Salut, sunt Zece!
Aici exersezi gratis pentru Evaluarea Națională și Bac, cu subiecte reale și rezolvări pas cu pas.
Fără cont, de pe telefon sau calculator.
Începe să exersezi75 de cerințe oficiale din subiectele de Bac; aici sunt cele mai noi 20. Rezolvi pe loc sau pe caiet, apoi te verifici pe barem.
Scrieți pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre situațiile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.
J. P. Sartre consideră că:
Răspuns: a) omul este rezultatul propriilor sale alegeri
Având în vedere teza lui Aristotel, potrivit căreia omul este, prin natura sa, o ființă socială:
Argumentați, în aproximativ cinci rânduri, în favoarea ideii/tezei filosofice prezentate în enunț.
Natura umană reprezintă ansamblul trăsăturilor esențiale care îl definesc pe om și îl deosebesc de celelalte ființe. A fi ființă socială înseamnă a trăi în comunitate, în relații cu ceilalți. Omul nu își poate satisface singur nevoile și nu își poate dezvolta rațiunea și limbajul decât împreună cu semenii, iar doar în cetate (comunitate) poate trăi o viață bună. Prin urmare, omul este, prin natura sa, o ființă socială.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Ilustrați, printr-un exemplu concret, modul în care cunoașterea, de către un adolescent, a unor perspective/teorii filosofice cu privire la natura umană, poate contribui la dezvoltarea atitudinii critice a acestuia față de valoarea și certitudinea cunoștințelor sale despre om.
Perspectiva: existențialismul lui J. P. Sartre („existența precede esența”).
Exemplu: Ana credea că oamenii se nasc „așa cum sunt” și nu se pot schimba: „cine e leneș rămâne leneș”. La ora de filosofie află că, pentru Sartre, omul nu are o natură fixă, ci devine ceea ce alege să fie, iar pentru Descartes omul e definit prin rațiune. Comparând cele 2 teorii, Ana înțelege că ce știa ea despre om era o simplă părere, nu o certitudine. De atunci, înainte să judece un coleg, se întreabă pe ce se bazează și dacă omul nu se poate schimba prin alegerile lui.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Dar ce sunt, prin urmare? Un lucru care gândește. Ce este acesta? Unul care se îndoiește, care înțelege, care concepe, care afirmă, care neagă, care vrea și nu vrea, care imaginează și care simte. (...) Prin urmare, din simplul fapt că știu de existența mea și totodată observ că nimic altceva nu aparține firii sau esenței mele, în afară de faptul că sunt ființă cugetătoare, închei pe drept că esența mea constă în aceea doar că sunt ființă cugetătoare. Și cu toate că (...) am un corp care mi-e foarte strâns legat fiindcă totuși, pe de o parte, am o idee distinctă și clară a mea însumi ca ființă cugetătoare doar, neîntinsă, iar pe de altă parte, o idee distinctă a corpului ca lucru întins doar, necugetător, e sigur că sunt deosebit cu adevărat de corpul meu și că pot exista fără el. (...) Natura ne arată prin aceste simțiri de durere, foame, sete ș.a.m.d. că eu nu sunt doar de față prin raport cu corpul meu, precum e corăbierul pe corabie, ci sunt legat în chip cât se poate de strâns și ca și cum am fi confundați, astfel încât eu alcătuiesc un singur lucru împreună cu el. Căci altminteri, atunci când trupul e vătămat, eu, care nu sunt decât ființă cugetătoare, n-aș simți durere, ci aș percepe acea vătămare doar prin intelect, după cum corăbierul își dă seama pe calea văzului dacă ceva e rupt în corabie; iar atunci când corpul are nevoie de hrană și băutură, aș înțelege tocmai aceasta în chip lămurit și n-aș avea simțurile tulburi de foame și de sete. (
René Descartes, Meditații metafizice
)
Formulați, pe baza textului dat, teza lui Descartes referitoare la caracteristicile omului, în calitate de ființă cugetătoare. 4 puncte
Omul se cunoaște ca ființă cugetătoare, distinctă conceptual de corpul întins, deși în viața concretă mintea și corpul sunt strâns unite.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Evidențiați, în aproximativ o jumătate de pagină, o corelație existentă între termenii corp și suflet, utilizând termenii menționați în sens filosofic. Punctajul se acordă pentru: a) utilizarea fiecăruia dintre cei doi termeni dați în sens filosofic 2 puncte b) evidențierea corelației existente între termenii dați 6 puncte c) coerența textului redactat 1punct d) încadrarea în limita de spațiu precizată 1punct
Corpul este, în dualismul cartezian, lucrul întins, caracterizat prin proprietăți spațiale. Sufletul sau mintea este lucrul cugetător, care se îndoiește, afirmă, neagă, înțelege și vrea. Cele două sunt distincte prin atributul lor esențial: întinderea nu este gândire, iar gândirea nu se definește prin dimensiuni fizice.
