Bacalaureat 2024 la filosofie: simularea
Subiectul oficial din 2024, cu baremul, pe 90 de puncte. Grilele și răspunsurile scurte le verifici pe loc; restul le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem.
Proba de antrenament dată în școli, de obicei în martie. Nota nu contează.
Pe timp, ca la examen
Ceasul merge și dacă închizi pagina. Poți lua o singură pauză. La final, nota estimată după barem.
Subiectul ISubiectul al II-leaSubiectul al III-lea
Subiectul I 30 p
I.13 p
Filosoful care afirmă că omul este scop în sine este:
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Kant
I.23 p
În filosofia lui Aristotel binele înseamnă:
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) activitatea sufletului conformă cu rațiunea
I.33 p
Ideea potrivit căreia sensul vieții apartine exclusiv omului pentru că depinde doar de alegerile sale este specifică:
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) existențialismului
I.43 p
Eutanasia este o problemă analizată în cadrul domeniului:
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) eticii aplicate
I.53 p
Pentru J.St. Mill, fundamentul moralei constă în:
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) utilitate
I.63 p
Trecerea de la starea naturală la starea socială a omului este temă predilectă a filosofiei lui:
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) J. J. Rousseau
I.73 p
Potrivit eticii hedoniste:
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) fericirea aparare ca stare de plăcere și absență a suferinței
I.83 p
Responsabilitatea social-politică presupune ca individul:
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) să acționeze în mod rațional, fiind conștient de consecințele faptelor sale
I.93 p
O problemă specifică de etică aplicată are caracter:
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) controversat
I.103 p
Specificitatea omului, în calitatea sa de ființă morală, poate fi surprinsă și prin faptul că:
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) poate alege între bine și rău
Subiectul al II-lea 30 p
II.A16 p
Analizați, într-o pagină, problematica raportului existent între plăcere și moralitatea unei acțiuni, din perspectivă filosofică. Punctajul se acordă pentru: a) numirea unui filosof care, în scrierile sale, a făcut referire la problematica raportului existent între plăcere și moralitatea unei acțiuni 1 punct b) precizarea explicită a tezei/ideii filosofice despre raportul existent între plăcere și moralitatea unei acțiuni 2 puncte c) explicarea unei teze/idei filosofice, precizată explicit la subpunctul b) 6 puncte d) ilustrarea tezei/ideii filosofice pe care ați precizat-o, printr-un exemplu concret de situație din societatea contemporană 4 puncte e) menționarea unei consecințe, în plan social, a moralității unei acțiuni 1 punct f) utilizarea adecvată a limbajului de specialitate 1 punct g) încadrarea în limita de spațiu precizată 1 punct
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
John Stuart Mill analizează raportul dintre plăcere și moralitate prin principiul celei mai mari fericiri. Teza lui este că acțiunile sunt bune în măsura în care tind să promoveze fericirea și rele în măsura în care produc contrariul ei.
Fericirea este legată de plăcere și de absența suferinței, dar evaluarea nu se reduce la satisfacția imediată a celui care acționează. Trebuie luate în calcul efectele asupra tuturor persoanelor afectate. Mill deosebește și calitatea plăcerilor, nu doar cantitatea lor: activitatea intelectuală și dezvoltarea capacităților umane nu sunt echivalate mecanic cu orice satisfacție senzorială. Evaluarea morală cere, astfel, comparație între consecințe și imparțialitate. Un câștig mic pentru o persoană nu justifică automat o suferință mare impusă altora.
De exemplu, colegii aleg să organizeze un club gratuit de lectură în locul unei petreceri zgomotoase lângă un cămin de bătrâni. Clubul oferă bucuria învățării și relații durabile, iar alegerea evită suferința inutilă a vecinilor. Pentru a aprecia moral gestul, examinăm efectele reale și alternativele disponibile, nu doar intenția declarată de organizatori.
