Bacalaureat 2023 la istorie: iunie

Subiectul oficial, cu baremul. Grilele și răspunsurile scurte le verifici pe loc; restul le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem.

3 ore · 90 de puncte + 10 din oficiu

Subiectul (PDF)Baremul (PDF)

Subiectul ISubiectul al II-leaSubiectul al III-lea

Subiectul I 30 p

Textul 2

„Transformarea Transilvaniei în Principat autonom sub suzeranitatea Porții [Imperiul
Otoman] a însemnat o grea lovitură dată Habsburgilor, pentru care potențialul economic al acestei
provincii reprezenta o puternică atracție. În același context, poziția Principatului între otomani și
Habsburgi conferea, din punct de vedere militar și strategic, un considerabil avantaj pentru cel care îl
controla. Prin urmare, stăpânirea noului Principat autonom a constituit o preocupare constantă a
politicii externe a celor două imperii. În timpul principelui Ioan Sigismund, Transilvania a devenit teatrul
unor confruntări acerbe, care s-au redeschis după moartea sultanului Sϋleyman Magnificul (1566).
Habsburgii vor relua disputa, mai ales datorită faptului că, după epoca sultanului Sϋleyman, Imperiul
Otoman a intrat într-o fază staționară. [...] Pacea încheiată la 21 februarie 1568, cu o durată de 8 ani,
confirmă slăbiciunile otomane. Împăratul păstra în stăpânirea sa Ungaria apuseană, Dalmația, Croația
și Slovenia, în timp ce Ioan Sigismund și domnitorii Țării Românești și Moldovei își mențineau controlul
asupra teritoriilor aflate efectiv în posesia lor.” (I. A. Pop, T. Nägler, M. András, Istoria Transilvaniei)

I. A. Pop, T. Nägler, M. András, Istoria Transilvaniei

I.12 p

textul 2

Numiți Principatul autonom precizat în sursa B.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Transilvania.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. 2 puncte pentru răspunsul: Transilvania Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).2 puncte pentru răspunsul: Transilvania Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).2 p
Textul 1

„De la jumătatea secolului al XVI-lea [...] suzeranitatea otomană devine mai apăsătoare, iar
obligațiile față de sultan sporesc. [...] Controlul Imperiului Otoman, extins în toată Peninsula Balcanică
până la Dunărea Mijlocie, sporea sentimentul de nesiguranță al popoarelor din această regiune. Totuși,
românii, conștienți de soarta grea a grecilor, bulgarilor, albanezilor, sârbilor, croaților, ungurilor etc.,
ocupați de otomani, au continuat rezistența și au menținut statutul de autonomie a țărilor lor. Deși au
plătit tribut și alte dări turcilor, deși li s-a îngrădit politica externă, trebuind să cedeze sultanului unele
dintre teritoriile lor, românii și-au menținut statele cu domni proprii, turcilor fiindu-le interzis să se așeze
stabil în ele și să aibă pământuri acolo, să facă politică de atragere la islam a creștinilor și să clădească
moschei. [...]
În primele decenii ale secolului al XVI-lea, domnii Țării Românești și Moldovei au dus o politică
de alianțe antiotomane, deși continuau lungi perioade de timp să plătească tribut turcilor. [...] Domnii
Moldovei, de la Petru Rareș până la Ion Vodă și Aron Vodă [...] au avut o politică antiotomană activă,
cu rezistențe armate și cu bătălii sângeroase.” (I. A. Pop, Istoria ilustrată a românilor pentru tineri)

I. A. Pop, Istoria ilustrată a românilor pentru tineri

I.22 p

textul 1

Precizați, din sursa A, o informație referitoare la politica externă a domnilor români.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Domnii Țării Românești și ai Moldovei au dus o politică de alianțe antiotomane.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: li s-a îngrădit politica externă, domnii Țării Românești și Moldovei susțin o politică antiotomană etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: li s-a îngrădit politica externă, domnii Țării Românești și Moldovei susțin o politică antiotomană etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).2 p