Totuși, în experiența omului, corpul și sufletul sunt strâns unite. Durerea și foamea sunt trăite, nu doar înregistrate ca informații despre un obiect exterior. De aceea Descartes respinge comparația unei simple prezențe a corăbierului pe corabie: vătămarea corpului este simțită de persoană. Corelația păstrează atât distincția conceptuală, cât și unirea în viața concretă. Prin urmare, teza nu spune că omul ar fi indiferent față de corp, ci că esența cugetării poate fi concepută distinct de întindere.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Argumentați un punct de vedere personal referitor la actualitatea perspectivei filosofice din textul dat. 6 puncte
Consider actuală accentuarea reflecției conștiente, dar discutabilă separarea absolută a minții de corp. De exemplu, oboseala corporală poate schimba atenția și felul în care judecăm. Această legătură nu anulează importanța gândirii critice, ci arată că experiența persoanei implică și corpul. Prin urmare, textul este util pentru întrebarea despre identitate și cugetare, iar teza dualistă trebuie examinată critic, nu transformată într-un fapt științific deja demonstrat.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Ilustrați, printr-un exemplu concret rolul/importanța libertății de gândire, de conștiință și de religie. 6 puncte
Într-o clasă, o elevă își exprimă convingerile religioase, iar un coleg spune că nu aparține niciunei religii. Școala le protejează dreptul de a argumenta și nu condiționează notele ori participarea de adoptarea aceleiași credințe. Libertatea de gândire, conștiință și religie permite astfel alegerea personală și conviețuirea fără coerciție, cu respectarea demnității fiecăruia.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
„Și m-am îndreptat către mine și mi-am zis: Și tu, cine ești?. Și am răspuns: Eu sunt un om. Și iată trupul și sufletul în mine îmi sunt mie la îndemână, unul exterior, altul interior ...” (
Augustin, Confesiuni
)
Formulați, pe baza textului dat, teza lui Augustin referitoare la caracteristicile omului. 4 puncte
Omul este alcătuit din trup, dimensiune exterioară, și suflet, dimensiune interioară accesibilă întoarcerii spre sine.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Evidențiați, în aproximativ o jumătate de pagină, o corelație existentă între termenii om interior și suflet, utilizând termenii menționați în sens filosofic. Punctajul se acordă pentru: a) utilizarea fiecăruia dintre cei doi termeni dați în sens filosofic 2 puncte b) evidențierea corelației existente între termenii dați 6 puncte c) coerența textului redactat 1punct d) încadrarea în limita de spațiu precizată 1punct
Omul interior desemnează dimensiunea lăuntrică prin care persoana se cunoaște, vrea și își examinează viața. Sufletul este principiul spiritual al acestei vieți interioare, deosebit în text de trupul exterior. La Augustin, întoarcerea spre sine face accesibilă această dimensiune, fără a o confunda cu simpla aparență corporală.
