Bacalaureat 2022 la istorie: model

Subiectul oficial, cu baremul. Grilele și răspunsurile scurte le verifici pe loc; restul le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem.

3 ore · 90 de puncte + 10 din oficiu

Subiectul (PDF)Baremul (PDF)

Subiectul ISubiectul al II-leaSubiectul al III-lea

Subiectul I 30 p

Textul 2

„Una dintre prevederile importante ale Convenției de la Akkerman din 1826 [...] a fost
aceea că în Principate urmau să se constituie comisii boierești care să propună măsuri și
regulamente generale în vederea reorganizării interne a celor două țări. Datorită opoziției tacite a
Porții [Imperiul Otoman], comisiile nu și-au putut începe activitatea practică până după izbucnirea
războiului ruso-turc din 1828-1829. [...] În perioada [...] februarie-octombrie 1829 au luat ființă efectiv
comisiile formate din câte patru boieri, ele fiind puse sub președinția consulului rus Minciaky [...].
Definitivate în perioada în care cele două Principate se aflau sub guvernarea generalului P.
Kiseleff, Regulamentele Organice au intrat în vigoare la 1 iulie 1831 în Țara Românească și la 1
ianuarie 1832 în Moldova. [...] După introducerea Regulamentelor Organice, Principatele Române
au rămas în continuare sub guvernarea generalului P. Kiseleff, până în aprilie 1834, când Imperiul
Otoman și Rusia au numit primii domni regulamentari: Alexandru Ghica în Țara Românească și
Mihail Sturdza în Moldova. Ca urmare, Regulamentele erau încălcate la scurtă vreme de la intrarea
lor în vigoare, procedura legală fiind aceea că domnii sunt aleși pe viață de adunările obștești
extraordinare.“ (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)

I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova

I.12 p

textul 2

Numiți un domn regulamentar, precizat în sursa B.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Alexandru Ghica.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Alexandru Ghica, Mihail Sturdza Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Alexandru Ghica, Mihail Sturdza Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).2 p
Textul 1

„În seara zilei de 18 ianuarie 1821, Tudor Vladimirescu a părăsit Bucureștiul,
îndreptându-se spre Oltenia, pentru a transpune în practică planul militar convenit cu eteriștii* și
cu boierii patrioți [...] care la moartea lui Alexandru Șuțu, ultimul domn fanariot, au și constituit un
organism politic provizoriu intitulat «Comitetul de oblăduire». [...] Tudor Vladimirescu a lansat la
23 ianuarie 1821 un apel pentru insurecționarea poporului, cunoscut sub numele de Proclamația
de la Padeș. În textul Proclamației [...] se justifica ridicarea la luptă invocându-se dreptul de
rezistență la opresiune [...]. Firește, din motive de diplomație, dar și pentru că avea ușoare rețineri
față de organizarea eteriștilor și față de posibila intervenție a rușilor în sprijinul românilor și grecilor,
Tudor Vladimirescu a căutat să menajeze susceptibilitățile Imperiului Otoman. De aceea, pentru a
nu atrage o intervenție rapidă a turcilor, în documentele oficiale ale revoluției nu a fost inclus
obiectivul național antiotoman. [...] Documentul-program care preconiza reorganizarea internă a
Țării Românești a fost definitivat în cursul lunii februarie și se numea Cererile norodului românesc.“
(I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)
*participanți la mișcarea revoluționară a grecilor din 1821

I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova

I.22 p

textul 1

Precizați, din sursa A, o informație referitoare la Proclamația de la Padeș.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Proclamația de la Padeș a fost lansată de Tudor Vladimirescu la 23 ianuarie 1821.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Tudor Vladimirescu a lansat la 23 ianuarie 1821 un apel pentru insurecționarea poporului, cunoscut sub numele de Proclamația de la Padeș., justifica ridicarea la luptă invocând dreptul de rezistență la opresiune etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Tudor Vladimirescu a lansat la 23 ianuarie 1821 un apel pentru insurecționarea poporului, cunoscut sub numele de Proclamația de la Padeș., justifica ridicarea la luptă invocând dreptul de rezistență la opresiune etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).2 p

I.36 p

textul 1, textul 2

Menționați două spații istorice precizate atât în sursa A, cât și în sursa B.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Țara Românească și Imperiul Otoman.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. Prima componentă corectă a răspunsului. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Țara Românească, Imperiul Otoman Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)Prima componentă corectă a răspunsului. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Țara Românească, Imperiul Otoman Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)3 p
  2. A doua componentă corectă, distinctă. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Țara Românească, Imperiul Otoman Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)A doua componentă corectă, distinctă. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Țara Românească, Imperiul Otoman Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)3 p

I.43 p

textul 1, textul 2

Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că rușii puteau să intervină în sprijinul românilor și grecilor.