I.36 p

textul 1, textul 2

Menționați două spații istorice la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Țara Românească și Moldova.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. Prima componentă corectă a răspunsului. câte 3 puncte pentru oricare două dintre răspunsurile: Țara Românească, Moldova, Imperiul Otoman/Poarta Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)Prima componentă corectă a răspunsului. câte 3 puncte pentru oricare două dintre răspunsurile: Țara Românească, Moldova, Imperiul Otoman/Poarta Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)3 p
  2. A doua componentă corectă, distinctă. câte 3 puncte pentru oricare două dintre răspunsurile: Țara Românească, Moldova, Imperiul Otoman/Poarta Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)A doua componentă corectă, distinctă. câte 3 puncte pentru oricare două dintre răspunsurile: Țara Românească, Moldova, Imperiul Otoman/Poarta Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)3 p

I.43 p

textul 1, textul 2

Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că popoarele balcanice sunt ocupate de otomani.

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) Adevărat

I.57 p

textul 2

Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Cauză: poziția Transilvaniei între otomani și Habsburgi oferea un avantaj militar și strategic celui care o controla. Efect: stăpânirea principatului a devenit o preocupare constantă a politicii externe a celor două imperii.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) Exemple: cauză: În același context, poziția Principatului între otomani și Habsburgi conferea, din punct de vedere militar și strategic, un considerabil avantaj pentru cel care îl controla și efect: Prin urmare, stăpânirea noului Principat autonom a constituit o preocupare constantă a politicii externe a celor două imperii. SAU cauză: datorită faptului că, după epoca sultanului Sϋleyman, Imperiul Otoman a intrat într-o fază staționară și efect: Habsburgii vor relua disputa etc.7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) Exemple: cauză: În același context, poziția Principatului între otomani și Habsburgi conferea, din punct de vedere militar și strategic, un considerabil avantaj pentru cel care îl controla și efect: Prin urmare, stăpânirea noului Principat autonom a constituit o preocupare constantă a politicii externe a celor două imperii. SAU cauză: datorită faptului că, după epoca sultanului Sϋleyman, Imperiul Otoman a intrat într-o fază staționară și efect: Habsburgii vor relua disputa etc.7 p

I.66 p

Prezentați alte două fapte istorice la care participă românii în secolul al XVI-lea, în afara celor precizate în sursele A și B.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Mihai Viteazul a obținut victoria de la Călugăreni în 1595, folosind terenul pentru a limita superioritatea numerică otomană. În 1599, după victoria de la Șelimbăr împotriva lui Andrei Báthory, a preluat conducerea Transilvaniei.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. Menționezi primul fapt sau prima practică. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două fapte istorice la care participă românii în secolul al XVI-lea, în afara celor precizate în sursele A și B (1px2=2p) Exemple: aderarea la Liga Sfântă, Lupta de la Giurgiu, Tratatul de la Mânăstirea Dealu etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)Menționezi primul fapt sau prima practică. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două fapte istorice la care participă românii în secolul al XVI-lea, în afara celor precizate în sursele A și B (1px2=2p) Exemple: aderarea la Liga Sfântă, Lupta de la Giurgiu, Tratatul de la Mânăstirea Dealu etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)1 p
  2. Prezinți primul exemplu prin două informații. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două fapte istorice la care participă românii în secolul al XVI-lea, în afara celor precizate în sursele A și B (1px2=2p) Exemple: aderarea la Liga Sfântă, Lupta de la Giurgiu, Tratatul de la Mânăstirea Dealu etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)Prezinți primul exemplu prin două informații. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două fapte istorice la care participă românii în secolul al XVI-lea, în afara celor precizate în sursele A și B (1px2=2p) Exemple: aderarea la Liga Sfântă, Lupta de la Giurgiu, Tratatul de la Mânăstirea Dealu etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)2 p
  3. Menționezi al doilea fapt sau a doua practică. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două fapte istorice la care participă românii în secolul al XVI-lea, în afara celor precizate în sursele A și B (1px2=2p) Exemple: aderarea la Liga Sfântă, Lupta de la Giurgiu, Tratatul de la Mânăstirea Dealu etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)Menționezi al doilea fapt sau a doua practică. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două fapte istorice la care participă românii în secolul al XVI-lea, în afara celor precizate în sursele A și B (1px2=2p) Exemple: aderarea la Liga Sfântă, Lupta de la Giurgiu, Tratatul de la Mânăstirea Dealu etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)1 p
  4. Prezinți al doilea exemplu prin două informații. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două fapte istorice la care participă românii în secolul al XVI-lea, în afara celor precizate în sursele A și B (1px2=2p) Exemple: aderarea la Liga Sfântă, Lupta de la Giurgiu, Tratatul de la Mânăstirea Dealu etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)Prezinți al doilea exemplu prin două informații. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două fapte istorice la care participă românii în secolul al XVI-lea, în afara celor precizate în sursele A și B (1px2=2p) Exemple: aderarea la Liga Sfântă, Lupta de la Giurgiu, Tratatul de la Mânăstirea Dealu etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)2 p

