Bacalaureat 2026 la filosofie: modelul oficial
Subiectul oficial din 2026, cu baremul, pe 90 de puncte. Grilele și răspunsurile scurte le verifici pe loc; restul le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem.
Arată cum va arăta subiectul de la Bac.
Pe timp, ca la examen
Ceasul merge și dacă închizi pagina. Poți lua o singură pauză. La final, nota estimată după barem.
Subiectul ISubiectul al II-leaSubiectul al III-lea
Subiectul I 30 p
I.13 p
În concepția lui Lucian Blaga, omul este:
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) un creator de cultură
I.23 p
La întrebarea ,,Care acțiuni sunt bune și care sunt rele?’’, răspunde:
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) morala
I.33 p
Demersul inductiv, reflexiv, realizat în raport cu actele și faptele concrete aparține:
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) eticii aplicate
I.43 p
Libertatea pozitivă se deosebește de libertatea negativă prin faptul că presupune:
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) intervenția statului în sfera vieții individuale pentru asigurarea unor drepturi
I.53 p
Responsabilitatea social-politică presupune ca individul:
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) să acționeze în mod rațional, fiind conștient de consecințele faptelor sale
I.63 p
Potrivit Declarației Universale a Drepturilor Omului ,,Orice persoană are dreptul la proprietate, atât singură, cât și în asociație cu alții’’(art.17, alin.1). Acesta este un drept:
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) negativ
I.73 p
John Locke consideră că primul izvor al ideilor este reprezentat de:
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) senzație
I.83 p
În concepția lui Immanuel Kant, o judecată sintetică este aceea în care:
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) predicatul adaugă o proprietate nouă subiectului
I.93 p
Etica deontologică consideră că o acțiune are valoare morală dacă:
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) este guvernată de principii normative care îi asigură necesitatea și universalitatea
I.103 p
Pentru asigurarea drepturilor negative:
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) intervenția statului trebuie să fie cât mai mică
Subiectul al II-lea 30 p
II.A16 p
Analizați, într-o pagină, problematica adevărului și a erorii, din perspectivă filosofică. Punctajul se acordă pentru: a) numirea unui filosof care, în scrierile sale, a făcut referire la problematica adevărului și a erorii 1 punct b) precizarea explicită a tezei/ideii filosofice despre adevăr și eroare 2 puncte c) explicarea unei teze/idei filosofice, precizată explicit la subpunctul b) 6 puncte d) ilustrarea tezei/ideii filosofice pe care ați precizat-o, printr-un exemplu concret de situație din societatea contemporană 4 puncte e) menționarea unei consecințe în privința adevărului, în cazul în care nu este stabilit un temei al acestuia 1 punct f) utilizarea adecvată a limbajului de specialitate 1 punct g) încadrarea în limita de spațiu precizată 1 punct
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
René Descartes cercetează problema adevărului și a erorii pornind de la nevoia unui temei sigur al cunoașterii. Teza aleasă este că trebuie să suspendăm judecata asupra lucrurilor pe care nu le înțelegem clar și distinct, pentru a nu lua drept adevăr simpla aparență.
Îndoiala metodică nu este refuzul definitiv al cunoașterii. Ea verifică temeiurile opiniilor și caută o certitudine care rezistă îndoielii. Faptul că mă îndoiesc arată că gândesc, iar actul gândirii presupune existența celui care gândește. În analiza erorii, intelectul este limitat, pe când voința poate afirma ori nega și dincolo de ceea ce este înțeles limpede. Eroarea apare când judecata depășește această înțelegere. A reține acordul până la clarificare este, astfel, un exercițiu de responsabilitate intelectuală. Claritatea nu trebuie confundată cu familiaritatea unei idei sau cu intensitatea convingerii personale.
De exemplu, un elev vede o captură care anunță anularea unui examen. În loc să distribuie imediat mesajul, verifică documentul instituției, data și condițiile anunțului. Exemplul ilustrează suspendarea unei judecăți insuficient întemeiate; nu pretinde că o verificare pe internet reproduce întregul sistem cartezian.