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) Adevărat

I.57 p

textul 2

Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Cauză: opoziția tacită a Porții. Efect: comisiile boierești nu și-au început activitatea practică până după izbucnirea războiului ruso-turc.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) Exemple: cauză: Datorită opoziției tacite a Porții și efect: comisiile nu și-au putut începe activitatea practică până după izbucnirea războiului ruso-turc din 1828-1829 SAU cauză: Imperiul Otoman și Rusia au numit primii domni regulamentari: Alexandru Ghica în Țara Românească și Mihail Sturdza în Moldova. și efect: Ca urmare, Regulamentele erau încălcate la scurtă vreme de la intrarea lor în vigoare, procedura legală fiind aceea că domnii sunt aleși pe viață de adunările obștești extraordinare etc.7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) Exemple: cauză: Datorită opoziției tacite a Porții și efect: comisiile nu și-au putut începe activitatea practică până după izbucnirea războiului ruso-turc din 1828-1829 SAU cauză: Imperiul Otoman și Rusia au numit primii domni regulamentari: Alexandru Ghica în Țara Românească și Mihail Sturdza în Moldova. și efect: Ca urmare, Regulamentele erau încălcate la scurtă vreme de la intrarea lor în vigoare, procedura legală fiind aceea că domnii sunt aleși pe viață de adunările obștești extraordinare etc.7 p

I.66 p

Prezentați alte două proiecte politice referitoare la statul român modern, elaborate în secolul al XIX-lea, în afara celor precizate în sursa A.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Constituția cărvunarilor din 1822 propunea reorganizarea statului și lărgirea participării politice a boierimii mici și mijlocii. Dorințele partidei naționale în Moldova din 1848, redactate de Mihail Kogălniceanu, susțineau unirea Principatelor ca obiectiv central al construcției naționale.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. Menționezi primul fapt sau prima practică. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două proiecte politice referitoare la statul român modern, elaborate în secolul al XIX-lea, în afara celor precizate în sursa A (1px2=2p) Exemple: Prințipiile noastre pentru reformarea patriei din 1848, Proclamația prezentată la Islaz în 1848, Rezoluțiile elaborate în Adunările ad-hoc din a doua jumătate a secolului al XIX-lea etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui proiect politic menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la proiectul politic (2px2=4p)Menționezi primul fapt sau prima practică. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două proiecte politice referitoare la statul român modern, elaborate în secolul al XIX-lea, în afara celor precizate în sursa A (1px2=2p) Exemple: Prințipiile noastre pentru reformarea patriei din 1848, Proclamația prezentată la Islaz în 1848, Rezoluțiile elaborate în Adunările ad-hoc din a doua jumătate a secolului al XIX-lea etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui proiect politic menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la proiectul politic (2px2=4p)1 p
  2. Prezinți primul exemplu prin două informații. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două proiecte politice referitoare la statul român modern, elaborate în secolul al XIX-lea, în afara celor precizate în sursa A (1px2=2p) Exemple: Prințipiile noastre pentru reformarea patriei din 1848, Proclamația prezentată la Islaz în 1848, Rezoluțiile elaborate în Adunările ad-hoc din a doua jumătate a secolului al XIX-lea etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui proiect politic menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la proiectul politic (2px2=4p)Prezinți primul exemplu prin două informații. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două proiecte politice referitoare la statul român modern, elaborate în secolul al XIX-lea, în afara celor precizate în sursa A (1px2=2p) Exemple: Prințipiile noastre pentru reformarea patriei din 1848, Proclamația prezentată la Islaz în 1848, Rezoluțiile elaborate în Adunările ad-hoc din a doua jumătate a secolului al XIX-lea etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui proiect politic menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la proiectul politic (2px2=4p)2 p
  3. Menționezi al doilea fapt sau a doua practică. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două proiecte politice referitoare la statul român modern, elaborate în secolul al XIX-lea, în afara celor precizate în sursa A (1px2=2p) Exemple: Prințipiile noastre pentru reformarea patriei din 1848, Proclamația prezentată la Islaz în 1848, Rezoluțiile elaborate în Adunările ad-hoc din a doua jumătate a secolului al XIX-lea etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui proiect politic menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la proiectul politic (2px2=4p)Menționezi al doilea fapt sau a doua practică. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două proiecte politice referitoare la statul român modern, elaborate în secolul al XIX-lea, în afara celor precizate în sursa A (1px2=2p) Exemple: Prințipiile noastre pentru reformarea patriei din 1848, Proclamația prezentată la Islaz în 1848, Rezoluțiile elaborate în Adunările ad-hoc din a doua jumătate a secolului al XIX-lea etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui proiect politic menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la proiectul politic (2px2=4p)1 p
  4. Prezinți al doilea exemplu prin două informații. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două proiecte politice referitoare la statul român modern, elaborate în secolul al XIX-lea, în afara celor precizate în sursa A (1px2=2p) Exemple: Prințipiile noastre pentru reformarea patriei din 1848, Proclamația prezentată la Islaz în 1848, Rezoluțiile elaborate în Adunările ad-hoc din a doua jumătate a secolului al XIX-lea etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui proiect politic menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la proiectul politic (2px2=4p)Prezinți al doilea exemplu prin două informații. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două proiecte politice referitoare la statul român modern, elaborate în secolul al XIX-lea, în afara celor precizate în sursa A (1px2=2p) Exemple: Prințipiile noastre pentru reformarea patriei din 1848, Proclamația prezentată la Islaz în 1848, Rezoluțiile elaborate în Adunările ad-hoc din a doua jumătate a secolului al XIX-lea etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui proiect politic menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la proiectul politic (2px2=4p)2 p

