea lungă din 1443-1444. În fruntea armatelor creștine, acesta a înaintat în Peninsula Balcanică și a obținut victorii împotriva otomanilor. Campania urmărea să limiteze presiunea otomană asupra Europei Centrale. Condițiile iernii și dificultățile aprovizionării au obligat armata să revină, dar operațiunile au arătat importanța cooperării militare. Acest fapt evidențiază rolul conducătorilor din spațiul românesc într-un conflict regional de amploare.

În perioada 1451-1500, un aspect al implicării românilor în relațiile internaționale a fost victoria lui Ștefan cel Mare la Vaslui, în 1475, împotriva armatei otomane conduse de Soliman-pașa. Un alt aspect a fost tratatul încheiat în același an cu Matia Corvin, regele Ungariei, pentru sprijin în fața amenințării otomane. Victoria nu elimina posibilitatea unei noi invazii, de aceea domnul Moldovei a completat rezistența militară prin diplomație. Cele două mijloace urmăreau aceeași finalitate, păstrarea autonomiei țării.

Consider că organizarea instituțională a Transilvaniei în secolul al XVI-lea a fost modificată de destrămarea regatului medieval ungar și de expansiunea otomană. Un argument este constituirea principatului autonom sub suzeranitate otomană în 1541. Deoarece regatul ungar nu mai putea controla întregul teritoriu după înfrângerea de la Mohács și ocuparea Budei, Transilvania a fost organizată distinct. În frunte se afla principele, ales de Dietă și confirmat de sultan. Dieta reprezenta stările privilegiate și participa la adoptarea deciziilor. Așadar, transformarea voievodatului în principat a schimbat instituția centrală, păstrând autonomia internă în condițiile dependenței externe.

Aceste evoluții arată că spațiul românesc a fost un participant activ la raporturile regionale, iar instituțiile și politica externă s-au influențat reciproc.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. precizarea oricărui fapt istoric din perioada 1361-1400 la care participă românii în cadrul relațiilor internaționale (de exemplu: Tratatul de la Brașov, cruciada de la Nicopole etc.)precizarea oricărui fapt istoric din perioada 1361-1400 la care participă românii în cadrul relațiilor internaționale (de exemplu: Tratatul de la Brașov, cruciada de la Nicopole etc.)2 p
  2. menționarea oricăror două aspecte referitoare la acesta (de exemplu: caracter antiotoman, ajutor militar reciproc între Ungaria și Țara Românească, Mircea cel Bătrân acceptă suzeranitatea regelui Ungariei etc.; participarea românilor sub conducerea lui Mircea cel Bătrân, trupele creștinilor sunt înfrânte, consolidarea dominației otomane în Peninsula Balcanică etc.) (3px2=6p)Elementul 1 din 2. menționarea oricăror două aspecte referitoare la acesta (de exemplu: caracter antiotoman, ajutor militar reciproc între Ungaria și Țara Românească, Mircea cel Bătrân acceptă suzeranitatea regelui Ungariei etc.; participarea românilor sub conducerea lui Mircea cel Bătrân, trupele creștinilor sunt înfrânte, consolidarea dominației otomane în Peninsula Balcanică etc.) (3px2=6p)3 p
  3. menționarea oricăror două aspecte referitoare la acesta (de exemplu: caracter antiotoman, ajutor militar reciproc între Ungaria și Țara Românească, Mircea cel Bătrân acceptă suzeranitatea regelui Ungariei etc.; participarea românilor sub conducerea lui Mircea cel Bătrân, trupele creștinilor sunt înfrânte, consolidarea dominației otomane în Peninsula Balcanică etc.) (3px2=6p)Elementul 2 din 2. menționarea oricăror două aspecte referitoare la acesta (de exemplu: caracter antiotoman, ajutor militar reciproc între Ungaria și Țara Românească, Mircea cel Bătrân acceptă suzeranitatea regelui Ungariei etc.; participarea românilor sub conducerea lui Mircea cel Bătrân, trupele creștinilor sunt înfrânte, consolidarea dominației otomane în Peninsula Balcanică etc.) (3px2=6p)3 p
  4. menționarea oricărei acțiuni de politică externă la care participă românii în prima jumătate a secolului al XV-lea (de exemplu: Alexandru cel Bun acceptă suzeranitatea regelui Poloniei, cruciada de la Varna etc.)menționarea oricărei acțiuni de politică externă la care participă românii în prima jumătate a secolului al XV-lea (de exemplu: Alexandru cel Bun acceptă suzeranitatea regelui Poloniei, cruciada de la Varna etc.)2 p
  5. prezentarea acțiunii de politică externă menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la acțiune și se utilizează relația cauză-efectprezentarea acțiunii de politică externă menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la acțiune și se utilizează relația cauză-efect3 p
  6. menționarea oricăror două aspecte cu privire la implicarea românilor în relațiile internaționale din perioada 1451-1500 (de exemplu: acțiuni militare cu caracter antiotoman, susțin lupta antiotomană în alianță cu state creștine, încheierea Tratatului de la Overchelăuți etc.) (3px2=6p)Elementul 1 din 2. menționarea oricăror două aspecte cu privire la implicarea românilor în relațiile internaționale din perioada 1451-1500 (de exemplu: acțiuni militare cu caracter antiotoman, susțin lupta antiotomană în alianță cu state creștine, încheierea Tratatului de la Overchelăuți etc.) (3px2=6p)3 p
  7. menționarea oricăror două aspecte cu privire la implicarea românilor în relațiile internaționale din perioada 1451-1500 (de exemplu: acțiuni militare cu caracter antiotoman, susțin lupta antiotomană în alianță cu state creștine, încheierea Tratatului de la Overchelăuți etc.) (3px2=6p)Elementul 2 din 2. menționarea oricăror două aspecte cu privire la implicarea românilor în relațiile internaționale din perioada 1451-1500 (de exemplu: acțiuni militare cu caracter antiotoman, susțin lupta antiotomană în alianță cu state creștine, încheierea Tratatului de la Overchelăuți etc.) (3px2=6p)3 p
  8. formularea oricărui punct de vedere referitor la organizarea instituțională din spațiul românesc în secolul al XVI-lea (de exemplu: Organizarea instituțională din spațiul românesc în secolul al XVI-lea este influențată de evoluția relațiilor internaționale., Acțiunile diplomatice din secolul al XVI-lea vizează organizarea instituțională din spațiul românesc. etc.)formularea oricărui punct de vedere referitor la organizarea instituțională din spațiul românesc în secolul al XVI-lea (de exemplu: Organizarea instituțională din spațiul românesc în secolul al XVI-lea este influențată de evoluția relațiilor internaționale., Acțiunile diplomatice din secolul al XVI-lea vizează organizarea instituțională din spațiul românesc. etc.)1 p
  9. susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric - prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate - 6 puncte distribuite astfel:susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric - prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate - 6 puncte distribuite astfel:4 p
  10. utilizarea limbajului istoric adecvatutilizarea limbajului istoric adecvat2 p
  11. structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)1 p
  12. respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istoricerespectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice2 p
  13. respectarea limitei de spațiurespectarea limitei de spațiu1 p
Ai terminat? Bifează pe barem ce ai făcut și află câte puncte ai fi luat. Alte subiecte de istorie.