Bacalaureat 2022 la istorie: iunie
Subiectul oficial, cu baremul. Grilele și răspunsurile scurte le verifici pe loc; restul le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem.
Subiectul ISubiectul al II-leaSubiectul al III-lea
Subiectul I 30 p
Textul 2
„Precaut ca de obicei și în relații încă bune cu puterile occidentale, Stalin [...] a favorizat
formarea guvernelor «de uniune națională» [...]. Înainte de sfârșitul războiului sau imediat după
aceea, fiecare țară din Europa de Est avea un asemenea guvern de coaliție. [...] În fiecare guvern
de coaliție [...] comuniștii încercau să dețină ministerele-cheie: Ministerul de Interne [...], Ministerul
Justiției [...], Ministerul Agriculturii [...].
Impunerea puterii sovietice în Europa de Est reflectă un parcurs comun tuturor țărilor din
zonă. Calculele lui Stalin nu țineau cont de specificul național. Acolo unde comuniștii puteau spera
să dobândească puterea prin mijloace legale sau aparent legale, Stalin nu avea nimic împotrivă, cel
puțin până în toamna anului 1947. [...] Intervenția sovietică a fost mai puternică în Bulgaria și
România - pe de o parte, fiindcă ambele țări fuseseră în război împotriva Uniunii Sovietice, iar pe
de altă parte, fiindcă mișcarea comunistă locală era slabă, dar mai ales pentru că poziția geografică
le sortea inevitabil dominației sovietice în Europa.”
(T. Judt, Epoca postbelică: o istorie a Europei de după 1945)
T. Judt, Epoca postbelică: o istorie a Europei de după 1945
I.12 p
Numiți o instituție politică precizată în sursa B.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Guvernul.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Textul 1
„De îndată ce a devenit clar că partidele comuniste nu urmau să câștige puterea prin
alegeri cu adevărat libere, intimidarea, infiltrările și presiunile, pentru asigurarea dominației prin alte
mijloace, au devenit inevitabile. Însă toate acestea nu puteau decât să adâncească separarea față
de acele zone ale continentului care nu căzuseră sub dominația sovietică.
Un fapt important a fost acela că partidele comuniste nu erau îndeajuns de populare încât să
obțină sprijin majoritar la alegerile libere din Europa de Vest. În plus, pe măsură ce practicile de
acaparare a puterii în Europa de Est [...] au devenit ținte ușoare pentru criticile [...] partidelor politice
anticomuniste și ale Aliaților occidentali, susținerea comunismului a scăzut tot mai mult în cea mai
mare parte a Europei de Vest. Divizarea [Europei] a fost inevitabilă. Premisele existau încă de la
început, din 1945, într-o primă instanță fiind vorba despre nevoia sovieticilor de o zonă [...] alcătuită
din state-satelit aflate sub conducere comunistă [...]. Această stare de fapt a fost consolidată în 1947,
când Stalin a refuzat oferta de ajutor a americanilor, care urma să dea un impuls reconstrucției
Europei, liderul sovietic insistând asupra faptului că Europa de Est avea să urmeze o cu totul altă
cale - sub dominația Uniunii Sovietice.” (I. Kershaw, Drumul spre iad. Europa, 1914-1949)
I. Kershaw, Drumul spre iad. Europa, 1914-1949
I.22 p
Precizați, din sursa A, o informație referitoare la evenimentul din anul 1947.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
În 1947, Stalin a refuzat oferta de ajutor economic a americanilor pentru reconstrucția Europei.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.36 p
Menționați liderul politic și un spațiu istoric precizate atât în sursa A, cât și în sursa B.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Stalin și Uniunea Sovietică.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.43 p
Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că partidele comuniste recurg la presiuni și intimidări pentru asigurarea dominației politice.