I.74 p

Menționați o asemănare între două acțiuni desfășurate de români în cadrul „crizei orientale‟ din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Proclamarea independenței în 1877 și participarea la războiul ruso-otoman din 1877-1878 urmăreau înlăturarea suzeranității otomane și afirmarea suveranității statului.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două acțiuni desfășurate de români în cadrul „crizei orientale‟ din a doua jumătate a secolului al XIX-lea Exemple: au caracter antiotoman, vizează obținerea independenței de stat etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două acțiuni desfășurate de români în cadrul „crizei orientale‟ din a doua jumătate a secolului al XIX-lea Exemple: au caracter antiotoman, vizează obținerea independenței de stat etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).4 p

Subiectul al II-lea 30 p

Textul 3

Citiți cu atenție sursa de mai jos:
„Restabilirea dominației otomane s-a făcut în forme îmblânzite, mai ales în ceea ce privește
exploatarea economică. Se remarcă în primul rând scăderea haraciului* la aproximativ 40 000 de
galbeni pentru Țara Românească și 35 000 de galbeni pentru Moldova [...]. De asemenea, haraciul
Transilvaniei s-a menținut până în 1658 [...], variind între 10 000 și 15 000 de galbeni, fiind apoi mărit
[...] la 40 000 de galbeni, cuantum care s-a păstrat până la ocuparea Principatului de către austrieci.
Totodată [...] au cunoscut scăderi semnificative și [...] sumele plătite pentru tron, unii domni fiind
chiar înscăunați fără să li se ceară niciun ban, iar în unele cazuri cu totul deosebite Poarta [Imperiul
Otoman] a trimis chiar unele subsidii** domnilor români pentru realizarea unor acțiuni politice
favorabile intereselor otomane. Această politică otomană [...] a fost îmbinată cu o selecție mai atentă
a domnitorilor munteni și moldoveni, fiind preferați cei cu legături mai strânse la Istanbul [...]. Acești
domnitori [...] au dus o politică internă îndreptată spre întărirea autorității domnești, înconjurându-se
cu dregători greci. [...]
Reducerea presiunii economice otomane a creat condițiile pentru o refacere economică
rapidă a Țărilor Române. Contextul politic și economic internațional a fost și el favorabil acestei
refaceri. Astfel, Imperiul Habsburgic împreună cu majoritatea statelor din Europa Centrală și
apuseană erau angajate în Războiul de 30 de ani (1618-1648), iar conjunctura comercială specifică
de război [...] a permis exportatorilor est-europeni [...] să obțină venituri excepțional de ridicate [...].
Pe de altă parte, și Imperiul Otoman avea probleme politice presante în alte spații geografice [...].
În acest context general [...] Țările Române s-au bucurat [...] de o perioadă de relativă
stabilitate politică [...]. Este epoca unor domnii relativ îndelungate [...]: Matei Basarab (1632-1654)
în Țara Românească și Vasile Lupu (1634-1653) în Moldova.”
(B. Murgescu, Istorie românească-istorie universală (600-1800))
*tribut
**ajutor financiar

