Bacalaureat 2025 la istorie: iunie
Subiectul oficial, cu baremul. Grilele și răspunsurile scurte le verifici pe loc; restul le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem.
Subiectul ISubiectul al II-leaSubiectul al III-lea
Subiectul I 30 p
Textul 1
„Stalin fusese în stare să impună frontierele Europei de Est fără să-și asume un risc ieșit
din comun, deoarece armatele sale ocupau deja zonele respective. Însă atunci când a fost vorba să
impună regimuri de tip sovietic în aceste teritorii, el s-a dovedit mult mai prudent. Ca urmare, în primii
doi ani de după război, numai Iugoslavia și Albania au instituit dictaturi comuniste. Celelalte cinci țări
care făceau parte din sfera de influență sovietică - Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, România și
Ungaria - au avut guverne de coaliție în care comuniștii erau mai puternici, dar încă nu dețineau
supremația. Două dintre țări - Cehoslovacia și Ungaria - au ținut în primul an după război alegeri
care au produs sisteme multipartinice veritabile. [...]
În septembrie 1947, Andrei Jdanov, care pentru o lungă perioadă de timp a fost considerat
cel mai apropiat colaborator al lui Stalin, identifica două categorii de state în ceea ce el denumea
frontul antifascist din Europa de Est. [...] El a numit Iugoslavia, Polonia, Cehoslovacia și Albania noi
democrații. Bulgaria, România și Ungaria erau plasate în altă categorie, fără ca acesteia să i se dea
o etichetă clară.“ (H. Kissinger, Diplomația)
H. Kissinger, Diplomația
I.12 p
Numiți un lider politic precizat în sursa A.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Stalin.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Textul 2
„Detonatorul primei crize a democrațiilor populare l-a constituit problema iugoslavă.
Ruptura dintre Iugoslavia lui Tito și Uniunea Sovietică a devenit evidentă la 1 iulie 1948. Ea se
explică prin opoziția dintre naționalismul iugoslav și voința de dominație a lui Stalin [...]. Cea de-a
doua criză a fost mult mai prelungită în timp [...]. În 1961, Albania s-a situat de partea Chinei în
conflictul sovieto-chinez și a rupt relațiile cu URSS. În 1964, conducătorii români au refuzat planul
de împărțire a activităților stabilit de Hrușciov, ce condamna România să devină o simplă țară agrară,
dezvoltând o critică cu caracter național ce afirma independența României în raport cu URSS. Cu
toate acestea, evenimentele cele mai spectaculoase au avut loc în 1968. O viguroasă mișcare de
eliberare s-a afirmat chiar în Partidul Comunist Cehoslovac (Primăvara de la Praga). Ca să-i pună
capăt, trupe ale Uniunii Sovietice și a încă patru dintre aliații din Pactul de la Varșovia [...] au invadat
Cehoslovacia, pe care au ocupat-o militar.“ (J. Carpentier, Fr. Lebrun, Istoria Europei)
J. Carpentier, Fr. Lebrun, Istoria Europei
I.22 p
Precizați, din sursa B, o informație referitoare la Primăvara de la Praga.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Primăvara de la Praga a fost o mișcare de eliberare afirmată în Partidul Comunist Cehoslovac în 1968.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.36 p
Menționați două spații istorice, precizate atât în sursa A, cât și în sursa B.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
România și Cehoslovacia.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.43 p
Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că planul stabilit de liderul sovietic este refuzat de conducătorii români.
Vezi rezolvarea
Răspuns: B
I.57 p
Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Cauză: armatele lui Stalin ocupau deja zonele respective. Efect: Stalin a putut impune frontierele Europei de Est fără un risc ieșit din comun.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.66 p
Prezentați două fapte istorice desfășurate în statul român, în perioada 1948-1960.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
În iunie 1948 a fost adoptată legea naționalizării principalelor întreprinderi, prin care acestea au trecut în proprietatea statului. În 1949 a început colectivizarea agriculturii, care urmărea înlocuirea proprietății țărănești individuale cu gospodării colective controlate de regim.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.74 p
Menționați o asemănare între două practici politice utilizate de statul român în plan intern la sfârșitul secolului al XX-lea, începând cu anul 1990.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Alegerile parlamentare din 1992 și 1996 au avut caracter pluripartidist, permițând competiția mai multor formațiuni politice.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al II-lea 30 p
Textul 3
„În Moldova, Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546) a întărit domnia, a limitat imunitățile marii
boierimi, [...] a sporit siguranța drumurilor, a ridicat importante edificii de apărare și de închinăciune.
Capitala țării și multe cetăți, târguri, curți, biserici și mănăstiri au fost refăcute, mărite, ridicate din
temelii [...], dăruite cu averi. Creația culturală a atins apogeul în epoca lui prin acțiunea unică de
pictură exterioară la Humor (1535), Moldovița (1537), Arbore (1541) etc. [...]
În conflictul izbucnit în Ungaria după bătălia de la Mohács (1526), domnul a luat inițial partea
lui Ferdinand de Habsburg. Când a realizat că acesta ar putea dori și Moldova, [Petru] Rareș a trecut
de partea lui Ioan Zápolya [...]. Acesta îi recunoștea domnului român stăpânirea asupra vechilor
feude Ciceu și Cetatea de Baltă [...], dăruindu-i în plus orașul Bistrița și cetățile Unguraș și Rodna.
Ca urmare, în lupta de la Feldioara, din 22 iunie 1529, oștile moldovene [...] înving armatele lui
Ferdinand de Habsburg, asigurând succesul adepților lui Zápolya. [...]
