Bacalaureat 2025 la istorie: simulare
Subiectul oficial, cu baremul. Grilele și răspunsurile scurte le verifici pe loc; restul le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem.
Subiectul ISubiectul al II-leaSubiectul al III-lea
Subiectul I 30 p
Textul 1
„Problemele-cheie cu care se confrunta Ceaușescu la începutul anilor '80 erau de natură
economică. Datoria externă tot mai mare […] a sporit dificultățile economice din România […]. Hotărât
să reducă din volumul datoriei externe, care prin 1983 ajunsese la aproximativ 10 miliarde dolari,
Ceaușescu a impus măsuri drastice de protecție încă din 1981. Deoarece competiția pentru piețele de
desfacere străine devenise aprigă la începutul anilor '80, el a încercat să se asigure de cât mai multă
valută forte* […] exportând produse agricole în Europa de Vest […]. Exportarea produselor
agroalimentare, alături de ineficiența metodelor de producție și rigida centralizare, au dus la grave
lipsuri. S-au adoptat măsuri legate de repartizarea resurselor de energie pentru a asigura […]
producerea mărfurilor industriale destinate exportului […]. Ca urmare, s-au înregistrat creșteri rapide
ale prețurilor la electricitate, benzină, gaze naturale, iar pe la mijlocul deceniului al IX-lea s-a ajuns la
frig și întuneric în case și pe străzi. Încă din 1983 Fondul Monetar Internațional a înregistrat o scădere
a nivelului de trai în România cu peste 20% față de anul precedent, fără nicio speranță de
îmbunătățire.‟ (S. Fischer-Galați, România în secolul al XX-lea)
*unitate monetară a unei țări, cu acoperire în aur, care este acceptată ca mijloc de plată în mai multe
state
S. Fischer-Galați, România în secolul al XX-lea
I.12 p
Numiți organizația internațională, precizată în sursa A.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Fondul Monetar Internațional.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Textul 2
„Între teoria privind comunismul și viața concretă exista o discrepanță uriașă. Societățile
din zona centrală și sud-est europeană […] intraseră într-o profundă criză de sistem, din care nu
aveau cum ieși. În România această criză a fost agravată de generalizarea spiritului voluntarist ca
urmare a intensificării cultului personalității lui Nicolae Ceaușescu, a deciziei acestuia (din 1981) de
a achita rapid întreaga datorie externă a României, fapt ce a dus la secătuirea economiei naționale
și nemodernizarea industriei, într-o perioadă în care, pe plan mondial, se înregistra o adevărată
revoluție tehnologică […]; în plan social, s-a produs după 1982 o deteriorare tot mai gravă a nivelului
de trai, ajungându-se la introducerea de cartele și rații pentru alimentele de primă necesitate,
reducerea drastică a consumului de energie (mai ales a celui casnic, neîncălzirea locuințelor,
întreruperea repetată a curentului electric etc.); cultura a fost supusă unor puternice presiuni
ideologice, fondurile pentru achiziționarea de cărți […] s-au redus considerabil.‟
(I. Scurtu, G. Buzatu, Istoria românilor în secolul XX)
I. Scurtu, G. Buzatu, Istoria românilor în secolul XX
I.22 p
Precizați, din sursa B, o informație referitoare la cultură.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Cultura era supusă unor puternice presiuni ideologice.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.36 p
Menționați liderul politic și spațiul istoric la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Nicolae Ceaușescu și România.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.43 p
Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că societățile din zona centrală și sud-est europeană se confruntă cu o criză de sistem.