I.74 p

Menționați o asemănare între două acțiuni desfășurate de români în relațiile internaționale din secolele al XVII-lea - al XVIII-lea.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Negocierile lui Șerban Cantacuzino cu Habsburgii din 1688 și alianța lui Dimitrie Cantemir cu Rusia din 1711 urmăreau obținerea unui sprijin extern împotriva dominației otomane.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două acțiuni desfășurate de români în relațiile internaționale din secolele al XVII-lea - al XVIII-lea Exemple: au caracter antiotoman, colaborarea cu state creștine etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două acțiuni desfășurate de români în relațiile internaționale din secolele al XVII-lea - al XVIII-lea Exemple: au caracter antiotoman, colaborarea cu state creștine etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).4 p

Subiectul al II-lea 30 p

Textul 3

„ În august 1857, la Osborne, Napoleon al III-lea și regina Victoria au acceptat un compromis în
problema românească: Franța renunța să mai susțină unirea deplină a Principatelor sub un prinț
străin, iar Anglia și-a dat acordul pentru anularea alegerilor falsificate din Moldova și organizarea
altora noi. [...]
În luna octombrie 1857, s-au deschis la București și Iași cele două Adunări ad-hoc, care [...]
aveau însă prerogative limitate. Ele au fost create de marile puteri doar pentru a afla opinia poporului
român față de unire. Totuși, Adunările ad-hoc au votat cu entuziasm declarații de unire a Moldovei
cu Țara Românească, avansând și numele viitorului stat suveran (România), precum și dorința de
instaurare a unei monarhii ereditare străine. [...]
După negocieri și compromisuri, [...] în 1858, a fost semnată Convenția de la Paris [...]. Convenția
prevedea că noul stat se va numi Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, va avea doi
domni pământeni, două capitale, două guverne și două foruri legislative distincte. [...] Armatele celor
două țări erau puse sub comandă unică, iar la Focșani se înființau o Comisie Centrală și o Înaltă
Curte de Casație care să elaboreze legi comune, să conducă în viitor la o uniformizare legislativă și
administrativă. Convenția nu interzicea în mod expres unirea deplină, lăsând pe seama poporului
român să găsească soluția cea mai potrivită. [...] În conformitate cu prevederile Convenției de la
Paris, în Principate au fost constituite comisii provizorii [...] având sarcina de a asigura formarea
adunărilor elective, care urmau să desemneze cei doi domnitori. [...] La Iași, capitala Moldovei, a
fost ales domnitor Al. I. Cuza, cu unanimitatea deputaților prezenți. [...] La București, [...] ideea
alegerii aceluiași domnitor - și ca urmare a lipsei de precizie a Convenției de la Paris, care nu
interzicea explicit alegerea aceleiași persoane ca domnitor în cele două Principate - a căpătat
susținere [...]. Urmarea a fost alegerea lui Al. I. Cuza cu unanimitate de voturi.”
(I. Bolovan, I. A, Pop, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)