O consecință socială a conduitei care ia în seamă fericirea celorlalți este consolidarea încrederii și reducerea conflictelor evitabile. Principiul nu cere ignorarea propriei fericiri, ci considerarea ei alături de a celorlalți. Prin urmare, plăcerea poate fi criteriu moral numai într-o evaluare atentă și imparțială a consecințelor.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
II.B8 p
Argumentați în favoarea sau împotriva tezei potrivit căreia acțiunile caracterizate de valoare morală sunt acelea rezultate dintr-o voință autonomă, care își urmează doar propriile sale principii. 8 puncte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Susțin teza cu sensul kantian al autonomiei. Dacă voința urmează o maximă pe care rațiunea o poate recunoaște ca lege universală, acțiunea nu depinde doar de teamă ori recompensă. De exemplu, returnarea unui bun din respect pentru proprietar poate rămâne o datorie chiar când nimeni nu vede gestul. Autonomia nu înseamnă capriciu: o regulă care îmi rezervă mie privilegii nu este universalizabilă. Prin urmare, voința autonomă este morală prin respectul rațional pentru lege.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
II.C6 p
Ilustrați, printr-un exemplu concret, modul în care este evaluată acțiunea umană din perspectiva conceptului de ființă cugetătoare. 6 puncte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
O elevă primește un mesaj care o îndeamnă să distribuie un zvon despre un coleg. Ea își examinează motivele, se întreabă dacă informația este adevărată și anticipează efectele asupra persoanei. Refuzul de a distribui automat mesajul arată o ființă cugetătoare: acțiunea este mediată de îndoială, judecată și alegere, nu doar de impulsul de a imita grupul.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al III-lea 30 p
Textul 1
De vreme ce nu m-am sustras războiului înseamnă că l-am ales; poate că din lipsă de vlagă, din lașitate în fața opiniei publice am preferat anumite valori pe care le reprezintă refuzul de a participa la război (stima celor apropiați, onoarea familiei, etc.). Oricum, a fost vorba de o alegere. (
Jean-Paul Sartre, Ființa și neantul
)
III.A.14 p
Formulați, pe baza textului dat, teza lui Sartre referitoare la natura umană. 4 puncte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Omul se definește prin alegeri și răspunde inclusiv pentru conformarea prin care preferă anumite valori în locul altora.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
III.A.210 p
Explicați, în aproximativ o jumătate de pagină, o corelație existentă între termenii rațiune și libertate, utilizând termenii menționați în sens filosofic. Punctajul se acordă pentru: a) utilizarea fiecăruia dintre cei doi termeni dați în sens filosofic 2 puncte b) explicarea corelației existente între termenii dați 6 puncte c) coerența textului redactat 1punct d) încadrarea în limita de spațiu precizată 1punct
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Rațiunea este capacitatea de a examina motive și consecințe, în loc de a reacționa numai prin impuls. Libertatea este capacitatea de alegere prin care omul își asumă un proiect. În fragmentul lui Sartre, chiar neîmpotrivirea sau conformarea față de opinia publică exprimă o alegere a valorilor pe care persoana le pune înaintea altora.
Corelația constă în faptul că reflecția poate clarifica alegerea, fără să o înlocuiască ori să elimine răspunderea. Dacă accept o acțiune numai din teamă de dezaprobare, trebuie să recunosc acest motiv, nu să afirm că nu am ales nimic. De exemplu, un elev care participă la umilirea unui coleg pentru aprobarea grupului rămâne responsabil. Prin urmare, rațiunea ajută la asumarea lucidă a libertății, iar explicarea împrejurărilor nu transformă automat persoana într-un obiect lipsit de alegere.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
III.A.36 p
Argumentați un punct de vedere personal referitor la actualitatea perspectivei filosofice din textul dat. 6 puncte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Consider actuală cerința lui Sartre de a ne asuma alegerile. Un adolescent care participă la hărțuirea unui coleg nu poate elimina răspunderea doar spunând că toți făceau la fel. Presiunea grupului explică dificultatea situației, dar nu face automat conduita inevitabilă. În același timp, trebuie recunoscute constrângerile reale, pentru a nu învinovăți nediferențiat orice victimă. Prin urmare, teza este utilă ca îndemn la asumare lucidă, aplicat cu atenție la situația concretă.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Textul 2
Știind că pentru Aristotel antisocialul din natură, nu din împrejurări ocazionale, este ori un supraom ori o fiară:
III.B.14 p
Menționați două trăsături proprii naturii umane. 4 puncte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
1. Raționalitatea, prin care omul examinează și justifică idei și alegeri.
2. Sociabilitatea, prin care trăiește și cooperează în comunități organizate.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
III.B.26 p
Construiți un argument care să justifice ideea potrivit căreia natura umană are caracter social. 6 puncte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Resping teza că omul ar fi prin natura sa o ființă solitară. Dacă dezvoltarea limbajului și înțelegerea regulilor cer relații cu ceilalți, viața socială participă la formarea persoanei. Un copil învață să comunice și să își examineze conduita în familie și în alte comunități. Prin urmare, nevoia de momente de singurătate nu anulează caracterul social al existenței umane.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Vrei să-ți scriem când apare ceva nou pentru Bacalaureat?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre Bacalaureat.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.