Vezi rezolvarea
Răspuns: B
I.57 p
Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Cauză: exportarea produselor agroalimentare, ineficiența metodelor de producție și centralizarea rigidă. Efect: apariția unor grave lipsuri.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.66 p
Prezentați alte două practici politice totalitare din statul român, în afara celor la care se referă sursele A și B.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Represiunea politică s-a exercitat prin Securitate, înființată în 1948, care supraveghea și aresta adversarii regimului. Monopolul partidului unic a eliminat competiția politică, instituțiile statului fiind subordonate conducerii comuniste.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.74 p
Menționați o asemănare între două practici politice utilizate de statul român în ultimul deceniu al secolului al XX-lea.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Alegerile din 1992 și 1996 au permis competiția dintre mai multe partide, având caracter democratic.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al II-lea 30 p
Textul 3
„La 27 martie 1848, în prezența a 1000 de persoane s-au luat în dezbatere «îmbunătățirile
necesare țării». Adunarea [...] și-a ales un președinte [...] care a condus discuțiile ce au constat, în
principal, din discursurile liderilor mișcării revoluționare din Moldova: Lascăr Rosetti, Vasile Ghica,
Alexandru Ioan Cuza [...]. Cei reuniți la 27 martie 1848 la Iași au hotărât să aleagă o comisie, a cărei
misiune era să redacteze un program de revendicări. Comisia, formată din 16 membri [...], s-a reunit
la 28 martie [...] și a redactat documentul așteptat. El se intitula Petiție-proclamațiune și cuprindea
35 de puncte. [...] În ziua de 29 martie 1848, o delegație a conducătorilor mișcării a prezentat
Petiția-Proclamațiune lui Mihail Sturdza. Cu aceeași abilitate demonstrată anterior, Sturdza a primit
petiția, lăsând să se înțeleagă că acceptă unele prevederi și că le respinge pe altele [...]. În aceeași
zi [...], domnitorul Mihail Sturdza a declanșat represiunea [...].
Urmarea cea mai importantă a celor petrecute în martie 1848, în Moldova, a constat în
participarea liderilor acțiunii la evenimentele din Transilvania și Bucovina [...]. Un nou program al
revoluționarilor moldoveni, a fost redactat la Brașov, la 12/24 mai 1848, sub titlul Prințipiile noastre
pentru reformarea patriei [...]. Acest document specifica [...] scopurile esențiale ale mișcării naționale
românești în vederea modernizării: desființarea oricăror obligații ale sătenilor către proprietarii de
moșii, împroprietărirea sătenilor fără răscumpărare, lichidarea privilegiilor și deplina egalitate a
cetățenilor în toate drepturile politice, organizarea instituțiilor țării pe principiile libertății, egalității și
frățietății, «unirea Moldovei și a Țării Românești într-un singur stat neatârnat».
Revoluționarii moldoveni, care au organizat mai târziu, la Cernăuți, un Comitet executiv de
acțiune, l-au desemnat pe Mihail Kogălniceanu să redacteze, în numele lor, un nou program, intitulat
Dorințele partidei naționale în Moldova [...] și apărut la sfârșitul lui august 1848. Acesta [...] stabilea
că Unirea Principatelor era cea mai importantă: ea era «cheia boltei, fără care s-ar prăbuși tot
edificiul național».”
(S. L. Damean, I. Oncescu, O istorie a românilor de la Tudor Vladimirescu la Marea Unire 1821-1918)
S. L. Damean, I. Oncescu, O istorie a românilor de la Tudor Vladimirescu la Marea Unire 1821-1918
II.12 p
Numiți un revoluționar din Moldova, precizat în sursa dată.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Alexandru Ioan Cuza.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
II.22 p
Precizați secolul la care se referă sursa dată.
Vezi rezolvarea
Răspuns: Secolul al XIX-lea.
