Bacalaureat 2025 la istorie: sesiunea a doua (august)

Subiectul oficial din 2025, cu baremul, pe 90 de puncte. Grilele și răspunsurile scurte le verifici pe loc; restul le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem.

A doua șansă la Bac, pentru cine n-a promovat sau n-a putut veni în vară.

3 ore · 90 de puncte + 10 din oficiu

Subiectul (PDF)Baremul (PDF)

Pe timp, ca la examen

Ceasul merge și dacă închizi pagina. Poți lua o singură pauză. La final, nota estimată după barem.

Subiectul ISubiectul al II-leaSubiectul al III-lea

Subiectul I 30 p

Textul 2

„În legătură cu măsurile de apărare a Belgradului luate de Iancu [de Hunedoara] trebuie
pusă și întorsătura pe care o iau relațiile cu Țara Românească, în primăvara anului 1456. [...] Domnul
Țării Românești, Vladislav al II-lea, intrase în legături prea strânse cu turcii [...] și din această cauză
Iancu [de Hunedoara] i-a confiscat posesiunile din Transilvania. [...] Unor detașamente turcești li se
îngăduie să treacă prin Țara Românească spre a pătrunde în Transilvania.
În toamna anului 1455, [...] Iancu [de Hunedoara] s-a străduit să ajungă la o împăcare fiindcă
spera, probabil, să obțină ajutorul lui Vladislav al II-lea împotriva Imperiului Otoman. Încercările sale
au rămas fără urmări durabile, astfel că Iancu de Hunedoara are de înfruntat o răscoală a românilor
făgărășeni, pe care o sprijinea, după toate probabilitățile, domnul Țării Românești. În fața acestei
stări de lucruri, Iancu [de Hunedoara] l-a ajutat pe Vlad Țepeș, să pătrundă în Țara Românească
[...] și să devină domn. Iancu [de Hunedoara] se asigura împotriva unui atac turcesc prin Țara
Românească și își putea concentra forțele pentru lupta de la Belgrad.”
(

C. Mureșan, Iancu de Hunedoara

)

I.12 p

textul 2

Numiți un domn al Țării Românești, precizat în sursa B.

Verifică-te pe barem

Răspunsul din barem

Vladislav al II-lea, Vlad Țepeș

Din baremul oficial. Orice răspuns corect echivalent e bun.

Barem oficial

  1. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Vladislav al II-lea, Vlad Țepeș Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).2 p
Textul 1

„Faza războaielor ofensive ale lui Iancu [de Hunedoara] a încetat, mai ales după ce, la
1453, simbolul lumii creștine răsăritene - Constantinopolul - cade în mâinile turcilor. La scurtă vreme,
în 1456, sultanul Imperiului Otoman, Mehmed II se îndreaptă spre [...] cucerirea Belgradului, cheia
Ungariei și a Europei Centrale. Iancu [de Hunedoara] întărește linia Dunării. [...] Atacul general,
dezlănțuit de Iancu [de Hunedoara] asupra taberei turcești la 22 iulie 1456, a condus la o victorie
zdrobitoare a creștinilor în lupta de la Belgrad. Turcii s-au retras în derută, iar sultanul a fost rănit.
Vestea victoriei străbătea întreaga Europă [...]. Dar pericolul otoman nu trecuse. [...] Ocuparea
Bosniei în 1463, a cetăților moldovene Chilia și Cetatea Albă în 1484, campaniile din [...] 1475, 1476
din Moldova, 1479 din Transilvania sunt doar momente mai importante ale ofensivei otomane.
Transilvania era mai ferită, datorită protecției oferite de celelalte două țări române, dar partea sa de
sud și Banatul erau frecvent atacate [...].”
(

I. A. Pop, Istoria Transilvaniei medievale: de la etnogeneza românilor până la Mihai Viteazul

)

I.22 p

textul 1

Precizați, din sursa A, o informație referitoare la acțiunile otomanilor în perioada 1463-1484.

Verifică-te pe barem

Răspunsul din barem

ocuparea Bosniei în 1463; sunt organizate campanii în Moldova etc.

Din baremul oficial. Orice răspuns corect echivalent e bun.

