Bacalaureat 2027 la filosofie: modelul oficial
Subiectul oficial din 2027, cu baremul, pe 90 de puncte. Grilele și răspunsurile scurte le verifici pe loc; restul le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem.
Arată cum va arăta subiectul de la Bac.
Pe timp, ca la examen
Ceasul merge și dacă închizi pagina. Poți lua o singură pauză. La final, nota estimată după barem.
Subiectul ISubiectul al II-leaSubiectul al III-lea
Subiectul I 30 p
Scrieți pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre situațiile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.
I.13 p
În viziunea lui L. Blaga, sensul existenței ființei umane constă în:
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) revelarea misterului, prin creație
I.23 p
La întrebarea „Care acțiuni sunt bune și care sunt rele?” răspunde:
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) Morala
I.33 p
Nu constituie o problemă de etică aplicată:
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) căutarea sensului vieții
I.43 p
Libertatea negativă presupune:
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) restrângerea intervenției statului în sfera vieții individuale la un nivel minim
I.53 p
J. P. Sartre consideră că:
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) omul este rezultatul propriilor sale alegeri
I.63 p
Responsabilitatea social-politică presupune:
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) respectarea legilor și suportarea consecințelor, în cazul încălcării lor
I.73 p
Derivarea principiilor morale din analiza faptelor individuale este un demers specific eticii:
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) aplicate
I.83 p
Potrivit concepției lui J. St. Mill, libertatea individuală poate fi diminuată în mod legitim în situația în care:
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) se previne încălcarea libertății celorlalți
I.93 p
Valoarea morală a unei acțiuni ce are la bază imperativul categoric este dată de:
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) maxima de care este determinată
I.103 p
Limitarea excesivă a libertății social-politice este o practică specifică regimului politic:
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Totalitar
Subiectul al II-lea 30 p
Coloanele
a. Etica eudaimonistă
b. Datoria
c. Principiul Celei Mai Mari Fericiri
d. Etica relațiilor de afaceri
1. Este fundamentul moralei, în utilitarism.
2. Constituie o problemă de etică aplicată.
3. Consideră că cel mai mare bine pentru om constă în activitatea practică guvernată de preceptele morale ale rațiunii.
4. Identifică fericirea cu respectarea unor valori religioase revelate.
5. Exprimă respectul necondiționat pentru legea morală rațională, în etica deontologică.
În coloana din stânga sunt enumerate concepte specifice filosofiei morale, iar în coloana din dreapta sunt numerotate enunțuri adevărate referitoare la acestea. Scrieți pe foaia de examen asocierile corecte dintre fiecare literă din coloana din stânga și cifra corespunzătoare din coloana din dreapta.
II.A.a4 p
Asociază „Etica eudaimonistă” cu enunțul corespunzător din coloana din dreapta.
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Consideră că cel mai mare bine pentru om constă în activitatea practică guvernată de preceptele morale ale rațiunii.
II.A.b4 p
Asociază „Datoria” cu enunțul corespunzător din coloana din dreapta.
Vezi rezolvarea
Răspuns: e) Exprimă respectul necondiționat pentru legea morală rațională, în etica deontologică.
II.A.c4 p
Asociază „Principiul Celei Mai Mari Fericiri” cu enunțul corespunzător din coloana din dreapta.
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Este fundamentul moralei, în utilitarism.
II.A.d4 p
Asociază „Etica relațiilor de afaceri” cu enunțul corespunzător din coloana din dreapta.
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Constituie o problemă de etică aplicată.
II.B8 p
Argumentați, în aproximativ zece rânduri, în favoarea sau împotriva tezei potrivit căreia plăcerea este binele suprem pentru om.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Argumentez împotriva tezei. Binele suprem este scopul ultim al vieții, cel pe care îl urmărim pentru el însuși și nu pentru altceva. Plăcerea, înțeleasă ca stare de satisfacție a simțurilor sau a sufletului, este trecătoare și nu poate fi un criteriu sigur: unele plăceri (excesele, dependențele) duc la suferință, iar unele fapte bune (să înveți, să ajuți pe cineva) cer efort și renunțare la plăceri imediate. Aristotel arată că fericirea adevărată vine dintr-o viață activă, condusă de rațiune și virtute, nu din simpla căutare a plăcerii. Prin urmare, plăcerea nu este binele suprem pentru om.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
II.C6 p
Construiți un exemplu de acțiune considerată morală, din perspectiva eticii deontologice.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Andrei găsește pe stradă un portofel cu bani și cu actele proprietarului. Nimeni nu l-a văzut și nu primește nicio recompensă, dar îl duce la poliție ca să ajungă la proprietar.