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Adevărat
I.57 p
Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Cauză: mișcarea comunistă locală din Bulgaria și România era slabă. Efect: intervenția sovietică în aceste țări a fost mai puternică.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.66 p
Prezentați două fapte istorice din politica internă a României, desfășurate în perioada 1948-1962.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Naționalizarea din 1948 a trecut principalele întreprinderi în proprietatea statului și a extins controlul economic comunist. Colectivizarea începută în 1949 a transferat gospodăriile țărănești în structuri colective, fiind impusă prin presiune și violență până în 1962.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.74 p
Menționați o asemănare între două practici politice utilizate în perioada național-comunismului, în România.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Cenzura și cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu limitau libertatea de exprimare și întăreau controlul politic al conducerii comuniste asupra societății.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al II-lea 30 p
Textul 3
„În persoana [...] lui Dimitrie Cantemir (1710-1711), Poarta [Imperiul Otoman] spera să fi găsit
un domn potrivit cu noile vremuri. Imediat după ocuparea tronului Moldovei, Dimitrie Cantemir a
încercat să pună capăt luptelor dintre grupările boierești [...], a înnoit Sfatul Domnesc, în care a
introdus persoane care-i împărtășeau opiniile. [...] Deciziile luate în Sfatul Domnesc au fost, în
general, favorabile micii boierimi; marea boierime i s-a arătat ostilă. [...]
Pe plan extern, [...] Dimitrie Cantemir s-a îndreptat către Rusia lui Petru cel Mare. [...]
Tratativele moldo-ruse s-au încheiat în aprilie 1711 prin Tratatul de la Luțk. Prevederile acestuia,
cuprinse în 16 articole, reglementau viitorul statut al țării față de Rusia și pe acela al domnului față
de boieri. Moldova urma să se alăture luptei antiotomane, iar în orașele și cetățile moldovene urmau
să fie instalate trupe rusești; țara era pusă sub protecția țarului, domnia urmând a deveni ereditară
în familia Cantemireștilor. [...] Tratatul a fost păstrat secret până la declanșarea operațiunilor de
război, din mai 1711 [...]. Trupele rusești, inferioare numeric celor turcești, [...] au trecut prin mari
dificultăți. Țarul a fost nevoit să inițieze tratative de pace cu turcii. Acestea au fost finalizate la 23
iulie 1711 [...]. Ca urmare, trupele țariste și-au început retragerea din Moldova. Alături de ele a părăsit
țara și Dimitrie Cantemir [...].
Regimul fanariot a fost inaugurat după înfrângerea armatelor țarului Petru I și a domnului
moldovean la Stănilești (1711) [...]. Turcii l-au instalat în fruntea Moldovei pe Nicolae Mavrocordat
(1711-1715). Același domn avea să deschidă seria «domniilor fanariote» și în Țara Românească. [...]
Învestirea și numirea domnului de către sultan evidențiază degradarea statutului domniei față de
secolele anterioare, integrarea sa în sistemul administrativ otoman. [...] În «veacul fanariot», domnia a
fost extrem de instabilă [...], în general, domniile au fost scurte, de unul sau cel mult doi ani.”
(I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)
I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova
II.12 p
Numiți statul condus de Dimitrie Cantemir, precizat în sursa dată.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Moldova.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
II.22 p
Precizați secolul în care se desfășoară evenimentele descrise în sursa dată.
Vezi rezolvarea
Răspuns: Secolul al XVIII-lea.
