Bacalaureat 2026 la filosofie: simularea

Subiectul oficial din 2026, cu baremul, pe 90 de puncte. Grilele și răspunsurile scurte le verifici pe loc; restul le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem.

Proba de antrenament dată în școli, de obicei în martie. Nota nu contează.

Simularea 2027 apare aici →

3 ore · 90 de puncte + 10 din oficiu

Subiectul (PDF)Baremul (PDF)

Pe timp, ca la examen

Ceasul merge și dacă închizi pagina. Poți lua o singură pauză. La final, nota estimată după barem.

Subiectul ISubiectul al II-leaSubiectul al III-lea

Subiectul I 30 p

I.13 p

Omul este un creator de cultură în concepția lui :

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) L. Blaga

I.23 p

Dreptatea este considerată o valoare socială în accepțiunea lui:

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) Aristotel

I.33 p

Nu există libertate acolo unde nu sunt legi sau unde cineva este deasupra legilor reprezintă concepția lui:

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) J.J. Rousseau

I.43 p

Intervenția statului în sfera vieții individuale pentru asigurarea unor drepturi este:

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) libertate pozitivă

I.53 p

Atunci când individul acționează în mod rațional, fiind conștient de consecințele faptelor sale, atunci apare:

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) responsabilitatea social-politică

I.63 p

Pentru J. St. Mill, respectarea libertății individuale este o caracteristică a societății:

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) democratice

I.73 p

Cei cu morale de stăpâni se află dincolo de bine și de rău în concepția lui:

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) Fr. Nietzsche

I.83 p

În concepția lui Aristotel, meritocrația este aceea în care:

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) fiecare trebuie să primească ceea ce i se datorează

I.93 p

Etica aplicată consideră că :

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) o normă morală nu poate rezolva situații de viață controversate

I.103 p

Atunci când intervenția statului este cât mai mică, se asigură:

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) drepturile negative

Subiectul al II-lea 30 p

II.A16 p

Analizați, într-o pagină, problematica moralității acțiunilor umane, din perspectivă filosofică. Punctajul se acordă pentru: a) numirea unui filosof care, în scrierile sale, a făcut referire la problematica moralității acțiunii umane 1 punct b) precizarea explicită a tezei/ideii filosofice despre moralitatea acțiunilor umane 2 puncte c) explicarea unei teze/idei filosofice, precizată explicit la subpunctul b) 6 puncte d) ilustrarea tezei/ideii filosofice pe care ați precizat-o, printr-un exemplu concret de situație din societatea contemporană 4 puncte e) menționarea unei consecințe asupra modului în care este apreciată moralitatea unei acțiuni care are ca scop acte caritabile pentru bătrâni, din perspectiva unui reprezentant al eticii deontologice 1 punct f) utilizarea adecvată a limbajului de specialitate 1 punct g) încadrarea în limita de spațiu precizată 1 punct

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Immanuel Kant analizează moralitatea prin raportarea acțiunii la datorie și la legea morală. Teza lui este că o acțiune are valoare morală atunci când este făcută din respect pentru datorie, nu numai fiindcă produce un rezultat convenabil ori satisface un interes.

O conduită poate fi conformă datoriei fără să fie făcută din datorie. Un comerciant poate fi cinstit doar pentru a nu pierde clienți; comportamentul său este util, dar motivul este avantajul personal. Testul moral privește maxima, adică principiul după care decide persoana. Imperativul categoric cere să putem voi ca maxima să devină lege universală. De asemenea, persoana trebuie respectată ca scop în sine și niciodată folosită doar ca mijloc. Autonomia voinței înseamnă supunerea față de legea rațională pe care ne-o recunoaștem, nu libertatea de a inventa excepții favorabile propriei persoane.

De exemplu, o elevă găsește portofelul unui coleg și îl returnează deși nimeni nu a văzut-o și nu va primi o recompensă. Ea consideră că însușirea bunului altuia nu poate deveni o regulă universală acceptabilă. Respectarea proprietarului și motivul datoriei justifică valoarea morală a gestului.

În cazul unei acțiuni caritabile pentru bătrâni, un deontolog examinează motivul și respectarea demnității beneficiarilor. Ajutorul oferit doar pentru reclamă nu are aceeași valoare morală ca ajutorul făcut din datorie, chiar dacă ambele produc un folos. Prin urmare, rezultatul bun nu înlocuiește examinarea maximei.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Numirea filosofului.1 p
  2. Precizarea explicită a tezei.2 p
  3. Explicarea adecvată a tezei; superficială: 2p.6 p
  4. Exemplul contemporan concret; tratarea doar teoretică: 1p.4 p
  5. Consecința cerută de subiect.1 p
  6. Limbaj de specialitate folosit adecvat.1 p
  7. O pagină, cu toleranța de un sfert de pagină.1 p

II.B8 p

Argumentați în favoarea sau împotriva tezei potrivit căreia: omul nu există exclusiv întru imediat și pentru securitate, ci și în orizontul misterului și pentru revelare. (L.Blaga) 8 puncte

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Susțin teza lui Blaga. Dacă existența omului s-ar reduce la supraviețuire, creațiile fără utilitate imediată ar fi greu de explicat. Totuși, oamenii scriu poezie, creează simboluri și cercetează originea universului chiar când aceste activități nu le sporesc direct securitatea. Ele exprimă întrebări despre sens și încercări de revelare a misterului. Prin urmare, omul trăiește și într-un orizont cultural care depășește imediatul, fără ca nevoile biologice să dispară.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Argumentare convingătoare cu premisă, conectori și concluzie; scala alternativă este 8/6/3, nu puncte aditive.8 p

