Bacalaureat 2023 la istorie: model
Subiectul oficial, cu baremul. Grilele și răspunsurile scurte le verifici pe loc; restul le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem.
Subiectul ISubiectul al II-leaSubiectul al III-lea
Subiectul I 30 p
Textul 2
„În iulie 1602, Șerban a reușit să-l învingă pe Simion Movilă, inaugurându-și domnia [în
Țara Românească], sub numele de Radu Șerban [...]. Nu a fost o domnie liniștită întrucât noul domn
nu era recunoscut de Imperiul Otoman. [...] Radu Șerban a întreprins mai multe campanii sud-
dunărene antiotomane și l-a înfrânt pe hanul tătarilor din Crimeea. [...] În fruntea oștilor sale, la
solicitarea Habsburgilor, a intervenit cu succes în Transilvania în anul 1603 [...].
Experiența acumulată pe tronul Țării Românești i-a dovedit că stabilitatea domniei sale
depindea de Poartă [Imperiul Otoman], nu de Viena, al cărei susținător era. De aceea a întreprins
demersuri diplomatice ca să obțină recunoașterea ca domn (decembrie 1604 - ianuarie 1605),
finalizate cu succes. [...] Întrucât Gabriel Báthory [principele Transilvaniei] dorea aducerea Moldovei,
a Țării Românești și a Transilvaniei sub conducerea sa, Radu Șerban și-a reluat legăturile cu
Habsburgii și și-a îmbunătățit relațiile cu Constantin Movilă, domnul Moldovei.”
(I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)
I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova
I.12 p
Numiți statul condus de Constantin Movilă, precizat în sursa B.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Moldova.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Textul 1
„Încetând să mai plătească tribut, Vlad Țepeș a deschis lupta cu Imperiul Otoman. [...]
Într-un moment când sultanul își refăcea forțele greu încercate în timpul campaniei din Asia Mică
[...], domnul Țării Românești atacă și nimicește întregul dispozitiv militar otoman la Dunărea de Jos,
încercând astfel să îngreuneze operațiile militare ale sultanului împotriva țării sale. [...] Acțiunea
domnului Țării Românești, care amenința stabilitatea dominației otomane în nordul Peninsulei
Balcanice a declanșat reacția sultanului. Asaltul otoman, desfășurat în stilul nou al strategiei lui
Mehmet al II-lea [...] a început în iunie 1462, când sultanul, care preluase direct comanda trupelor sale,
pătrunde pe teritoriul Țării Românești. [...] Marea oaste a sultanului, al cărei efectiv depășea 100 000 de
oameni, a înaintat înăuntrul țării, printr-un teritoriu pustiit din ordinul domnului român [...]. După ce a
ajuns până la Târgoviște, capitala țării, pe care a găsit-o pustie, sultanul a dat semnalul retragerii,
fără a fi reușit să angajeze o luptă decisivă cu oastea domnului român.”
(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, S. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)
M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, S. Papacostea, P. Teodor, Istoria României
I.22 p
Precizați, din sursa A, o informație referitoare la acțiunile desfășurate de otomani în 1462.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
În iunie 1462, sultanul Mehmet al II-lea a pătruns cu armata în Țara Românească.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.36 p
Menționați câte un domn al Țării Românești precizat în sursa A, respectiv în sursa B.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Vlad Țepeș în A și Radu Șerban în B.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.43 p
Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că domnitorul refuză plata tributului.
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Adevărat
I.57 p
Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Cauză: stabilitatea domniei lui Radu Șerban depindea de Poartă, nu de Viena. Efect: el a întreprins demersuri diplomatice pentru recunoașterea sa ca domn în 1604-1605.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.66 p
Prezentați două conflicte militare la care participă românii în secolul al XIV-lea - prima jumătate a secolului al XV-lea.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
La Posada, în 1330, Basarab I a înfrânt oastea regelui Ungariei, confirmând independența Țării Românești. În campania cea lungă din 1443-1444, Iancu de Hunedoara a înaintat cu oști creștine în Balcani și a obținut victorii împotriva otomanilor.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.74 p
Menționați o asemănare între două acțiuni diplomatice la care participă românii în perioada cuprinsă între evenimentele descrise de sursa A și cele descrise de sursa B.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Tratatul lui Ștefan cel Mare cu Matia Corvin din 1475 și tratatul lui Mihai Viteazul cu Rudolf al II-lea din 1598 urmăreau obținerea de sprijin împotriva otomanilor.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al II-lea 30 p
Textul 3
„Tratatul de la Paris din 1856 [...] a afectat în mod decisiv soarta politică a Principatelor
Române. Deși au rămas sub suzeranitate otomană, acestea au beneficiat de garanția colectivă a
puterilor, care au interzis oricărei puteri să intervină în chestiunile lor interne. [...] Puterile au creat o
comisie specială de anchetă care să meargă la București să strângă informații și să facă
recomandări cu privire la viitoarea formă de guvernământ din Principate. [...] Puterile garante au
îngăduit alegerea unei adunări consultative speciale, o așa-numită adunare ad-hoc, în fiecare
Principat. [...]
Deciziile luate la Paris au favorizat activitățile celor care cereau unirea Principatelor. La Iași
și București, aceștia s-au mobilizat pentru organizarea adunărilor ad-hoc [...]. Cele două adunări
ad-hoc s-au reunit în 1857 și au emis hotărâri ce solicitau unirea și autonomia, precum și o garanție
colectivă a noii ordini din partea puterilor [...].