II.36 p
Menționați domnitorul Moldovei și o acțiune desfășurată de acesta, la care se referă sursa dată.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Mihail Sturdza; la 29 martie 1848 a declanșat represiunea împotriva revoluționarilor.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
II.46 p
Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la evenimentele din 27 martie 1848.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Adunarea de la Iași a discutat îmbunătățirile necesare țării. Participanții au hotărât alegerea unei comisii care să redacteze un program de revendicări.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
II.510 p
Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la programul revoluționar de la Brașov, susținându-l cu două informații selectate din sursă.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Programul de la Brașov avea un caracter modernizator și național. El cerea împroprietărirea sătenilor fără răscumpărare și unirea Moldovei și a Țării Românești într-un singur stat independent.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
II.64 p
Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia statul român se modernizează prin acțiuni desfășurate în politica internă din perioada 1860-1870. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Statul român s-a modernizat prin reforma învățământului din 1864, deoarece avea nevoie de educație accesibilă pentru formarea cetățenilor și a personalului instituțiilor. Legea a introdus obligativitatea și gratuitatea învățământului primar. Așadar, extinderea educației printr-o lege internă din 1860-1870 demonstrează modernizarea statului.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al III-lea 30 p
III30 p
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția Țării Românești, a Moldovei și a Transilvaniei în secolele al XIV-lea - al XVIII-lea, având în vedere: - precizarea unui fapt istoric din primele șase decenii ale secolului al XIV-lea, referitor la spațiul românesc din Sudul Carpaților și menționarea a două aspecte cu privire la acest fapt istoric; - prezentarea unui fapt istoric desfășurat în secolul al XIV-lea în spațiul românesc din Estul Carpaților; - menționarea a două aspecte cu privire la organizarea instituțională a Transilvaniei în secolele al XVI-lea - al XVII-lea; - formularea unui punct de vedere referitor la organizarea instituțională din Moldova sau din Țara Românească în prima jumătate a secolului al XVIII-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.
Cam 2 pagini
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
În secolele al XIV-lea - al XVIII-lea, Țara Românească, Moldova și Transilvania au cunoscut procese de constituire și schimbări ale instituțiilor centrale. Aceste evoluții au fost influențate de relațiile cu regatul ungar, Imperiul Otoman și, ulterior, cu Imperiul Habsburgic.
Un fapt din primele șase decenii ale secolului al XIV-lea, referitor la spațiul sud-carpatic, este bătălia de la Posada din 1330. Un prim aspect privește cauzele confruntării: regele Carol Robert de Anjou urmărea supunerea lui Basarab I și restabilirea autorității coroanei ungare asupra Țării Românești. Un al doilea aspect este rezultatul: oastea lui Basarab a înfrânt armata ungară aflată în retragere, într-un loc îngust. Victoria a confirmat independența statului și a întărit poziția domniei. Astfel, rezistența militară a susținut consolidarea politică.
În spațiul est-carpatic, constituirea Moldovei independente este legată de Bogdan din Maramureș. Nemulțumit de presiunea coroanei ungare, acesta a trecut munții și i-a înlăturat pe urmașii lui Dragoș. Încercările regelui Ungariei de a restabili controlul au eșuat. Deoarece puterea locală a rezistat intervențiilor militare, Moldova s-a desprins de sub dominația maghiară. Bogdan a rămas în tradiția istorică întemeietorul statului independent, iar domnia a devenit instituția centrală a noii organizări politice.
În Transilvania, un aspect al organizării instituționale din secolele al XVI-lea - al XVII-lea este transformarea în principat autonom sub suzeranitate otomană, în 1541. Conducerea revenea principelui, ales de Dietă și confirmat de sultan. Un al doilea aspect este rolul Dietei, adunare reprezentativă a stărilor privilegiate, care participa la conducerea politică. Românii nu beneficiau de reprezentare ca națiune politică. Organizarea principatului reflecta astfel atât autonomia internă, cât și dependența externă și caracterul privilegiat al participării la putere.
Consider că în prima jumătate a secolului al XVIII-lea instituția domniei din Moldova a devenit mai dependentă de Imperiul Otoman. Un argument este instaurarea regimului fanariot în 1711, după alianța lui Dimitrie Cantemir cu Rusia și înfrângerea de la Stănilești. Sultanul l-a numit domn pe Nicolae Mavrocordat. Deoarece Poarta dorea să prevină noi alianțe ostile, a preferat conducători considerați mai ușor de controlat, numiți și înlocuiți direct. Domnii plăteau pentru ocuparea și reconfirmarea tronului, iar durata scurtă a multor domnii accentua instabilitatea. Așadar, schimbarea din 1711 arată restrângerea autonomiei instituției domniei.
De la întemeierea statelor la regimul fanariot, instituțiile românești au răspuns presiunilor externe, păstrând însă forme proprii de organizare și conducere.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.