B. Murgescu, Istorie românească-istorie universală (600-1800)

II.12 p

textul 3

Numiți un domnitor precizat în sursa dată.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Matei Basarab.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Matei Basarab, Vasile Lupu Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Matei Basarab, Vasile Lupu Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).2 p

II.22 p

textul 3

Precizați secolul la care se referă sursa dată.

Vezi rezolvarea

Răspuns: Secolul al XVII-lea.

II.36 p

textul 3

Menționați conflictul militar internațional și o caracteristică a acestuia, la care se referă sursa dată.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Războiul de 30 de ani; a implicat Imperiul Habsburgic și majoritatea statelor din Europa Centrală și apuseană.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. Prima componentă corectă a răspunsului. 3 puncte pentru răspunsul: Războiul de 30 de ani/Războiul de 30 de ani (1618-1648) 3 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a acestuia, la care se referă sursa dată Exemple: Imperiul Habsburgic împreună cu majoritatea statelor din Europa Centrală și apuseană erau angajate în Războiul de 30 de ani, a permis exportatorilor est-europeni să obțină venituri ridicate etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).Prima componentă corectă a răspunsului. 3 puncte pentru răspunsul: Războiul de 30 de ani/Războiul de 30 de ani (1618-1648) 3 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a acestuia, la care se referă sursa dată Exemple: Imperiul Habsburgic împreună cu majoritatea statelor din Europa Centrală și apuseană erau angajate în Războiul de 30 de ani, a permis exportatorilor est-europeni să obțină venituri ridicate etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).3 p
  2. A doua componentă corectă, distinctă. 3 puncte pentru răspunsul: Războiul de 30 de ani/Războiul de 30 de ani (1618-1648) 3 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a acestuia, la care se referă sursa dată Exemple: Imperiul Habsburgic împreună cu majoritatea statelor din Europa Centrală și apuseană erau angajate în Războiul de 30 de ani, a permis exportatorilor est-europeni să obțină venituri ridicate etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).A doua componentă corectă, distinctă. 3 puncte pentru răspunsul: Războiul de 30 de ani/Războiul de 30 de ani (1618-1648) 3 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a acestuia, la care se referă sursa dată Exemple: Imperiul Habsburgic împreună cu majoritatea statelor din Europa Centrală și apuseană erau angajate în Războiul de 30 de ani, a permis exportatorilor est-europeni să obțină venituri ridicate etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).3 p