I. Bolovan, I. A. Pop, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova

II.12 p

textul 3

Numiți domnitorul român precizat în sursa dată.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Alexandru Ioan Cuza.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. 2 puncte pentru răspunsul: Al. I. Cuza Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).2 puncte pentru răspunsul: Al. I. Cuza Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).2 p

II.22 p

textul 3

Precizați secolul la care se referă sursa dată.

Vezi rezolvarea

Răspuns: Secolul al XIX-lea.

II.36 p

textul 3

Menționați un stat participant la evenimentul de la Osborne și o decizie adoptată în cadrul acestui eveniment, precizate în sursa dată.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Franța; la Osborne a renunțat să mai susțină unirea deplină a Principatelor sub un prinț străin.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. Prima componentă corectă a răspunsului. 3 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Franța, Anglia 3 puncte pentru menționarea oricărei decizii adoptate în cadrul acestui eveniment, precizate în sursa dată Exemple: Franța renunța să mai susțină unirea deplină a Principatelor sub un prinț străin, Anglia a fost de acord cu anularea alegerilor falsificate din Moldova etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).Prima componentă corectă a răspunsului. 3 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Franța, Anglia 3 puncte pentru menționarea oricărei decizii adoptate în cadrul acestui eveniment, precizate în sursa dată Exemple: Franța renunța să mai susțină unirea deplină a Principatelor sub un prinț străin, Anglia a fost de acord cu anularea alegerilor falsificate din Moldova etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).3 p
  2. A doua componentă corectă, distinctă. 3 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Franța, Anglia 3 puncte pentru menționarea oricărei decizii adoptate în cadrul acestui eveniment, precizate în sursa dată Exemple: Franța renunța să mai susțină unirea deplină a Principatelor sub un prinț străin, Anglia a fost de acord cu anularea alegerilor falsificate din Moldova etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).A doua componentă corectă, distinctă. 3 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Franța, Anglia 3 puncte pentru menționarea oricărei decizii adoptate în cadrul acestui eveniment, precizate în sursa dată Exemple: Franța renunța să mai susțină unirea deplină a Principatelor sub un prinț străin, Anglia a fost de acord cu anularea alegerilor falsificate din Moldova etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).3 p

II.46 p

textul 3

Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la Adunările ad-hoc.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Adunările ad-hoc au fost create pentru a afla opinia românilor despre unire. Ele au votat declarații de unire a Moldovei cu Țara Românească.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. Prima componentă corectă a răspunsului. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la Adunările ad-hoc (3px2=6p) Exemple: În luna octombrie 1857, s-au deschis la București și Iași cele două Adunări ad-hoc; aveau prerogative limitate; Adunările ad-hoc au votat declarații de unire a Moldovei cu Țara Românească etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).Prima componentă corectă a răspunsului. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la Adunările ad-hoc (3px2=6p) Exemple: În luna octombrie 1857, s-au deschis la București și Iași cele două Adunări ad-hoc; aveau prerogative limitate; Adunările ad-hoc au votat declarații de unire a Moldovei cu Țara Românească etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).3 p
  2. A doua componentă corectă, distinctă. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la Adunările ad-hoc (3px2=6p) Exemple: În luna octombrie 1857, s-au deschis la București și Iași cele două Adunări ad-hoc; aveau prerogative limitate; Adunările ad-hoc au votat declarații de unire a Moldovei cu Țara Românească etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).A doua componentă corectă, distinctă. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la Adunările ad-hoc (3px2=6p) Exemple: În luna octombrie 1857, s-au deschis la București și Iași cele două Adunări ad-hoc; aveau prerogative limitate; Adunările ad-hoc au votat declarații de unire a Moldovei cu Țara Românească etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).3 p