Barem oficial

  1. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: ocuparea Bosniei în 1463; sunt organizate campanii în Moldova etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).2 p

I.36 p

textul 1, textul 2

Menționați conducătorul militar și lupta la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.

Verifică-te pe barem

Răspunsul din barem

Iancu de Hunedoara, Belgrad

Din baremul oficial. Orice răspuns corect echivalent e bun.

Barem oficial

  1. câte 3 puncte pentru fiecare dintre răspunsurile: Iancu de Hunedoara, Belgrad Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)3 p
  2. câte 3 puncte pentru fiecare dintre răspunsurile: Iancu de Hunedoara, Belgrad Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)3 p

I.43 p

textul 1, textul 2

Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că victoria creștinilor determină retragerea turcilor.

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) Adevărat

I.57 p

textul 2

Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).

Verifică-te pe barem

Răspunsul din barem

cauză: Domnul Țării Românești, Vladislav al II-lea, intrase în legături prea strânse cu turcii și efect: din această cauză Iancu [de Hunedoara] i-a confiscat posesiunile din Transilvania SAU cauză: Încercările sale au rămas fără urmări durabile și efect: astfel că Iancu de Hunedoara are de înfruntat o răscoală a românilor făgărășeni etc.

Din baremul oficial. Orice răspuns corect echivalent e bun.

Barem oficial

  1. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) Exemple: cauză: Domnul Țării Românești, Vladislav al II-lea, intrase în legături prea strânse cu turcii și efect: din această cauză Iancu [de Hunedoara] i-a confiscat posesiunile din Transilvania SAU cauză: Încercările sale au rămas fără urmări durabile și efect: astfel că Iancu de Hunedoara are de înfruntat o răscoală a românilor făgărășeni etc.7 p

I.66 p

Prezentați două acțiuni diplomatice la care participă românii în secolele al XIV-lea - al XV-lea.

Verifică-te pe barem

Răspunsul din barem

Tratatul de la Brașov, Alexandru cel Bun acceptă suzeranitatea regelui Poloniei, Tratatul de la Overchelăuți etc.

Din baremul oficial. Orice răspuns corect echivalent e bun.

Barem oficial

  1. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două acțiuni diplomatice la care participă românii în secolele al XIV-lea - al XV-lea (1px2=2p) Exemple: Tratatul de la Brașov, Alexandru cel Bun acceptă suzeranitatea regelui Poloniei, Tratatul de la Overchelăuți etc.1 p
  2. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două acțiuni diplomatice la care participă românii în secolele al XIV-lea - al XV-lea (1px2=2p) Exemple: Tratatul de la Brașov, Alexandru cel Bun acceptă suzeranitatea regelui Poloniei, Tratatul de la Overchelăuți etc.1 p
  3. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni diplomatice menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la acțiunea diplomatică (2px2=4p)2 p
  4. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni diplomatice menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la acțiunea diplomatică (2px2=4p)2 p

I.74 p

Menționați o asemănare între două acțiuni militare desfășurate de reprezentanți ai spațiului românesc în secolul al XVI-lea.

Verifică-te pe barem

Răspunsul din barem

caracter antiotoman, exercitarea prerogativelor domniei etc.

Din baremul oficial. Orice răspuns corect echivalent e bun.

Barem oficial

  1. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două acțiuni militare desfășurate de reprezentanți ai spațiului românesc în secolul al XVI-lea Exemple: caracter antiotoman, exercitarea prerogativelor domniei etc. Se punctează exclusiv menționarea asemănării (nu se iau în considerare alte informații). Punctajul se acordă pentru orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).4 p