II.C6 p

Ilustrați, printr-un exemplu concret rolul/importanța libertății de gândire, de conștiință și de religie. 6 puncte

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Într-o clasă, o elevă își exprimă convingerile religioase, iar un coleg spune că nu aparține niciunei religii. Școala le protejează dreptul de a argumenta și nu condiționează notele ori participarea de adoptarea aceleiași credințe. Libertatea de gândire, conștiință și religie permite astfel alegerea personală și conviețuirea fără coerciție, cu respectarea demnității fiecăruia.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Exemplu concret adecvat; alternativa de nivel numai teoretic rămâne în barem_text.6 p

Subiectul al III-lea 30 p

Textul 1

„Și m-am îndreptat către mine și mi-am zis: Și tu, cine ești?. Și am răspuns: Eu sunt un om. Și iată trupul și sufletul în mine îmi sunt mie la îndemână, unul exterior, altul interior ...” (

Augustin, Confesiuni

)

III.A.14 p

textul 1

Formulați, pe baza textului dat, teza lui Augustin referitoare la caracteristicile omului. 4 puncte

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Omul este alcătuit din trup, dimensiune exterioară, și suflet, dimensiune interioară accesibilă întoarcerii spre sine.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Teza filosofică formulată pe baza textului.4 p

III.A.210 p

textul 1

Evidențiați, în aproximativ o jumătate de pagină, o corelație existentă între termenii om interior și suflet, utilizând termenii menționați în sens filosofic. Punctajul se acordă pentru: a) utilizarea fiecăruia dintre cei doi termeni dați în sens filosofic 2 puncte b) evidențierea corelației existente între termenii dați 6 puncte c) coerența textului redactat 1punct d) încadrarea în limita de spațiu precizată 1punct

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Omul interior desemnează dimensiunea lăuntrică prin care persoana se cunoaște, vrea și își examinează viața. Sufletul este principiul spiritual al acestei vieți interioare, deosebit în text de trupul exterior. La Augustin, întoarcerea spre sine face accesibilă această dimensiune, fără a o confunda cu simpla aparență corporală.

Corelația este că omul interior se manifestă prin viața sufletului. Existența, cunoașterea și voința nu sunt trei persoane separate, ci activități distincte ale aceleiași ființe. De exemplu, când îmi examinez o promisiune încălcată, nu îmi observ doar gesturile, ci îmi recunosc intenția și hotărârea. În acest sens, autocunoașterea privește cine sunt și ce vreau. Prin urmare, interioritatea nu este un loc fizic în corp, ci perspectiva reflexivă asupra vieții sufletești.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Primul termen utilizat în sens filosofic.1 p
  2. Al doilea termen utilizat în sens filosofic.1 p
  3. Corelația dintre termenii dați, explicată adecvat.6 p
  4. Coerența textului.1 p
  5. Aproximativ jumătate de pagină; toleranța exactă din barem_text.1 p

III.A.36 p

textul 1

Argumentați un punct de vedere personal referitor la actualitatea perspectivei filosofice din textul dat. 6 puncte

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Consider actuală invitația lui Augustin la autocunoaștere. Imaginea publică și gesturile observabile nu arată singure ce știm, ce dorim și de ce alegem. De exemplu, înainte de a distribui un mesaj, pot examina dacă urmăresc adevărul sau numai aprobarea grupului. Această reflecție mă poate face mai responsabil. Prin urmare, ideea omului interior rămâne utilă pentru înțelegerea motivelor, fără să presupunem că ea înlocuiește cercetarea științifică a corpului și a comportamentului.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Punct de vedere personal prezentat/argumentat adecvat potrivit cerinței; alternativele nu se adună.6 p
Textul 2

În concepția hedonistă, plăcerea, ca stare de echilibru, este scopul vieții.

III.B.14 p

textul 2

Menționați două tipuri de atitudini ale unui om înțelept din perspectiva virtuții. 4 puncte

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

1. Cumpătarea: înțeleptul evită excesul și alege plăcerile ale căror urmări nu produc mai multă suferință.
2. Prudența: examinează consecințele și poate renunța la o satisfacție imediată pentru echilibrul vieții.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Elementul 1 corect și relevant pentru cerință.2 p
  2. Elementul 2 corect și relevant pentru cerință.2 p

III.B.26 p

textul 2

Construiți un argument care să justifice ideea potrivit căreia principiul plăcerii nu suprimă normele morale. 6 puncte

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Susțin că principiul plăcerii nu suprimă obligatoriu normele morale. Dacă o regulă împotriva cruzimii reduce suferința și face posibilă încrederea, respectarea ei poate susține o viață plăcută și stabilă. De exemplu, refuzul unei farse umilitoare evită o satisfacție scurtă obținută cu prețul suferinței altuia. Prin urmare, un hedonism care evaluează consecințele și caută echilibrul poate justifica reguli morale, în loc să permită orice impuls.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Argumentul sau exemplul concret cerut; scala alternativă exactă rămâne în barem_text.6 p
Ai terminat? Bifează pe barem ce ai făcut și află câte puncte ai fi luat. Alte subiecte de filosofie.