În 1858, comisia de anchetă a înaintat puterilor raportul privind dorințele exprimate de români
în adunările ad-hoc. După îndelungi dezbateri, puterile garante au semnat Convenția de la Paris
(1858) [...]. Acestea au fost de acord ca Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, cum erau
numite acum, să se administreze liber și fără intervenția guvernului otoman [...]. Convenția de la
Paris asigura: o adunare legislativă pentru fiecare Principat, aleasă pe șapte ani, și o Comisie
Centrală, care se reunea periodic la Focșani [...] pentru a analiza legile de interes comun; un
domnitor pentru fiecare Principat, care avea să fie ales de adunare pe viață; câte un consiliu de
miniștri care să răspundă în fața fiecărei adunări; armate naționale separate, dar cu un singur
comandant suprem [...]; independența judecătorilor față de puterea executivă și o Curte de Casație
comună la Focșani. De asemenea, Convenția anula [...] privilegiile boierilor și proclama egalitatea
în fața legii și principiul ocupării funcțiilor publice de către orice cetățean, în funcție de merite.”
(K. Hitchins, Scurtă istorie a României)
K. Hitchins, Scurtă istorie a României
II.12 p
Numiți unul dintre Principatele Române, precizat în sursa dată.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Moldova.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
II.22 p
Precizați secolul în care se desfășoară evenimentele prezentate în sursa dată.
Vezi rezolvarea
Răspuns: Secolul al XIX-lea.
II.36 p
Menționați evenimentele desfășurate „la Iași și București‟ în 1857 și o solicitare exprimată în cadrul acestora, la care se referă sursa dată.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Reunirea adunărilor ad-hoc; acestea solicitau unirea Principatelor.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
II.46 p
Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la comisia de anchetă.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Comisia trebuia să adune informații și să facă recomandări despre viitoarea guvernare a Principatelor. În 1858 a transmis puterilor raportul privind dorințele exprimate în adunările ad-hoc.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
II.510 p
Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la prevederile Convenției de la Paris, susținându-l cu două informații selectate din sursă.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Convenția de la Paris a introdus principii de modernizare și egalitate juridică. Ea anula privilegiile boierilor și permitea ocuparea funcțiilor publice de orice cetățean în funcție de merite.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
II.64 p
Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia în perioada 1860-1866 statul român este consolidat prin acțiuni desfășurate în plan intern. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Unificarea administrativă din 1862 a consolidat statul, deoarece elimina existența unor instituții centrale separate. Un singur guvern și o singură adunare au început să funcționeze la București. Așadar, unirea politică din 1859 a primit între 1860 și 1866 o organizare instituțională comună.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al III-lea 30 p
III30 p
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre România postbelică, având în vedere: - menționarea a două fapte istorice desfășurate în România postbelică, în prima jumătatea a secolului al XX-lea și precizarea unei asemănări între acestea; - prezentarea legii fundamentale adoptate în România, în perioada național-comunismului; - menționarea a două fapte istorice prin care România participă la relațiile internaționale în perioada „Războiului rece‟; - formularea unui punct de vedere referitor la evoluția României, în plan intern, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.
Cam 2 pagini
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
România postbelică a fost marcată de impunerea comunismului, de reorganizarea totalitară și de reconstruirea democrației după 1989. Raporturile externe s-au desfășurat în contextul Războiului rece, iar politica internă a reflectat monopolul partidului unic până la schimbarea regimului.
Două fapte din România postbelică desfășurate în prima jumătate a secolului al XX-lea sunt falsificarea alegerilor din noiembrie 1946 și abdicarea forțată a regelui Mihai I în decembrie 1947. Primul a creat o majoritate parlamentară controlată de comuniști, iar al doilea a înlăturat monarhia și a permis proclamarea Republicii Populare Române. O asemănare este că ambele au contribuit la concentrarea puterii în mâinile comuniștilor și la eliminarea instituțiilor sau forțelor care se puteau opune. Sprijinul sovietic a favorizat acest proces de preluare a puterii.
Legea fundamentală adoptată în perioada național-comunismului este Constituția din 1965. Ea a stabilit denumirea de Republica Socialistă România și a consacrat Partidul Comunist Român ca forță politică conducătoare a întregii societăți. Economia se întemeia pe proprietatea socialistă și pe planificare, iar instituțiile statului funcționau sub controlul partidului. Deși erau proclamate drepturi ale cetățenilor, acestea nu puteau fi exercitate liber împotriva politicii oficiale. Prin urmare, constituția legitima un regim totalitar și nu introducea separarea reală a puterilor sau competiția politică. Schimbarea conducerii din 1965 nu a însemnat renunțarea la monopolul comunist.
În timpul Războiului rece, România a participat la relațiile internaționale prin aderarea la Tratatul de la Varșovia în 1955. Alianța militară dominată de URSS integra țara în blocul sovietic. Un al doilea fapt este condamnarea intervenției în Cehoslovacia în august 1968 și neparticiparea trupelor române la invazie. Poziția adoptată de Nicolae Ceaușescu a exprimat o distanțare de politica Moscovei și a favorizat apropierea de Occident. Cele două fapte evidențiază atât apartenența la blocul comunist, cât și manifestările de autonomie externă.
Consider că în ultimul deceniu al secolului al XX-lea România a evoluat către un regim democratic. Un argument este alternanța la guvernare din 1996. Deoarece alegerile permiteau participarea mai multor partide, opoziția a putut câștiga și prelua puterea. Transferul funcțiilor către câștigători demonstra că autoritatea politică depindea de vot. Procesul s-a desfășurat în cadrul Constituției din 1991, care garanta pluralismul politic și drepturile cetățenești. Așadar, competiția și alternanța electorală susțin caracterul democratic al evoluției interne din 1991-2000.
Transformarea de la partid unic la pluralism a reprezentat principala schimbare a raportului dintre cetățean și putere în România postbelică.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.