Salut, sunt Zece!
Aici exersezi gratis pentru Evaluarea Națională și Bac, cu subiecte reale și rezolvări pas cu pas.
Fără cont, de pe telefon sau calculator.
Începe să exersezi39 de cerințe oficiale din subiectele de Bac; aici sunt cele mai noi 20. Rezolvi pe loc sau pe caiet, apoi te verifici pe barem.
Scrieți pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre situațiile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.
În viziunea lui L. Blaga, sensul existenței ființei umane constă în:
Răspuns: d) revelarea misterului, prin creație
În concepția lui Lucian Blaga, omul este:
Răspuns: b) un creator de cultură
Analizați, într-o pagină, problematica adevărului și a erorii, din perspectivă filosofică. Punctajul se acordă pentru: a) numirea unui filosof care, în scrierile sale, a făcut referire la problematica adevărului și a erorii 1 punct b) precizarea explicită a tezei/ideii filosofice despre adevăr și eroare 2 puncte c) explicarea unei teze/idei filosofice, precizată explicit la subpunctul b) 6 puncte d) ilustrarea tezei/ideii filosofice pe care ați precizat-o, printr-un exemplu concret de situație din societatea contemporană 4 puncte e) menționarea unei consecințe în privința adevărului, în cazul în care nu este stabilit un temei al acestuia 1 punct f) utilizarea adecvată a limbajului de specialitate 1 punct g) încadrarea în limita de spațiu precizată 1 punct
René Descartes cercetează problema adevărului și a erorii pornind de la nevoia unui temei sigur al cunoașterii. Teza aleasă este că trebuie să suspendăm judecata asupra lucrurilor pe care nu le înțelegem clar și distinct, pentru a nu lua drept adevăr simpla aparență.
Îndoiala metodică nu este refuzul definitiv al cunoașterii. Ea verifică temeiurile opiniilor și caută o certitudine care rezistă îndoielii. Faptul că mă îndoiesc arată că gândesc, iar actul gândirii presupune existența celui care gândește. În analiza erorii, intelectul este limitat, pe când voința poate afirma ori nega și dincolo de ceea ce este înțeles limpede. Eroarea apare când judecata depășește această înțelegere. A reține acordul până la clarificare este, astfel, un exercițiu de responsabilitate intelectuală. Claritatea nu trebuie confundată cu familiaritatea unei idei sau cu intensitatea convingerii personale.
De exemplu, un elev vede o captură care anunță anularea unui examen. În loc să distribuie imediat mesajul, verifică documentul instituției, data și condițiile anunțului. Exemplul ilustrează suspendarea unei judecăți insuficient întemeiate; nu pretinde că o verificare pe internet reproduce întregul sistem cartezian.
Dacă nu este stabilit un temei, opinia poate fi acceptată arbitrar, iar eroarea poate fi confundată cu adevărul. Prin urmare, căutarea adevărului cere examinarea justificării, nu doar încredere în impresia inițială.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Omul este un creator de cultură în concepția lui :
Răspuns: d) L. Blaga
Argumentați în favoarea sau împotriva tezei potrivit căreia: omul nu există exclusiv întru imediat și pentru securitate, ci și în orizontul misterului și pentru revelare. (L.Blaga) 8 puncte
Susțin teza lui Blaga. Dacă existența omului s-ar reduce la supraviețuire, creațiile fără utilitate imediată ar fi greu de explicat. Totuși, oamenii scriu poezie, creează simboluri și cercetează originea universului chiar când aceste activități nu le sporesc direct securitatea. Ele exprimă întrebări despre sens și încercări de revelare a misterului. Prin urmare, omul trăiește și într-un orizont cultural care depășește imediatul, fără ca nevoile biologice să dispară.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Filosoful L. Blaga apreciază că sensul existenței umane constă în:
Răspuns: d) destinul creator
Filosoful existențialist J. P. Sartre consideră că:
Răspuns: a) omul este condamnat să fie liber
În context contemporan există o gamă largă de probleme de etică aplicată.