Subiectul al II-lea 30 p

Textul 3

„Constituția din 1866 se baza pe nevoile societății românești exprimate și în programul de la
1848, în Convenția de la Paris (1858) și în Statutul lui Cuza (1864), având ca model constituția
belgiană. Se proclamau unele principii de bază [...], anume «libertățile și drepturile fundamentale ale
cetățeanului», «suveranitatea națională», «separarea puterilor în stat», responsabilitatea miniștrilor,
sistemul parlamentar bicameral (cu două adunări), monarhia constituțională și ereditară (conducerea
țării de către un principe, prin moștenirea tronului și cu respectarea constituției), responsabilitatea
monarhului etc. Numele oficial al țării, consemnat în actul fundamental, era România. Suveranul
avea mari atribuții în materie executivă (conducerea țării), dar și legislativă (alcătuirea legilor).
Puterea legislativă o avea totuși Parlamentul, format din Senat și Camera Deputaților. Camera avea
drept de a se conduce singură, de interpelare (deputații îi puteau trage la răspundere pe membrii
guvernului) și de anchetă (de a cere cercetări chiar și pentru faptele miniștrilor). Între drepturi și
libertăți se regăseau: inviolabilitatea proprietății private (neatingerea de bunurile cuiva), libertatea
nestingherită a presei, fără cenzură [...].
În paralel, [...] se creează noi întreprinderi și ramuri industriale. [...] Al. I. Cuza a desființat
taxele vamale la export, iar principele Carol I a încheiat în 1875 și 1876 convenții comerciale cu
Austro-Ungaria și, respectiv, cu Rusia, înfruntând astfel Turcia [...].
În 1867, se instituie sistemul monetar național și se bat monedele României, leii [...], iar în
1880 ia naștere Banca Națională a României. [...] Progresele economice rapide erau însă
împiedicate de suzeranitatea formală a Imperiului Otoman.” (

I. A. Pop, Istoria României moderne

)

II.12 p

textul 3

Numiți statul sub suzeranitatea căruia se afla România, precizat în sursa dată.

Verifică-te pe barem

Răspunsul din barem

Imperiul Otoman

Din baremul oficial. Orice răspuns corect echivalent e bun.

Barem oficial

  1. 2 puncte pentru răspunsul: Imperiul Otoman Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).2 p

II.22 p

textul 3

Precizați secolul la care se referă sursa dată.

Vezi rezolvarea

Răspuns: al XIX-lea

II.36 p

textul 3

Menționați un conducător al statului român și o acțiune desfășurată de acesta în domeniul comercial, la care se referă sursa dată.

Verifică-te pe barem

Răspunsul din barem

Al. I. Cuza/Cuza, Carol I
a desființat taxele vamale la export; în 1875 a încheiat o convenție comercială cu Austro-Ungaria etc.

Din baremul oficial. Orice răspuns corect echivalent e bun.

Barem oficial

  1. 3 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Al. I. Cuza/Cuza, Carol I3 p
  2. 3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurate de acesta în domeniul comercial, la care se referă sursa dată Exemple: a desființat taxele vamale la export; în 1875 a încheiat o convenție comercială cu Austro-Ungaria etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).3 p

II.46 p

textul 3

Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la sistemul financiar din perioada 1867- 1880.

Verifică-te pe barem

Răspunsul din barem

În 1867, se instituie sistemul monetar național; se bat monedele României, leii; în 1880 a fost înființată Banca Națională a României etc.

Din baremul oficial. Orice răspuns corect echivalent e bun.

Barem oficial

  1. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la sistemul financiar din perioada 1867-1880 (3px2=6p) Exemple: În 1867, se instituie sistemul monetar național; se bat monedele României, leii; în 1880 a fost înființată Banca Națională a României etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).3 p
  2. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la sistemul financiar din perioada 1867-1880 (3px2=6p) Exemple: În 1867, se instituie sistemul monetar național; se bat monedele României, leii; în 1880 a fost înființată Banca Națională a României etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).3 p

II.510 p

textul 3

Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la Constituția din 1866, susținându-l cu două informații selectate din sursă.

Verifică-te pe barem

Răspunsul din barem

Constituția din 1866 prevede principiile de organizare a statului. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: «suveranitatea națională» și «separarea puterilor în stat» SAU Prevederile Constituției din 1866 stabilesc rolul politic al Camerei Deputaților. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Puterea legislativă o avea totuși Parlamentul, format din Senat și Camera Deputaților și Camera avea drept de a se conduce singură etc.

Din baremul oficial. Orice răspuns corect echivalent e bun.