Dacă nu este stabilit un temei, opinia poate fi acceptată arbitrar, iar eroarea poate fi confundată cu adevărul. Prin urmare, căutarea adevărului cere examinarea justificării, nu doar încredere în impresia inițială.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
II.B8 p
Argumentați în favoarea sau împotriva tezei potrivit căreia: Democrațiile noastre occidentale sunt cele mai drepte orânduiri sociale care au existat până în prezent în istorie. (K. R. Popper) 8 puncte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Susțin teza lui Popper ca apreciere comparativă, nu ca declarație că democrațiile ar fi perfecte. Instituțiile democratice permit criticarea puterii, protejarea drepturilor și înlocuirea pașnică a conducătorilor. Dacă o lege este nedreaptă, cetățenii o pot contesta și modifica fără instaurarea unei dictaturi. Aceste mecanisme fac erorile mai ușor de corectat decât în regimurile care interzic opoziția. Prin urmare, avantajul lor moral constă în controlul și corectarea nedreptății, nu în infailibilitatea majorității.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
II.C6 p
Ilustrați, printr-un exemplu concret rolul/importanța libertății de întrunire pașnică, într-o societate democratică. 6 puncte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Locuitorii unui cartier organizează un protest pașnic pentru protejarea unui parc. Ei se întâlnesc, exprimă public motivele și solicită revizuirea unui proiect, fără violență și fără împiedicarea drepturilor altora. Autoritățile asigură cadrul legal în loc să interzică manifestația pentru că este incomodă. Libertatea de întrunire transformă o nemulțumire individuală într-o participare publică ce poate controla decizia politică.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al III-lea 30 p
Textul 1
Dar ce sunt, prin urmare? Un lucru care gândește. Ce este acesta? Unul care se îndoiește, care înțelege, care concepe, care afirmă, care neagă, care vrea și nu vrea, care imaginează și care simte. (...) Prin urmare, din simplul fapt că știu de existența mea și totodată observ că nimic altceva nu aparține firii sau esenței mele, în afară de faptul că sunt ființă cugetătoare, închei pe drept că esența mea constă în aceea doar că sunt ființă cugetătoare. Și cu toate că (...) am un corp care mi-e foarte strâns legat fiindcă totuși, pe de o parte, am o idee distinctă și clară a mea însumi ca ființă cugetătoare doar, neîntinsă, iar pe de altă parte, o idee distinctă a corpului ca lucru întins doar, necugetător, e sigur că sunt deosebit cu adevărat de corpul meu și că pot exista fără el. (...) Natura ne arată prin aceste simțiri de durere, foame, sete ș.a.m.d. că eu nu sunt doar de față prin raport cu corpul meu, precum e corăbierul pe corabie, ci sunt legat în chip cât se poate de strâns și ca și cum am fi confundați, astfel încât eu alcătuiesc un singur lucru împreună cu el. Căci altminteri, atunci când trupul e vătămat, eu, care nu sunt decât ființă cugetătoare, n-aș simți durere, ci aș percepe acea vătămare doar prin intelect, după cum corăbierul își dă seama pe calea văzului dacă ceva e rupt în corabie; iar atunci când corpul are nevoie de hrană și băutură, aș înțelege tocmai aceasta în chip lămurit și n-aș avea simțurile tulburi de foame și de sete. (
René Descartes, Meditații metafizice
)
III.A.14 p
Formulați, pe baza textului dat, teza lui Descartes referitoare la caracteristicile omului, în calitate de ființă cugetătoare. 4 puncte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Omul se cunoaște ca ființă cugetătoare, distinctă conceptual de corpul întins, deși în viața concretă mintea și corpul sunt strâns unite.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
III.A.210 p
Evidențiați, în aproximativ o jumătate de pagină, o corelație existentă între termenii corp și suflet, utilizând termenii menționați în sens filosofic. Punctajul se acordă pentru: a) utilizarea fiecăruia dintre cei doi termeni dați în sens filosofic 2 puncte b) evidențierea corelației existente între termenii dați 6 puncte c) coerența textului redactat 1punct d) încadrarea în limita de spațiu precizată 1punct
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Corpul este, în dualismul cartezian, lucrul întins, caracterizat prin proprietăți spațiale. Sufletul sau mintea este lucrul cugetător, care se îndoiește, afirmă, neagă, înțelege și vrea. Cele două sunt distincte prin atributul lor esențial: întinderea nu este gândire, iar gândirea nu se definește prin dimensiuni fizice.
Totuși, în experiența omului, corpul și sufletul sunt strâns unite. Durerea și foamea sunt trăite, nu doar înregistrate ca informații despre un obiect exterior. De aceea Descartes respinge comparația unei simple prezențe a corăbierului pe corabie: vătămarea corpului este simțită de persoană. Corelația păstrează atât distincția conceptuală, cât și unirea în viața concretă. Prin urmare, teza nu spune că omul ar fi indiferent față de corp, ci că esența cugetării poate fi concepută distinct de întindere.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
III.A.36 p
Argumentați un punct de vedere personal referitor la actualitatea perspectivei filosofice din textul dat. 6 puncte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Consider actuală accentuarea reflecției conștiente, dar discutabilă separarea absolută a minții de corp. De exemplu, oboseala corporală poate schimba atenția și felul în care judecăm. Această legătură nu anulează importanța gândirii critice, ci arată că experiența persoanei implică și corpul. Prin urmare, textul este util pentru întrebarea despre identitate și cugetare, iar teza dualistă trebuie examinată critic, nu transformată într-un fapt științific deja demonstrat.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Textul 2
Echitatea nu se confundă cu egalitarismul, teorie ce susține că egalitatea de șanse implică și o egalizare a posibilităților de acces la resurse.
III.B.14 p
Menționați două tipuri de egalitate. 4 puncte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
1. Egalitatea juridică, adică supunerea tuturor acelorași legi.
2. Egalitatea de șanse, adică acces echitabil la oportunități și proceduri.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
III.B.26 p
Construiți un argument care să justifice ideea potrivit căreia se poate realiza echitatea în societatea contemporană. 6 puncte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Susțin că echitatea poate fi urmărită prin reguli care țin seama de obstacolele relevante. Dacă doi elevi au aceeași capacitate de învățare, dar unul nu poate accesa materialele, tratarea lor identică la nivel formal nu creează șanse reale comparabile. O bibliotecă gratuită și materiale accesibile reduc acest dezavantaj fără a garanta rezultate identice. Prin urmare, măsuri publice transparente pot realiza mai multă echitate, fără a confunda dreptatea cu egalizarea mecanică a tuturor rezultatelor.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Vrei să-ți scriem când apare ceva nou pentru Bacalaureat?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre Bacalaureat.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.