II.510 p

textul 3

Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la Convenția de la Paris, susținându-l cu două informații selectate din sursă.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Convenția de la Paris a menținut separarea unor instituții, dar a permis apropierea Principatelor. Ea prevedea doi domni și două guverne, însă crea la Focșani instituții comune și nu interzicea explicit alegerea aceleiași persoane pe ambele tronuri.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. Formulezi un punct de vedere susținut de cel puțin o informație relevantă din sursă.Formulezi un punct de vedere susținut de cel puțin o informație relevantă din sursă.4 p
  2. Selectezi prima informație care susține explicit punctul de vedere.Selectezi prima informație care susține explicit punctul de vedere.3 p
  3. Selectezi a doua informație distinctă care susține punctul de vedere.Selectezi a doua informație distinctă care susține punctul de vedere.3 p

II.64 p

Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia statul român participă la relațiile internaționale din perioada 1875-1900. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

România a participat la relațiile internaționale prin războiul de independență din 1877-1878, deoarece urmărea înlăturarea suzeranității otomane. Armata română a luptat alături de armata rusă, inclusiv la Plevna, contribuind la înfrângerea otomanilor. Așadar, această participare militară din 1875-1900 demonstrează implicarea statului în politica europeană.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. 4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: participarea României la războiul ruso-otoman, aderarea României la Tripla Alianță etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: participarea României la războiul ruso-otoman, aderarea României la Tripla Alianță etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)4 p

Subiectul al III-lea 30 p

III30 p

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre România în perioada postbelică, având în vedere: - precizarea unei acțiuni politice desfășurate în România, în perioada 1946-1947; - menționarea a două practici politice utilizate în România, în perioada stalinismului și a câte unui aspect referitor la fiecare dintre acestea; - prezentarea unui fapt istoric prin care România participă la relațiile internaționale din perioada Războiului rece; - formularea unui punct de vedere referitor la schimbarea regimului politic din România la sfârșitul secolului al XX-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.

Cam 2 pagini

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

În perioada postbelică, România a trecut prin instaurarea comunismului, consolidarea regimului totalitar și revenirea la democrație. Politica internă și relațiile externe au fost influențate inițial de dominația sovietică, apoi de afirmarea unei autonomii limitate în interiorul blocului comunist.

O acțiune politică din perioada 1946-1947 a fost abdicarea forțată a regelui Mihai I la 30 decembrie 1947, urmată de proclamarea Republicii Populare Române. Înlăturarea monarhiei a eliminat o instituție care putea limita monopolul comunist. Acest fapt a încheiat etapa preluării puterii și a pregătit reorganizarea statului după model sovietic.

În perioada stalinismului, o practică politică a fost represiunea împotriva adversarilor. Securitatea, înființată în 1948, supraveghea populația și organiza arestări ale celor considerați ostili regimului. Un aspect relevant este folosirea închisorilor și lagărelor de muncă pentru intimidare și eliminare politică. O a doua practică a fost colectivizarea agriculturii, începută în 1949. Aceasta urmărea trecerea gospodăriilor țărănești în structuri colective controlate de stat și partid. Rezistența țăranilor a fost înfrântă prin presiuni și violență. Cele două practici arată că regimul urmărea controlul asupra societății și economiei, nu competiția politică liberă.

Un fapt prin care România a participat la relațiile internaționale în timpul Războiului rece a fost condamnarea invaziei Cehoslovaciei în august 1968. Intervenția unor state ale Tratatului de la Varșovia, condusă de URSS, urmărea oprirea reformelor de la Praga. Nicolae Ceaușescu a criticat public acțiunea, iar România nu a trimis trupe. Deoarece această poziție se deosebea de politica Moscovei, ea a favorizat apropierea diplomatică de statele occidentale și a mărit prestigiul extern al conducerii române. Autonomia externă nu a înlăturat însă caracterul totalitar al regimului intern.

