Bacalaureat 2025 la filosofie: simularea

Subiectul oficial din 2025, cu baremul, pe 90 de puncte. Grilele și răspunsurile scurte le verifici pe loc; restul le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem.

Proba de antrenament dată în școli, de obicei în martie. Nota nu contează.

3 ore · 90 de puncte + 10 din oficiu

Subiectul (PDF)Baremul (PDF)

Pe timp, ca la examen

Ceasul merge și dacă închizi pagina. Poți lua o singură pauză. La final, nota estimată după barem.

Subiectul ISubiectul al II-leaSubiectul al III-lea

Subiectul I 30 p

I.13 p

Filosoful care afirmă că utilitatea este fundamentul moralei este:

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) J.St. Mill

I.23 p

Fericirea apare ca stare de plăcere și evitarea suferinței în etica:

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) hedonistă

I.33 p

Teza potrivit căreia ”Omul s-a născut liber și pretutindeni se află în lanțuri” este o problemă filosofică specifică domeniului:

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) politic

I.43 p

Demersul inductiv prin care sunt derivate principii din analiza unor fapte concrete aparține:

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) eticii aplicate

I.53 p

Activitatea sufletului conformă cu rațiunea este acceptată ca fiind binele în concepția lui:

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) Aristotel

I.63 p

Libertatea voinței raționale este o idee specifică teoriilor:

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) deontologice

I.73 p

În concepția lui Augustin, omul este caracterizat prin a avea:

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) suflet caracterizat prin existență, cunoaștere și voință

I.83 p

Aserțiunea potrivit căreia avem nevoie de libertate pentru a împiedica statul să abuzeze de putere în societatea deschisă aparține lui:

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) K. R. Popper

I.93 p

Etica aplicată pune în dezbatere probleme precum:

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) clonarea

I.103 p

Libertatea social-politică este una dintre valorile unui regim politic:

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) democratic

Subiectul al II-lea 30 p

II.A16 p

Analizați, într-o pagină, problematica naturii date și naturii dobândite, în cazul omului, din perspectivă filosofică. Punctajul se acordă pentru: a) numirea unui filosof care, în scrierile sale, a făcut referire la problematica naturii umane 1 punct b) precizarea explicită a tezei/ideii filosofice despre natura umană 2 puncte c) explicarea unei teze/idei filosofice, precizată explicit la subpunctul b) 6 puncte d) ilustrarea tezei/ideii filosofice pe care ați precizat-o, printr-un exemplu concret de situație din societatea contemporană 4 puncte e) menționarea unei consecințe în privința naturii umane, din perspectiva raportului între natura dată și natura dobândită în cazul omului 1 punct f) utilizarea adecvată a limbajului de specialitate 1 punct g) încadrarea în limita de spațiu precizată 1 punct

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Jean-Paul Sartre discută natura umană prin teza că existența precede esența. Omul există mai întâi și apoi se definește prin alegerile sale; nu primește o esență morală definitivă care să îi dicteze dinainte toate acțiunile.

Aceasta pune accentul pe natura dobândită. Proiectele și faptele constituie persoana, iar invocarea unui caracter inevitabil nu o scutește automat de responsabilitate. Chiar și refuzul unei alegeri poate fi o alegere. Libertatea existențialistă nu trebuie confundată însă cu puterea practică de a realiza orice: corpul, trecutul și împrejurările formează situația în care acționăm. Ideea este că persoana trebuie să își asume răspunsul la această situație, în loc să își trateze identitatea ca pe un obiect deja încheiat. Omul nu este doar ceea ce declară despre sine, ci și ceea ce face repetat.

De exemplu, un adolescent a copiat la mai multe teste și spune că este din fire necinstit. Când hotărăște să învețe și refuză o nouă ocazie de a copia, începe să construiască o altă conduită. Schimbarea nu șterge răspunderea pentru trecut, dar arată că o etichetă nu îi fixează definitiv viitorul. Alegerea are și un efect asupra încrederii colegilor.

O consecință a raportului dintre dat și dobândit este că împrejurările inițiale nu justifică singure identitatea morală finală. Educația și asumarea alegerilor pot modifica felul în care omul se definește. Prin urmare, natura dobândită cere responsabilitate, nu fatalism.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Numirea filosofului.1 p
  2. Precizarea explicită a tezei.2 p
  3. Explicarea adecvată a tezei; superficială: 2p.6 p
  4. Exemplul contemporan concret; tratarea doar teoretică: 1p.4 p
  5. Consecința cerută de subiect.1 p
  6. Limbaj de specialitate folosit adecvat.1 p
  7. O pagină, cu toleranța de un sfert de pagină.1 p

II.B8 p

Argumentați în favoarea sau împotriva tezei potrivit căreia: datoria este necesitatea de a îndeplini o acțiune din respect pentru lege. (Imm. Kant) 8 puncte

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Susțin teza lui Kant: datoria înseamnă necesitatea unei acțiuni din respect pentru legea morală. Dacă spun adevărul numai fiindcă mă tem de pedeapsă, motivul meu rămâne avantajul propriu. Dacă îl spun deoarece consider că minciuna nu poate deveni o regulă universală acceptabilă, acționez din datorie. Prin urmare, respectul pentru legea rațională explică valoarea morală a acțiunii, chiar atunci când înclinațiile și interesul ar îndemna în altă direcție.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Argumentare convingătoare cu premisă, conectori și concluzie; scala alternativă este 8/6/3, nu puncte aditive.8 p

II.C6 p

Ilustrați, printr-un exemplu concret o problemă care poate constitui obiect al eticii aplicate. 6 puncte