Construiți un argument în favoarea sau împotriva ideii potrivit căreia eutanasia este imposibil de justificat moral. 6 puncte
Resping afirmația că eutanasia este imposibil de justificat moral în orice situație. Dacă respectul pentru persoană include luarea în serios a voinței sale autonome, atunci un caz de suferință extremă și fără perspectivă de ameliorare poate ridica un argument moral în favoarea alegerii sale, sub garanții foarte stricte. Existența acestui argument nu anulează obiecțiile despre demnitate și protejarea persoanelor vulnerabile. Prin urmare, justificarea este controversată și dependentă de principii și condiții, nu exclusă logic în orice caz. Argumentul este filosofic și nu confundă evaluarea morală cu legalitatea unei practici.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Ideea potrivit căreia sensul vieții aparține exclusiv omului pentru că depinde doar de alegerile sale este specifică:
Răspuns: a) existențialismului
Străinul:...guvernământul adevărat, dacă există un asemenea guvernământ, trebuie căutat la un singur, sau la doi, sau la un număr foarte mic de oameni.(...) Străinul: Dar aceștia, fie că poruncesc cu sau fără consimțământul supușilor lor, potrivit unor legi scrise sau fără ele, fie că posedă averi sau sunt săraci, trebuie să credem așa cum presupunem noi acum, că ei guvernează potrivit unei anumite arte.(...) Străinul: ...se impune deci o consecință obligatorie, aceea că, dintre guvernăminte, numai acela este corect și adevărat în care se găsesc suverani ce nu par numai savanți ci sunt într-adevăr și fie că guvernează conform unor legi sau fără legi, cu consimțământul sau împotriva voinței supușilor lor, fie că sunt săraci sau avuți, toate acestea nu au însemnătate când e vorba de apreciat corectitudinea.(...) Străinul:..atât timp cât prin știință și justiție fac să dureze cetatea și să fie mai bună atât cât se poate, atunci și numai potrivit acestor trăsături trebuie să recunoaștem că acest guvernământ este singurul corect. (
Platon, Omul politic
)
Evidențiați, în aproximativ o jumătate de pagină, o corelație existentă între termenii lege și libertate individuală, utilizând termenii menționați în sens filosofic. Punctajul se acordă pentru: a) utilizarea fiecăruia dintre cei doi termeni dați în sens filosofic 2 puncte b) evidențierea corelației existente între termenii dați 6 puncte c) coerența textului redactat 1punct d) încadrarea în limita de spațiu precizată 1punct
Legea este regula comună prin care sunt organizate acțiunile într-o cetate. Libertatea individuală este posibilitatea persoanei de a alege și acționa fără constrângeri arbitrare. Relația lor nu este o simplă opoziție: o lege poate restrânge un gest, dar poate și proteja libertatea celorlalți.
În fragment, Platon pune accentul pe știința și dreptatea conducătorului, chiar mai mult decât pe existența legilor scrise ori pe consimțământ. Această prioritate ridică o întrebare: cine verifică dacă pretinsa cunoaștere politică nu ascunde un abuz? Într-o interpretare critică actuală, legile generale și contestabile oferă garanții persoanei. De exemplu, o procedură de apel împotriva unei sancțiuni limitează arbitrariul. Prin urmare, legea poate sprijini libertatea dacă puterea care o aplică este controlată și respectă drepturile individului.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
În concepția lui Lucian Blaga, omul este:
Răspuns: b) un creator de cultură
Analizați, într-o pagină, problematica adevărului și a erorii, din perspectivă filosofică. Punctajul se acordă pentru: a) numirea unui filosof care, în scrierile sale, a făcut referire la problematica adevărului și a erorii 1 punct b) precizarea explicită a tezei/ideii filosofice despre adevăr și eroare 2 puncte c) explicarea unei teze/idei filosofice, precizată explicit la subpunctul b) 6 puncte d) ilustrarea tezei/ideii filosofice pe care ați precizat-o, printr-un exemplu concret de situație din societatea contemporană 4 puncte e) menționarea unei consecințe în privința adevărului, în cazul în care nu este stabilit un temei al acestuia 1 punct f) utilizarea adecvată a limbajului de specialitate 1 punct g) încadrarea în limita de spațiu precizată 1 punct
René Descartes cercetează problema adevărului și a erorii pornind de la nevoia unui temei sigur al cunoașterii. Teza aleasă este că trebuie să suspendăm judecata asupra lucrurilor pe care nu le înțelegem clar și distinct, pentru a nu lua drept adevăr simpla aparență.