II.36 p
Menționați domnul fanariot și o caracteristică a domniei în „veacul fanariot‟, la care se referă sursa dată.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Nicolae Mavrocordat; domniile fanariote erau instabile și de regulă scurte.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
II.46 p
Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la politica internă din timpul domniei lui Dimitrie Cantemir.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Cantemir a înnoit Sfatul Domnesc, introducând persoane care îi împărtășeau opiniile. Deciziile luate în Sfat au fost în general favorabile micii boierimi.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
II.510 p
Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la prevederile Tratatului de la Luțk, susținându-l cu două informații selectate din sursă.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Tratatul de la Luțk urmărea apropierea Moldovei de Rusia și întărirea domniei lui Cantemir. Moldova urma să se alăture luptei antiotomane sub protecția țarului, iar domnia devenea ereditară în familia Cantemireștilor.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
II.64 p
Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia românii participă la acțiuni militare desfășurate în secolele al XV-lea - al XVI-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Românii au participat la confruntări militare prin bătălia de la Vaslui din 1475, deoarece presiunea otomană amenința autonomia Moldovei. Ștefan cel Mare a înfrânt armata condusă de Soliman-pașa, folosind terenul și vremea favorabile. Așadar, această victorie dovedește participarea militară în secolele XV-XVI.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al III-lea 30 p
III30 p
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția spațiului românesc în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și în primele două decenii ale secolului al XX-lea, având în vedere: - precizarea unui fapt istoric desfășurat de români în perioada 1851-1859 și menționarea a două aspecte referitoare la acesta; - menționarea a două măsuri adoptate de statul român în plan intern, între anii 1862-1870; - prezentarea unui fapt istoric desfășurat de România în contextul „crizei orientale‟ din a doua jumătate a secolului al XIX-lea; - formularea unui punct de vedere referitor la implicarea statului român în relațiile internaționale din primele două decenii ale secolului al XX-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.
Cam 2 pagini
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea și în primele două decenii ale secolului al XX-lea, românii au realizat unirea, independența și extinderea statului național. Acțiunile interne și internaționale au urmărit consolidarea instituțiilor și unirea provinciilor românești.
Un fapt din perioada 1851-1859 este dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza în 1859. Un prim aspect privește alegerea sa ca domn al Moldovei la Iași, la 5 ianuarie, și al Țării Românești la București, la 24 ianuarie. Un al doilea aspect este folosirea de către unioniști a unei posibilități lăsate de Convenția de la Paris: aceasta nu interzicea explicit alegerea aceleiași persoane pe ambele tronuri. Astfel, voința politică a românilor a creat unirea de fapt și a pregătit unificarea administrativă. Recunoașterea internațională a fost apoi urmărită prin demersuri diplomatice.
Între 1862 și 1870, statul a adoptat reforma agrară din 1864, care a desființat claca și a împroprietărit o parte a țăranilor. O a doua măsură a fost legea instrucțiunii publice din 1864, care a introdus obligativitatea și gratuitatea învățământului primar. Cele două măsuri au schimbat raporturile sociale și au extins accesul la educație. Ele se înscriau într-un program mai larg de modernizare a administrației, justiției și armatei, început în timpul domniei lui Cuza și continuat după venirea lui Carol I.
În contextul crizei orientale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, România a participat la războiul de independență din 1877-1878. Conflictul ruso-otoman a creat împrejurarea în care statul român și-a proclamat independența. După dificultățile armatei ruse la Plevna, trupele române au intervenit și au contribuit la cucerirea pozițiilor otomane. Deoarece participarea militară întărea revendicarea independenței, România a urmărit recunoașterea acesteia la pace. Congresul de la Berlin din 1878 a recunoscut independența, cu anumite condiții, iar statul român a devenit un participant suveran la politica europeană.
Consider că implicarea României în relațiile internaționale din primele două decenii ale secolului al XX-lea a urmărit realizarea unității naționale. Un argument este tratatul de alianță cu Antanta din august 1916. Deoarece românii din Transilvania și alte teritorii ale Austro-Ungariei se aflau în afara statului, guvernul a cerut recunoașterea drepturilor asupra acestor provincii în schimbul intrării în război. Convenția politică și cea militară au pregătit participarea armatei române, care a început ofensiva în Transilvania. Așadar, opțiunea externă a fost legată de obiectivul național, împlinit în contextul anului 1918.
Procesul de construire a statului a unit, astfel, reforma internă cu valorificarea împrejurărilor internaționale.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.