II.46 p

textul 3

Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la Transilvania.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Tributul Transilvaniei a variat între 10 000 și 15 000 de galbeni până în 1658. Ulterior a fost mărit la 40 000 de galbeni.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. Prima componentă corectă a răspunsului. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la Transilvania (3px2=6p) Exemple: haraciul Transilvaniei s-a menținut până în 1658 [...], variind între 10 000 și 15 000 de galbeni fiind apoi mărit [...] la 40 000 de galbeni; ocuparea Principatului de către austrieci; haraciul Transilvaniei este modificat de otomani etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).Prima componentă corectă a răspunsului. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la Transilvania (3px2=6p) Exemple: haraciul Transilvaniei s-a menținut până în 1658 [...], variind între 10 000 și 15 000 de galbeni fiind apoi mărit [...] la 40 000 de galbeni; ocuparea Principatului de către austrieci; haraciul Transilvaniei este modificat de otomani etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).3 p
  2. A doua componentă corectă, distinctă. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la Transilvania (3px2=6p) Exemple: haraciul Transilvaniei s-a menținut până în 1658 [...], variind între 10 000 și 15 000 de galbeni fiind apoi mărit [...] la 40 000 de galbeni; ocuparea Principatului de către austrieci; haraciul Transilvaniei este modificat de otomani etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).A doua componentă corectă, distinctă. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la Transilvania (3px2=6p) Exemple: haraciul Transilvaniei s-a menținut până în 1658 [...], variind între 10 000 și 15 000 de galbeni fiind apoi mărit [...] la 40 000 de galbeni; ocuparea Principatului de către austrieci; haraciul Transilvaniei este modificat de otomani etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).3 p

II.510 p

textul 3

Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la reprezentanți ai instituției domniei din Țara Românească și din Moldova, susținându-l cu două informații selectate din sursă.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Domnii din Țara Românească și Moldova și-au consolidat autoritatea într-un context de relativă stabilitate. Ei au dus o politică internă de întărire a puterii domnești, iar Matei Basarab și Vasile Lupu au avut domnii relativ îndelungate.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. Formulezi un punct de vedere susținut de cel puțin o informație relevantă din sursă.Formulezi un punct de vedere susținut de cel puțin o informație relevantă din sursă.4 p
  2. Selectezi prima informație care susține explicit punctul de vedere.Selectezi prima informație care susține explicit punctul de vedere.3 p
  3. Selectezi a doua informație distinctă care susține punctul de vedere.Selectezi a doua informație distinctă care susține punctul de vedere.3 p

II.64 p

Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia românii participă la conflicte militare în a doua jumătate a secolului al XV-lea, în cadrul relațiilor internaționale. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

În a doua jumătate a secolului al XV-lea, Ștefan cel Mare a luptat la Vaslui în 1475, deoarece Imperiul Otoman amenința autonomia Moldovei. Oastea moldoveană a înfrânt armata lui Soliman-pașa prin folosirea terenului și a condițiilor favorabile. Așadar, victoria demonstrează participarea românilor la conflictele internaționale ale perioadei.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. 4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: lupta de la Belgrad din 1456, lupta de la Vaslui din 1475 etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: lupta de la Belgrad din 1456, lupta de la Vaslui din 1475 etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)4 p

Subiectul al III-lea 30 p

III30 p

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre politica internă din România postbelică, având în vedere: - menționarea a două fapte istorice desfășurate în România, în perioada 1946-1950 și a două asemănări între acestea; - precizarea constituției adoptate în România, în deceniul șase al secolului al XX-lea și prezentarea unui aspect referitor la aceasta; - formularea unui punct de vedere referitor la practicile politice utilizate în România, în perioada național-comunismului și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.

Cam 2 pagini

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Politica internă a României postbelice a fost dominată de instaurarea comunismului și de consolidarea unui regim totalitar. De la preluarea puterii până la național-comunism, partidul a urmărit controlul instituțiilor, al economiei și al vieții publice.

Două fapte desfășurate între 1946 și 1950 sunt falsificarea alegerilor din noiembrie 1946 și abdicarea forțată a regelui Mihai I la 30 decembrie 1947. Prin primul fapt, comuniștii și aliații lor au obținut o majoritate parlamentară oficială, deși votul real nu le oferea victoria proclamată. Prin al doilea, monarhia a fost înlăturată și a fost proclamată Republica Populară Română. O primă asemănare este folosirea constrângerii și a unor procedee nedemocratice pentru schimbarea raportului de putere. O a doua asemănare este finalitatea: eliminarea instituțiilor sau a adversarilor care puteau limita monopolul comunist. Ambele s-au desfășurat în condițiile dominației sovietice și au pregătit reorganizarea totalitară a statului.