Din perspectiva eticii deontologice (Kant), fapta lui Andrei este morală pentru că a acționat din datorie, din respect pentru legea morală, nu din interes sau de frica pedepsei. Maxima faptei sale („Returnez ce nu-mi aparține”) poate deveni lege universală, conform imperativului categoric, iar el îl tratează pe proprietar ca scop, nu ca mijloc.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al III-lea 30 p
Textul 2 Republica
Glaucon: Că cei ce practică dreptatea o fac fără voie, din pricina neputinței de a face nedreptăți, am înțelege lesne, dacă ne-am gândi în felul următor: să dăm și dreptului și celui nedrept îngăduința să facă ce vor și apoi să-i urmărim privind încotro îi va duce pofta fiecăruia. Ei bine, îl vom prinde pe omul cel drept în flagrant delict, îndreptându-se spre aceeași țintă ca omul nedrept datorită poftei de a avea mai mult, pe care orice fire o urmărește ca pe un bine - doar legea și forța o conduc spre prețuirea egalității (…).
Platon, Republica
Răspundeți următoarelor cerințe:
III.A.14 p
Identificați teza filosofică la care face referire textul dat.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Teza: oamenii practică dreptatea fără voie, din neputința de a face nedreptăți; doar legea și forța îi îndreaptă spre prețuirea egalității, altfel și omul drept ar urmări, ca și cel nedrept, să aibă mai mult.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
III.A.210 p
Explicați, în aproximativ o jumătate de pagină, relația existentă între termenii dreptate și lege, utilizând termenii menționați în sens filosofic.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Dreptatea este principiul moral și politic potrivit căruia fiecăruia i se cuvine ceea ce merită, iar oamenii sunt tratați echitabil, ca egali. Legea este o normă generală și obligatorie, stabilită de autoritatea statului, a cărei încălcare e sancționată.
În textul lui Platon, Glaucon susține că legea este cea care îi face pe oameni să fie drepți: lăsați liberi, toți ar urmări să aibă mai mult, iar doar legea și forța îi conduc spre „prețuirea egalității”. Astfel, legea apare ca instrument de impunere a dreptății, iar dreptatea devine o convenție respectată din frică.
Relația dintre cei 2 termeni e însă mai complexă. Legea ar trebui să exprime dreptatea, dar nu orice lege este dreaptă: legile unui regim totalitar pot fi profund nedrepte. De aceea, dreptatea funcționează și ca un criteriu prin care judecăm legile. Așadar, legea poate impune un comportament drept, dar dreptatea adevărată presupune și ca oamenii să o prețuiască de bunăvoie, nu doar de teama sancțiunii.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
III.A.36 p
Formulați un punct de vedere personal referitor la actualitatea perspectivei filosofice prezentată în textul dat.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Consider că perspectiva lui Glaucon este actuală. Și astăzi multe persoane respectă regulile mai ales de teama sancțiunii: de exemplu, mulți șoferi încetinesc doar când văd radarul sau poliția, iar evaziunea fiscală apare acolo unde controalele lipsesc. Asta confirmă ideea din text că „doar legea și forța” îi conduc pe oameni spre prețuirea egalității. Totuși, existența oamenilor care rămân corecți și fără control arată că dreptatea poate fi prețuită și de bunăvoie, deci perspectiva e actuală, dar nu se aplică tuturor.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Teza
Având în vedere teza lui Aristotel, potrivit căreia omul este, prin natura sa, o ființă socială:
III.B.16 p
Argumentați, în aproximativ cinci rânduri, în favoarea ideii/tezei filosofice prezentate în enunț.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Natura umană reprezintă ansamblul trăsăturilor esențiale care îl definesc pe om și îl deosebesc de celelalte ființe. A fi ființă socială înseamnă a trăi în comunitate, în relații cu ceilalți. Omul nu își poate satisface singur nevoile și nu își poate dezvolta rațiunea și limbajul decât împreună cu semenii, iar doar în cetate (comunitate) poate trăi o viață bună. Prin urmare, omul este, prin natura sa, o ființă socială.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
III.B.24 p
Ilustrați, printr-un exemplu concret, modul în care cunoașterea, de către un adolescent, a unor perspective/teorii filosofice cu privire la natura umană, poate contribui la dezvoltarea atitudinii critice a acestuia față de valoarea și certitudinea cunoștințelor sale despre om.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Perspectiva: existențialismul lui J. P. Sartre („existența precede esența”).
Exemplu: Ana credea că oamenii se nasc „așa cum sunt” și nu se pot schimba: „cine e leneș rămâne leneș”. La ora de filosofie află că, pentru Sartre, omul nu are o natură fixă, ci devine ceea ce alege să fie, iar pentru Descartes omul e definit prin rațiune. Comparând cele 2 teorii, Ana înțelege că ce știa ea despre om era o simplă părere, nu o certitudine. De atunci, înainte să judece un coleg, se întreabă pe ce se bazează și dacă omul nu se poate schimba prin alegerile lui.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Vrei să-ți scriem când apare ceva nou pentru Bacalaureat?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre Bacalaureat.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.