Corelația este că omul interior se manifestă prin viața sufletului. Existența, cunoașterea și voința nu sunt trei persoane separate, ci activități distincte ale aceleiași ființe. De exemplu, când îmi examinez o promisiune încălcată, nu îmi observ doar gesturile, ci îmi recunosc intenția și hotărârea. În acest sens, autocunoașterea privește cine sunt și ce vreau. Prin urmare, interioritatea nu este un loc fizic în corp, ci perspectiva reflexivă asupra vieții sufletești.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Argumentați un punct de vedere personal referitor la actualitatea perspectivei filosofice din textul dat. 6 puncte
Consider actuală invitația lui Augustin la autocunoaștere. Imaginea publică și gesturile observabile nu arată singure ce știm, ce dorim și de ce alegem. De exemplu, înainte de a distribui un mesaj, pot examina dacă urmăresc adevărul sau numai aprobarea grupului. Această reflecție mă poate face mai responsabil. Prin urmare, ideea omului interior rămâne utilă pentru înțelegerea motivelor, fără să presupunem că ea înlocuiește cercetarea științifică a corpului și a comportamentului.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
În vederea unei bune conviețuiri cu ceilalți, omul își exercită natura de ființă:
Răspuns: d) socială
Natura umană înseamnă un set de trăsături care:
Răspuns: a) definesc omul
Problema fericirii ca activitate a sufletului conformă cu virtutea, este abordată de:
Răspuns: c) Aristotel
În filosofia lui Aristotel binele înseamnă:
Răspuns: d) activitatea sufletului conformă cu rațiunea
Trecerea de la starea naturală la starea socială a omului este temă predilectă a filosofiei lui:
Răspuns: b) J. J. Rousseau
Analizați, într-o pagină, problematica drepturilor omului, din perspectivă filosofică. Punctajul se acordă pentru: a) numirea unui filosof care, în scrierile sale, a făcut referire la problematica drepturilor omului 1 punct b) precizarea explicită a tezei/ideii filosofice despre drepturile omului 2 puncte c) explicarea unei teze/idei filosofice, precizată explicit la subpunctul b) 6 puncte d) ilustrarea tezei/ideii filosofice pe care ați precizat-o, printr-un exemplu concret de situație din societatea contemporană 4 puncte e) menționarea unei consecințe asupra statului, în cazul în care drepturile economice sunt încălcate 1 punct f) utilizarea adecvată a limbajului de specialitate 1 punct g) încadrarea în limita de spațiu precizată 1 punct
John Locke discută drepturile naturale ale omului și scopul puterii politice. Teza lui este că oamenii se asociază pentru a proteja viața, libertatea și proprietatea, iar puterea legitimă trebuie să servească aceste drepturi, nu să le încalce arbitrar.
Drepturile nu sunt simple favoruri acordate de conducător. În starea naturală, exercitarea lor este nesigură deoarece lipsesc un judecător comun imparțial și o putere care să aplice reguli stabile. Instituțiile sunt justificate prin remedierea acestor neajunsuri. Dacă statul confiscă arbitrar bunuri ori aplică legea selectiv, el contrazice scopul pentru care a fost instituit. Limitele puterii și controlul ei protejează persoana față de abuz. Această perspectivă oferă un temei filosofic pentru respectarea drepturilor, fără a confunda lista lockeană cu toate categoriile din documentele contemporane.
De exemplu, administrația nu poate lua atelierul unei familii doar fiindcă proprietarul a criticat un primar. Sunt necesare un temei legal, proceduri care permit contestarea și respectarea garanțiilor persoanei. Proprietatea nu înseamnă însă permisiunea de a încălca drepturile angajaților sau ale vecinilor.
Dacă drepturile economice sunt încălcate sistematic, scade încrederea cetățenilor în instituții, iar legitimitatea statului și cooperarea socială sunt afectate. Oamenii nu mai percep puterea ca pe o garanție a drepturilor lor. Prin urmare, protejarea drepturilor și limitarea arbitrariului sunt condiții ale unei ordini politice justificate.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Știind că numai omul are o structură unică, indestructibilă și proprie, dată de conștiința de sine:
Menționați două caracteristici ale omului din perspectivă filosofică. 4 puncte
1. Conștiința de sine: omul se poate recunoaște și examina ca subiect al experiențelor sale.
2. Raționalitatea: poate formula motive și poate evalua critic propriile judecăți.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Construiți un argument care să justifice ideea potrivit căreia filosofia poate contribui la dezvoltarea atitudinii critice a unui adolescent față de natura umană. 6 puncte
Filosofia poate dezvolta atitudinea critică deoarece oferă perspective diferite asupra aceleiași probleme și cere examinarea temeiurilor. Un adolescent care compară teza lui Sartre despre alegere cu explicațiile despre influența mediului nu mai acceptă simplu eticheta că un coleg este rău din fire. El întreabă ce dovezi și ce sensuri susțin afirmația. Prin urmare, studiul filosofiei poate transforma opiniile rigide despre om în judecăți argumentate și revizuibile.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Activitatea sufletului conformă cu rațiunea este acceptată ca fiind binele în concepția lui:
Răspuns: d) Aristotel
În concepția lui Augustin, omul este caracterizat prin a avea:
Răspuns: a) suflet caracterizat prin existență, cunoaștere și voință
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre Bacalaureat.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.