Constituția adoptată în deceniul al șaselea al secolului al XX-lea, adică între 1951 și 1960, este Constituția din 1952. Un aspect esențial este consacrarea rolului conducător al Partidului Muncitoresc Român și a organizării statului după model sovietic. Puterea era prezentată formal ca aparținând poporului, iar Marea Adunare Națională era declarată organ suprem. În realitate, partidul controla instituțiile și nu permitea competiția politică. Deoarece opoziția fusese înlăturată și societatea era supravegheată prin Securitate, drepturile proclamate nu puteau fi exercitate împotriva voinței conducerii. Constituția a legitimat astfel consolidarea stalinismului, în contextul naționalizării și colectivizării.

Consider că practicile politice din perioada național-comunismului au păstrat caracterul totalitar și au accentuat puterea personală a lui Nicolae Ceaușescu. Un argument este instituirea funcției de președinte al Republicii Socialiste România în 1974, funcție ocupată de Ceaușescu. Deoarece acesta conducea deja partidul, cumulul funcțiilor concentra decizia politică în mâinile sale. Propaganda prezenta conducătorul drept autorul tuturor realizărilor, iar presa, televiziunea și manifestările publice întrețineau cultul personalității. Cenzura și supravegherea limitau formularea unor opinii critice. Așadar, schimbările instituționale și propaganda nu au democratizat regimul, ci au întărit controlul personal și ideologic.