Îndoiala metodică nu este refuzul definitiv al cunoașterii. Ea verifică temeiurile opiniilor și caută o certitudine care rezistă îndoielii. Faptul că mă îndoiesc arată că gândesc, iar actul gândirii presupune existența celui care gândește. În analiza erorii, intelectul este limitat, pe când voința poate afirma ori nega și dincolo de ceea ce este înțeles limpede. Eroarea apare când judecata depășește această înțelegere. A reține acordul până la clarificare este, astfel, un exercițiu de responsabilitate intelectuală. Claritatea nu trebuie confundată cu familiaritatea unei idei sau cu intensitatea convingerii personale.
De exemplu, un elev vede o captură care anunță anularea unui examen. În loc să distribuie imediat mesajul, verifică documentul instituției, data și condițiile anunțului. Exemplul ilustrează suspendarea unei judecăți insuficient întemeiate; nu pretinde că o verificare pe internet reproduce întregul sistem cartezian.
Dacă nu este stabilit un temei, opinia poate fi acceptată arbitrar, iar eroarea poate fi confundată cu adevărul. Prin urmare, căutarea adevărului cere examinarea justificării, nu doar încredere în impresia inițială.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Filosoful care afirmă că omul, spre deosebire de animal, este definit prin nevoia de a depăși imediatul și prin destinul său creator, este:
Răspuns: d) Lucian Blaga
Filosoful francez Jean-Paul Sartre consideră că:
Răspuns: a) în cazul omului, existența precede esența
Ideea potrivit căreia sensul vieții apartine exclusiv omului pentru că depinde doar de alegerile sale este specifică:
Răspuns: a) existențialismului
De vreme ce nu m-am sustras războiului înseamnă că l-am ales; poate că din lipsă de vlagă, din lașitate în fața opiniei publice am preferat anumite valori pe care le reprezintă refuzul de a participa la război (stima celor apropiați, onoarea familiei, etc.). Oricum, a fost vorba de o alegere. (
Jean-Paul Sartre, Ființa și neantul
)
Argumentați un punct de vedere personal referitor la actualitatea perspectivei filosofice din textul dat. 6 puncte
Consider actuală cerința lui Sartre de a ne asuma alegerile. Un adolescent care participă la hărțuirea unui coleg nu poate elimina răspunderea doar spunând că toți făceau la fel. Presiunea grupului explică dificultatea situației, dar nu face automat conduita inevitabilă. În același timp, trebuie recunoscute constrângerile reale, pentru a nu învinovăți nediferențiat orice victimă. Prin urmare, teza este utilă ca îndemn la asumare lucidă, aplicat cu atenție la situația concretă.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Potrivit lui L. Blaga, sensul vieții constă în:
Răspuns: c) destinul creator
Potrivit filosofiei existențialiste, libertatea absolută este asociată cu:
Răspuns: c) responsabilitatea absolută
În viziunea lui J. P. Sartre, omul:
Răspuns: b) este rezultatul alegerilor pe care le face
Potrivit lui L. Blaga, omul:
Răspuns: c) este înzestrat cu un destin creator de cultură
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre Bacalaureat.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.