În 1538, sultanul Suleiman Magnificul se pregătea să lovească în inamicii săi din zona
central-sud-est-europeană. [...] O armată de 150.000-200.000 de oameni, condusă de sultanul
însuși, s-a îndreptat în vara anului 1538 spre Moldova. În fața ostilității turcilor [...] și tătarilor, a unei
părți a boierimii, domnul nu a avut prea multe șanse. În timpul acestei expediții, otomanii au răpit
Moldovei cetatea Tighina, cu teritoriul din jur, transformând-o în raia* cu numele de Bender. [...] Pe
când Petru Rareș lupta cu tătarii, boierii, epuizați de lupte, au predat țara sultanului, care l-a numit
domn pe Ștefan Lăcustă [...], fost ostatic la Poartă [Imperiul Otoman].“
* teritoriu ocupat și administrat direct de autoritățile militare otomane
(I.A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)
I.A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova
II.12 p
Numiți un domnitor al Moldovei precizat în sursa dată.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Petru Rareș.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
II.22 p
Precizați secolul la care se referă sursa dată.
Vezi rezolvarea
Răspuns: Secolul al XVI-lea.
II.36 p
Menționați lupta din 1529 și o caracteristică a acesteia, precizate în sursa dată.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Lupta de la Feldioara; în 1529 oștile moldovene au învins armatele lui Ferdinand de Habsburg.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
II.46 p
Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la măsurile luate de domn în politica internă a Moldovei.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Petru Rareș a limitat imunitățile marii boierimi. A ridicat edificii de apărare și de închinăciune.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
II.510 p
Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la relațiile dintre Moldova și Imperiul Otoman, susținându-l cu două informații selectate din sursă.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
În 1538, relațiile Moldovei cu Imperiul Otoman au fost conflictuale, iar intervenția otomană a limitat autonomia țării. Sultanul a trimis o mare armată în Moldova și a transformat Tighina în raia; de asemenea, l-a numit domn pe Ștefan Lăcustă.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
II.64 p
Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia la începutul secolului al XVIII-lea au loc acțiuni care vizează instituția domniei din Moldova. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
La începutul secolului al XVIII-lea, Poarta a intervenit în instituția domniei Moldovei, deoarece alianța lui Dimitrie Cantemir cu Rusia în 1711 îi amenința controlul. După înfrângerea ruso-moldoveană de la Stănilești, Cantemir s-a refugiat în Rusia, iar sultanul l-a numit domn pe Nicolae Mavrocordat, inaugurând regimul fanariot. Așadar, numirea domnului de către Poartă a întărit dependența Moldovei.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al III-lea 30 p
III30 p
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre constituirea și evoluția statului român în a doua jumătate a secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea, având în vedere: - prezentarea unei acțiuni desfășurate de români în perioada 1857-1859; - precizarea unei măsuri adoptate în statul român, în perioada 1861-1866 și menționarea a două aspecte cu privire la această măsură; - menționarea a două fapte istorice la care participă România în cadrul relațiilor internaționale din perioada 1875-1885; - formularea unui punct de vedere referitor la politica externă a României în perioada 1916- 1918 și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.
Cam 2 pagini
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, românii au realizat unirea Principatelor și au consolidat instituțiile unui stat modern. Politica externă a urmărit apoi independența și realizarea unității naționale, într-un context european marcat de rivalitatea imperiilor.
O acțiune esențială din perioada 1857-1859 a fost dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza. După consultarea adunărilor ad-hoc din 1857 și adoptarea Convenției de la Paris din 1858, românii au folosit posibilitatea de a alege aceeași persoană pe cele două tronuri. Cuza a fost ales la Iași la 5 ianuarie 1859 și la București la 24 ianuarie. Deoarece Convenția prevedea conducători separați, dar nu interzicea explicit alegerea aceleiași persoane, această soluție a creat unirea de fapt. Alegerea a exprimat voința politică a unioniștilor și a deschis calea unificării instituționale.
O măsură adoptată între 1861 și 1866 a fost reforma agrară din 1864. Un prim aspect era desființarea obligațiilor feudale, inclusiv a clăcii, ceea ce schimba raporturile dintre țărani și proprietari. Un al doilea aspect era împroprietărirea țăranilor în funcție de numărul de vite, cu despăgubirea foștilor proprietari. Reforma urmărea să creeze proprietari țărani și să modernizeze agricultura. Deși loturile erau adesea insuficiente, măsura a reprezentat o schimbare socială majoră. Ea a fost posibilă după întărirea puterii domnitorului și a rămas una dintre reformele reprezentative ale domniei lui Cuza.
În relațiile internaționale din perioada 1875-1885, România a participat la războiul de independență din 1877-1878. După proclamarea independenței, armata română a luptat alături de cea rusă împotriva Imperiului Otoman. Un al doilea fapt a fost aderarea la Tripla Alianță în 1883, printr-un tratat defensiv secret legat de Austro-Ungaria și Germania. Primul fapt urmărea înlăturarea suzeranității otomane, iar al doilea căuta să asigure securitatea statului independent.
Consider că politica externă a României din 1916-1918 a urmărit realizarea unității naționale. Un argument este încheierea tratatului de alianță cu Antanta în august 1916. Deoarece provinciile românești din Austro-Ungaria se aflau încă în afara statului, România a condiționat intrarea în război de recunoașterea drepturilor sale asupra acestora. Convenția politică a fost însoțită de una militară, iar armata română a trecut Carpații. Înfrângerile din 1916 și ieșirea Rusiei din război au creat dificultăți grave, însă obiectivul unirii nu a fost abandonat. Așadar, opțiunea pentru Antanta și participarea la război au avut o finalitate națională, concretizată în împrejurările anului 1918.
Unirea, reformele și diplomația au fost etape legate între ele: instituțiile moderne au susținut independența, iar statul consolidat a putut urmări desăvârșirea unității naționale.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.