Consider că schimbarea regimului politic la sfârșitul secolului al XX-lea a însemnat trecerea de la monopolul partidului unic la democrație. Un argument este adoptarea Constituției din 1991. După căderea regimului Ceaușescu în decembrie 1989, noua lege fundamentală a prevăzut pluralismul politic, separarea puterilor și garantarea drepturilor și libertăților. Deoarece instituțiile comuniste concentraseră puterea și limitaseră exprimarea opoziției, aceste reguli au creat baza competiției politice și a controlului reciproc dintre autorități. Alegerile din 1996 au produs alternanța la guvernare, confirmând funcționarea competiției electorale. Așadar, schimbarea a fost atât instituțională, cât și practică.

Parcursul postbelic evidențiază diferența dintre exercitarea autoritară a puterii și construirea unei ordini bazate pe alegeri, drepturi și pluralism.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. precizarea oricărei acțiuni politice desfășurate în România, în perioada 1946- 1947 (de exemplu: falsificarea rezultatului alegerilor parlamentare, înlăturarea monarhiei constituționale etc.)precizarea oricărei acțiuni politice desfășurate în România, în perioada 1946- 1947 (de exemplu: falsificarea rezultatului alegerilor parlamentare, înlăturarea monarhiei constituționale etc.)2 p
  2. menționarea oricăror două practici politice utilizate în România, în perioada stalinismului (de exemplu: adoptarea Constituției din 1948, cenzura, colectivizarea etc.) și a oricărui aspect referitor la fiecare dintre acestea (de exemplu: legitimează regimul totalitar, prevede constituirea Marii Adunări Naționale etc., încalcă drepturile și libertățile cetățenilor, se redactează lista publicațiilor interzise etc., vizează desființarea proprietății private în mediul rural, determină represiunea țăranilor care se opun colectivizării etc.) (3px4=12p)Elementul 1 din 4. menționarea oricăror două practici politice utilizate în România, în perioada stalinismului (de exemplu: adoptarea Constituției din 1948, cenzura, colectivizarea etc.) și a oricărui aspect referitor la fiecare dintre acestea (de exemplu: legitimează regimul totalitar, prevede constituirea Marii Adunări Naționale etc., încalcă drepturile și libertățile cetățenilor, se redactează lista publicațiilor interzise etc., vizează desființarea proprietății private în mediul rural, determină represiunea țăranilor care se opun colectivizării etc.) (3px4=12p)3 p
  3. menționarea oricăror două practici politice utilizate în România, în perioada stalinismului (de exemplu: adoptarea Constituției din 1948, cenzura, colectivizarea etc.) și a oricărui aspect referitor la fiecare dintre acestea (de exemplu: legitimează regimul totalitar, prevede constituirea Marii Adunări Naționale etc., încalcă drepturile și libertățile cetățenilor, se redactează lista publicațiilor interzise etc., vizează desființarea proprietății private în mediul rural, determină represiunea țăranilor care se opun colectivizării etc.) (3px4=12p)Elementul 2 din 4. menționarea oricăror două practici politice utilizate în România, în perioada stalinismului (de exemplu: adoptarea Constituției din 1948, cenzura, colectivizarea etc.) și a oricărui aspect referitor la fiecare dintre acestea (de exemplu: legitimează regimul totalitar, prevede constituirea Marii Adunări Naționale etc., încalcă drepturile și libertățile cetățenilor, se redactează lista publicațiilor interzise etc., vizează desființarea proprietății private în mediul rural, determină represiunea țăranilor care se opun colectivizării etc.) (3px4=12p)3 p