Barem oficial

  1. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la Constituția din 18664 p
  2. câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat (3px2=6p) Exemple: Constituția din 1866 prevede principiile de organizare a statului. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: «suveranitatea națională» și «separarea puterilor în stat» SAU Prevederile Constituției din 1866 stabilesc rolul politic al Camerei Deputaților. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Puterea legislativă o avea totuși Parlamentul, format din Senat și Camera Deputaților și Camera avea drept de a se conduce singură etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului format din punctul de vedere și din cele două informații/o informație selectate/selectată din sursă. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.3 p
  3. câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat (3px2=6p) Exemple: Constituția din 1866 prevede principiile de organizare a statului. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: «suveranitatea națională» și «separarea puterilor în stat» SAU Prevederile Constituției din 1866 stabilesc rolul politic al Camerei Deputaților. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Puterea legislativă o avea totuși Parlamentul, format din Senat și Camera Deputaților și Camera avea drept de a se conduce singură etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului format din punctul de vedere și din cele două informații/o informație selectate/selectată din sursă. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.3 p

II.64 p

Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia România se implică în criza orientală, în perioada 1877-1878. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)

Verifică-te pe barem

Răspunsul din barem

Convenția cu Rusia, participarea la războiul ruso-otoman etc.

Din baremul oficial. Orice răspuns corect echivalent e bun.

Barem oficial

  1. 4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: Convenția cu Rusia, participarea la războiul ruso-otoman etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)4 p

Subiectul al III-lea 30 p

III30 p

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția României în perioada 1947- 1985, având în vedere: - precizarea unui fapt istoric desfășurat în România, în perioada 1947-1948 și menționarea a două aspecte cu privire la acesta; - menționarea a două aspecte referitoare la politica externă a României, în perioada 1949-1960; - prezentarea unei practici politice utilizate în România, între anii 1961-1975; - formularea unui punct de vedere referitor la politica externă promovată de România în perioada 1965-1985, în cadrul Războiului rece și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.

Cam 2 pagini

Verifică-te pe barem

Barem oficial

  1. precizarea oricărui fapt istoric desfășurat în România, în perioada 1947-1948 (de exemplu: Constituția din 1948, naționalizarea etc.)2 p
  2. menționarea oricăror două aspecte cu privire la acesta (de exemplu: Marea Adunare Națională era instituția supremă în stat, legitimează regimul totalitar, a fost elaborată după model sovietic etc., desființează proprietatea privată, vizează întreprinderile industriale, miniere, bancare și de transporturi, întreprinderile trec în proprietatea statului etc.) (3px2=6p)3 p
  3. menționarea oricăror două aspecte cu privire la acesta (de exemplu: Marea Adunare Națională era instituția supremă în stat, legitimează regimul totalitar, a fost elaborată după model sovietic etc., desființează proprietatea privată, vizează întreprinderile industriale, miniere, bancare și de transporturi, întreprinderile trec în proprietatea statului etc.) (3px2=6p)3 p
  4. menționarea oricăror două aspecte referitoare la politica externă a României, în perioada 1949-1960 (de exemplu: constituirea Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, fondarea Pactului de la Varșovia, este subordonată față de URSS etc.) (3px2=6p)3 p
  5. menționarea oricăror două aspecte referitoare la politica externă a României, în perioada 1949-1960 (de exemplu: constituirea Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, fondarea Pactului de la Varșovia, este subordonată față de URSS etc.) (3px2=6p)3 p
  6. menționarea oricărei practici politice utilizate în România, între anii 1961-1975 (de exemplu: Constituția din 1965, cultul personalității etc.)2 p
  7. prezentarea practicii politice menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la practica politică și se utilizează relația cauză-efect3 p
  8. formularea oricărui punct de vedere referitor la politica externă promovată de România în perioada 1965-1985, în cadrul Războiului rece (de exemplu: Politica externă promovată de România în perioada 1965-1985, în cadrul Războiului rece, se caracterizează prin stabilirea relațiilor diplomatice cu state democratice.; Politica externă promovată de România în perioada 1965-1985, în cadrul Războiului rece, reflectă tendințele de distanțare față de URSS. etc.)1 p
  9. susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric - prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate - 6 puncte distribuite astfel:4 p
  10. utilizarea limbajului istoric adecvat2 p
  11. structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)1 p
  12. respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice2 p
  13. respectarea limitei de spațiu1 p
Ai terminat? Bifează pe barem ce ai făcut și află câte puncte ai fi luat. Alte subiecte de istorie.