Politica internă a rămas bazată pe partid unic, proprietate controlată de stat și represiune, chiar atunci când conducerea afirma independența față de Moscova în plan extern. Continuitatea acestor mecanisme explică de ce autonomia diplomatică nu a produs libertate politică pentru cetățeni.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. menționarea oricăror două fapte istorice desfășurate în România, în perioada 1946-1950 și a oricăror două asemănări între acestea (de exemplu: falsificarea rezultatului alegerilor din 1946 și încetarea activității partidelor istorice în 1947; naționalizarea desfășurată în 1948 și declanșarea colectivizării în 1949 etc. și sunt consecințe ale acțiunilor Partidului Comunist, anulează elemente specifice regimului politic democratic, creează premise pentru instaurarea totalitarismului etc.; vizează desființarea proprietății private, instituie controlul statului în domeniul economic, impun noi forme de proprietate etc.) (3px4=12p)Elementul 1 din 4. menționarea oricăror două fapte istorice desfășurate în România, în perioada 1946-1950 și a oricăror două asemănări între acestea (de exemplu: falsificarea rezultatului alegerilor din 1946 și încetarea activității partidelor istorice în 1947; naționalizarea desfășurată în 1948 și declanșarea colectivizării în 1949 etc. și sunt consecințe ale acțiunilor Partidului Comunist, anulează elemente specifice regimului politic democratic, creează premise pentru instaurarea totalitarismului etc.; vizează desființarea proprietății private, instituie controlul statului în domeniul economic, impun noi forme de proprietate etc.) (3px4=12p)3 p
  2. menționarea oricăror două fapte istorice desfășurate în România, în perioada 1946-1950 și a oricăror două asemănări între acestea (de exemplu: falsificarea rezultatului alegerilor din 1946 și încetarea activității partidelor istorice în 1947; naționalizarea desfășurată în 1948 și declanșarea colectivizării în 1949 etc. și sunt consecințe ale acțiunilor Partidului Comunist, anulează elemente specifice regimului politic democratic, creează premise pentru instaurarea totalitarismului etc.; vizează desființarea proprietății private, instituie controlul statului în domeniul economic, impun noi forme de proprietate etc.) (3px4=12p)Elementul 2 din 4. menționarea oricăror două fapte istorice desfășurate în România, în perioada 1946-1950 și a oricăror două asemănări între acestea (de exemplu: falsificarea rezultatului alegerilor din 1946 și încetarea activității partidelor istorice în 1947; naționalizarea desfășurată în 1948 și declanșarea colectivizării în 1949 etc. și sunt consecințe ale acțiunilor Partidului Comunist, anulează elemente specifice regimului politic democratic, creează premise pentru instaurarea totalitarismului etc.; vizează desființarea proprietății private, instituie controlul statului în domeniul economic, impun noi forme de proprietate etc.) (3px4=12p)3 p
  3. menționarea oricăror două fapte istorice desfășurate în România, în perioada 1946-1950 și a oricăror două asemănări între acestea (de exemplu: falsificarea rezultatului alegerilor din 1946 și încetarea activității partidelor istorice în 1947; naționalizarea desfășurată în 1948 și declanșarea colectivizării în 1949 etc. și sunt consecințe ale acțiunilor Partidului Comunist, anulează elemente specifice regimului politic democratic, creează premise pentru instaurarea totalitarismului etc.; vizează desființarea proprietății private, instituie controlul statului în domeniul economic, impun noi forme de proprietate etc.) (3px4=12p)Elementul 3 din 4. menționarea oricăror două fapte istorice desfășurate în România, în perioada 1946-1950 și a oricăror două asemănări între acestea (de exemplu: falsificarea rezultatului alegerilor din 1946 și încetarea activității partidelor istorice în 1947; naționalizarea desfășurată în 1948 și declanșarea colectivizării în 1949 etc. și sunt consecințe ale acțiunilor Partidului Comunist, anulează elemente specifice regimului politic democratic, creează premise pentru instaurarea totalitarismului etc.; vizează desființarea proprietății private, instituie controlul statului în domeniul economic, impun noi forme de proprietate etc.) (3px4=12p)3 p
  4. menționarea oricăror două fapte istorice desfășurate în România, în perioada 1946-1950 și a oricăror două asemănări între acestea (de exemplu: falsificarea rezultatului alegerilor din 1946 și încetarea activității partidelor istorice în 1947; naționalizarea desfășurată în 1948 și declanșarea colectivizării în 1949 etc. și sunt consecințe ale acțiunilor Partidului Comunist, anulează elemente specifice regimului politic democratic, creează premise pentru instaurarea totalitarismului etc.; vizează desființarea proprietății private, instituie controlul statului în domeniul economic, impun noi forme de proprietate etc.) (3px4=12p)Elementul 4 din 4. menționarea oricăror două fapte istorice desfășurate în România, în perioada 1946-1950 și a oricăror două asemănări între acestea (de exemplu: falsificarea rezultatului alegerilor din 1946 și încetarea activității partidelor istorice în 1947; naționalizarea desfășurată în 1948 și declanșarea colectivizării în 1949 etc. și sunt consecințe ale acțiunilor Partidului Comunist, anulează elemente specifice regimului politic democratic, creează premise pentru instaurarea totalitarismului etc.; vizează desființarea proprietății private, instituie controlul statului în domeniul economic, impun noi forme de proprietate etc.) (3px4=12p)3 p
  5. răspunsul: Constituția din 1952răspunsul: Constituția din 19522 p
  6. menționarea oricărui aspect referitor la aceasta (de exemplu: menționează instituțiile statului și atribuțiile acestora, prevede existența proprietății socialiste, reflectă subordonarea față de URSS etc.)menționarea oricărui aspect referitor la aceasta (de exemplu: menționează instituțiile statului și atribuțiile acestora, prevede existența proprietății socialiste, reflectă subordonarea față de URSS etc.)2 p
  7. prezentarea aspectului menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la acest aspect și se utilizează relația cauză-efectprezentarea aspectului menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la acest aspect și se utilizează relația cauză-efect3 p
  8. formularea oricărui punct de vedere referitor la practicile politice utilizate în România, în perioada național-comunismului (de exemplu: Practicile politice utilizate în România, în perioada național-comunismului, au drept scop consolidarea regimului politic., Disidența anticomunistă reacționează față de practicile politice utilizate în România, în perioada național- comunismului. etc.)formularea oricărui punct de vedere referitor la practicile politice utilizate în România, în perioada național-comunismului (de exemplu: Practicile politice utilizate în România, în perioada național-comunismului, au drept scop consolidarea regimului politic., Disidența anticomunistă reacționează față de practicile politice utilizate în România, în perioada național- comunismului. etc.)1 p
  9. susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric - prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate - 6 puncte distribuite astfel:susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric - prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate - 6 puncte distribuite astfel:4 p
  10. utilizarea limbajului istoric adecvatutilizarea limbajului istoric adecvat2 p
  11. structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)1 p
  12. respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istoricerespectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice2 p
  13. respectarea limitei de spațiurespectarea limitei de spațiu1 p
Ai terminat? Bifează pe barem ce ai făcut și află câte puncte ai fi luat. Alte subiecte de istorie.