  4. menționarea oricăror două practici politice utilizate în România, în perioada stalinismului (de exemplu: adoptarea Constituției din 1948, cenzura, colectivizarea etc.) și a oricărui aspect referitor la fiecare dintre acestea (de exemplu: legitimează regimul totalitar, prevede constituirea Marii Adunări Naționale etc., încalcă drepturile și libertățile cetățenilor, se redactează lista publicațiilor interzise etc., vizează desființarea proprietății private în mediul rural, determină represiunea țăranilor care se opun colectivizării etc.) (3px4=12p)Elementul 3 din 4. menționarea oricăror două practici politice utilizate în România, în perioada stalinismului (de exemplu: adoptarea Constituției din 1948, cenzura, colectivizarea etc.) și a oricărui aspect referitor la fiecare dintre acestea (de exemplu: legitimează regimul totalitar, prevede constituirea Marii Adunări Naționale etc., încalcă drepturile și libertățile cetățenilor, se redactează lista publicațiilor interzise etc., vizează desființarea proprietății private în mediul rural, determină represiunea țăranilor care se opun colectivizării etc.) (3px4=12p)3 p
  5. menționarea oricăror două practici politice utilizate în România, în perioada stalinismului (de exemplu: adoptarea Constituției din 1948, cenzura, colectivizarea etc.) și a oricărui aspect referitor la fiecare dintre acestea (de exemplu: legitimează regimul totalitar, prevede constituirea Marii Adunări Naționale etc., încalcă drepturile și libertățile cetățenilor, se redactează lista publicațiilor interzise etc., vizează desființarea proprietății private în mediul rural, determină represiunea țăranilor care se opun colectivizării etc.) (3px4=12p)Elementul 4 din 4. menționarea oricăror două practici politice utilizate în România, în perioada stalinismului (de exemplu: adoptarea Constituției din 1948, cenzura, colectivizarea etc.) și a oricărui aspect referitor la fiecare dintre acestea (de exemplu: legitimează regimul totalitar, prevede constituirea Marii Adunări Naționale etc., încalcă drepturile și libertățile cetățenilor, se redactează lista publicațiilor interzise etc., vizează desființarea proprietății private în mediul rural, determină represiunea țăranilor care se opun colectivizării etc.) (3px4=12p)3 p
  6. menționarea oricărui fapt istoric prin care România participă la relațiile internaționale din perioada Războiului rece (de exemplu: fondarea Pactului de la Varșovia, Conferința de la Helsinki etc.)menționarea oricărui fapt istoric prin care România participă la relațiile internaționale din perioada Războiului rece (de exemplu: fondarea Pactului de la Varșovia, Conferința de la Helsinki etc.)2 p
  7. prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efectprezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect3 p
  8. formularea oricărui punct de vedere referitor la schimbarea regimului politic din România la sfârșitul secolului al XX-lea (de exemplu: La sfârșitul secolului al XX-lea, prin schimbarea regimului politic, în România se instaurează democrația.; Schimbarea regimului politic din România a fost realizată, la sfârșitul secolului al XX-lea, prin acțiuni anticomuniste. etc.)formularea oricărui punct de vedere referitor la schimbarea regimului politic din România la sfârșitul secolului al XX-lea (de exemplu: La sfârșitul secolului al XX-lea, prin schimbarea regimului politic, în România se instaurează democrația.; Schimbarea regimului politic din România a fost realizată, la sfârșitul secolului al XX-lea, prin acțiuni anticomuniste. etc.)1 p
  9. susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric - prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate - 6 puncte distribuite astfel:susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric - prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate - 6 puncte distribuite astfel:4 p
  10. utilizarea limbajului istoric adecvatutilizarea limbajului istoric adecvat2 p
  11. structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)1 p
  12. respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istoricerespectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice2 p
  13. respectarea limitei de spațiurespectarea limitei de spațiu1 p
Ai terminat? Bifează pe barem ce ai făcut și află câte puncte ai fi luat. Alte subiecte de istorie.