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Un spital folosește un program care recomandă priorități pentru consultații, dar se observă că acesta dezavantajează pacienții dintr-o anumită zonă. Dilema este dacă programul poate fi păstrat pentru eficiență sau trebuie schimbat pentru a respecta tratamentul echitabil. Este o problemă de etică aplicată: un caz concret și controversat cere cântărirea beneficiilor, discriminării și responsabilității față de pacienți.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Exemplu concret adecvat; alternativa de nivel numai teoretic rămâne în barem_text.6 p

Subiectul al III-lea 30 p

Textul 1

Străinul:...guvernământul adevărat, dacă există un asemenea guvernământ, trebuie căutat la un singur, sau la doi, sau la un număr foarte mic de oameni.(...) Străinul: Dar aceștia, fie că poruncesc cu sau fără consimțământul supușilor lor, potrivit unor legi scrise sau fără ele, fie că posedă averi sau sunt săraci, trebuie să credem așa cum presupunem noi acum, că ei guvernează potrivit unei anumite arte.(...) Străinul: ...se impune deci o consecință obligatorie, aceea că, dintre guvernăminte, numai acela este corect și adevărat în care se găsesc suverani ce nu par numai savanți ci sunt într-adevăr și fie că guvernează conform unor legi sau fără legi, cu consimțământul sau împotriva voinței supușilor lor, fie că sunt săraci sau avuți, toate acestea nu au însemnătate când e vorba de apreciat corectitudinea.(...) Străinul:..atât timp cât prin știință și justiție fac să dureze cetatea și să fie mai bună atât cât se poate, atunci și numai potrivit acestor trăsături trebuie să recunoaștem că acest guvernământ este singurul corect. (

Platon, Omul politic

)

III.A.14 p

textul 1

Formulați, pe baza textului dat, teza lui Platon. 4 puncte

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Guvernământul corect este întemeiat pe cunoașterea veritabilă a conducerii și pe justiția care păstrează și îmbunătățește cetatea, nu doar pe avere ori pe aparența competenței.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Teza filosofică formulată pe baza textului.4 p

III.A.210 p

textul 1

Evidențiați, în aproximativ o jumătate de pagină, o corelație existentă între termenii lege și libertate individuală, utilizând termenii menționați în sens filosofic. Punctajul se acordă pentru: a) utilizarea fiecăruia dintre cei doi termeni dați în sens filosofic 2 puncte b) evidențierea corelației existente între termenii dați 6 puncte c) coerența textului redactat 1punct d) încadrarea în limita de spațiu precizată 1punct

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Legea este regula comună prin care sunt organizate acțiunile într-o cetate. Libertatea individuală este posibilitatea persoanei de a alege și acționa fără constrângeri arbitrare. Relația lor nu este o simplă opoziție: o lege poate restrânge un gest, dar poate și proteja libertatea celorlalți.

În fragment, Platon pune accentul pe știința și dreptatea conducătorului, chiar mai mult decât pe existența legilor scrise ori pe consimțământ. Această prioritate ridică o întrebare: cine verifică dacă pretinsa cunoaștere politică nu ascunde un abuz? Într-o interpretare critică actuală, legile generale și contestabile oferă garanții persoanei. De exemplu, o procedură de apel împotriva unei sancțiuni limitează arbitrariul. Prin urmare, legea poate sprijini libertatea dacă puterea care o aplică este controlată și respectă drepturile individului.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Primul termen utilizat în sens filosofic.1 p
  2. Al doilea termen utilizat în sens filosofic.1 p
  3. Corelația dintre termenii dați, explicată adecvat.6 p
  4. Coerența textului.1 p
  5. Aproximativ jumătate de pagină; toleranța exactă din barem_text.1 p

III.A.36 p

textul 1

Argumentați un punct de vedere personal referitor la actualitatea perspectivei filosofice din textul dat. 6 puncte

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Consider actuală cerința competenței, dar resping înlăturarea consimțământului și a controlului juridic. Cunoașterea poate ajuta un conducător să ia decizii bune, însă simpla lui afirmație că știe mai bine nu îl face infailibil. De exemplu, o politică publică elaborată de experți trebuie să poată fi criticată și corectată. Prin urmare, competența trebuie asociată cu drepturi, transparență și răspundere, pentru a nu deveni pretextul unei puteri arbitrare.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Punct de vedere personal prezentat/argumentat adecvat potrivit cerinței; alternativele nu se adună.6 p
Textul 2

Una dintre problemele fundamentale ale filosofiei este esența ființei umane.

III.B.14 p

textul 2

Menționați două trăsături specifice prin care ființa umană poate fi definită. 4 puncte

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

1. Raționalitatea, prin care omul examinează și justifică idei și alegeri.
2. Sociabilitatea, prin care trăiește și cooperează în comunități organizate.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Elementul 1 corect și relevant pentru cerință.2 p
  2. Elementul 2 corect și relevant pentru cerință.2 p

III.B.26 p

textul 2

Construiți un argument care să infirme teza potrivit căreia omul este o ființă solitară. 6 puncte

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Resping teza că omul ar fi prin natura sa o ființă solitară. Dacă dezvoltarea limbajului și înțelegerea regulilor cer relații cu ceilalți, viața socială participă la formarea persoanei. Un copil învață să comunice și să își examineze conduita în familie și în alte comunități. Prin urmare, nevoia de momente de singurătate nu anulează caracterul social al existenței umane.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Argumentul sau exemplul concret cerut; scala alternativă exactă rămâne în barem_text.6 p
Ai terminat? Bifează pe barem ce ai făcut și află câte puncte ai fi luat. Alte subiecte de filosofie.