Salut, sunt Zece!
Aici exersezi gratis pentru Evaluarea Națională și Bac, cu subiecte reale și rezolvări pas cu pas.
Fără cont, de pe telefon sau calculator.
Începe să exersezi110 cerințe oficiale din subiectele de Bac; aici sunt cele mai noi 20. Rezolvi pe loc sau pe caiet, apoi te verifici pe barem.
Scrieți pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre situațiile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.
La întrebarea „Care acțiuni sunt bune și care sunt rele?” răspunde:
Răspuns: d) Morala
Valoarea morală a unei acțiuni ce are la bază imperativul categoric este dată de:
Răspuns: a) maxima de care este determinată
a. Etica eudaimonistă
b. Datoria
c. Principiul Celei Mai Mari Fericiri
d. Etica relațiilor de afaceri
1. Este fundamentul moralei, în utilitarism.
2. Constituie o problemă de etică aplicată.
3. Consideră că cel mai mare bine pentru om constă în activitatea practică guvernată de preceptele morale ale rațiunii.
4. Identifică fericirea cu respectarea unor valori religioase revelate.
5. Exprimă respectul necondiționat pentru legea morală rațională, în etica deontologică.
În coloana din stânga sunt enumerate concepte specifice filosofiei morale, iar în coloana din dreapta sunt numerotate enunțuri adevărate referitoare la acestea. Scrieți pe foaia de examen asocierile corecte dintre fiecare literă din coloana din stânga și cifra corespunzătoare din coloana din dreapta.
Asociază „Etica eudaimonistă” cu enunțul corespunzător din coloana din dreapta.
Răspuns: c) Consideră că cel mai mare bine pentru om constă în activitatea practică guvernată de preceptele morale ale rațiunii.
Asociază „Datoria” cu enunțul corespunzător din coloana din dreapta.
Răspuns: e) Exprimă respectul necondiționat pentru legea morală rațională, în etica deontologică.
Asociază „Principiul Celei Mai Mari Fericiri” cu enunțul corespunzător din coloana din dreapta.
Răspuns: a) Este fundamentul moralei, în utilitarism.
Argumentați, în aproximativ zece rânduri, în favoarea sau împotriva tezei potrivit căreia plăcerea este binele suprem pentru om.
Argumentez împotriva tezei. Binele suprem este scopul ultim al vieții, cel pe care îl urmărim pentru el însuși și nu pentru altceva. Plăcerea, înțeleasă ca stare de satisfacție a simțurilor sau a sufletului, este trecătoare și nu poate fi un criteriu sigur: unele plăceri (excesele, dependențele) duc la suferință, iar unele fapte bune (să înveți, să ajuți pe cineva) cer efort și renunțare la plăceri imediate. Aristotel arată că fericirea adevărată vine dintr-o viață activă, condusă de rațiune și virtute, nu din simpla căutare a plăcerii. Prin urmare, plăcerea nu este binele suprem pentru om.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Construiți un exemplu de acțiune considerată morală, din perspectiva eticii deontologice.
Andrei găsește pe stradă un portofel cu bani și cu actele proprietarului. Nimeni nu l-a văzut și nu primește nicio recompensă, dar îl duce la poliție ca să ajungă la proprietar.
Din perspectiva eticii deontologice (Kant), fapta lui Andrei este morală pentru că a acționat din datorie, din respect pentru legea morală, nu din interes sau de frica pedepsei. Maxima faptei sale („Returnez ce nu-mi aparține”) poate deveni lege universală, conform imperativului categoric, iar el îl tratează pe proprietar ca scop, nu ca mijloc.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
La întrebarea ,,Care acțiuni sunt bune și care sunt rele?’’, răspunde:
Răspuns: c) morala
În concepția lui Immanuel Kant, o judecată sintetică este aceea în care:
Răspuns: c) predicatul adaugă o proprietate nouă subiectului
Etica deontologică consideră că o acțiune are valoare morală dacă:
Răspuns: a) este guvernată de principii normative care îi asigură necesitatea și universalitatea
Argumentați în favoarea sau împotriva tezei potrivit căreia: Democrațiile noastre occidentale sunt cele mai drepte orânduiri sociale care au existat până în prezent în istorie. (K. R. Popper) 8 puncte
Susțin teza lui Popper ca apreciere comparativă, nu ca declarație că democrațiile ar fi perfecte. Instituțiile democratice permit criticarea puterii, protejarea drepturilor și înlocuirea pașnică a conducătorilor. Dacă o lege este nedreaptă, cetățenii o pot contesta și modifica fără instaurarea unei dictaturi. Aceste mecanisme fac erorile mai ușor de corectat decât în regimurile care interzic opoziția. Prin urmare, avantajul lor moral constă în controlul și corectarea nedreptății, nu în infailibilitatea majorității.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Pentru J. St. Mill, respectarea libertății individuale este o caracteristică a societății:
Răspuns: b) democratice
Cei cu morale de stăpâni se află dincolo de bine și de rău în concepția lui:
Răspuns: a) Fr. Nietzsche
În concepția lui Aristotel, meritocrația este aceea în care:
Răspuns: d) fiecare trebuie să primească ceea ce i se datorează
Etica aplicată consideră că :
Răspuns: a) o normă morală nu poate rezolva situații de viață controversate
Analizați, într-o pagină, problematica moralității acțiunilor umane, din perspectivă filosofică. Punctajul se acordă pentru: a) numirea unui filosof care, în scrierile sale, a făcut referire la problematica moralității acțiunii umane 1 punct b) precizarea explicită a tezei/ideii filosofice despre moralitatea acțiunilor umane 2 puncte c) explicarea unei teze/idei filosofice, precizată explicit la subpunctul b) 6 puncte d) ilustrarea tezei/ideii filosofice pe care ați precizat-o, printr-un exemplu concret de situație din societatea contemporană 4 puncte e) menționarea unei consecințe asupra modului în care este apreciată moralitatea unei acțiuni care are ca scop acte caritabile pentru bătrâni, din perspectiva unui reprezentant al eticii deontologice 1 punct f) utilizarea adecvată a limbajului de specialitate 1 punct g) încadrarea în limita de spațiu precizată 1 punct
Immanuel Kant analizează moralitatea prin raportarea acțiunii la datorie și la legea morală. Teza lui este că o acțiune are valoare morală atunci când este făcută din respect pentru datorie, nu numai fiindcă produce un rezultat convenabil ori satisface un interes.
O conduită poate fi conformă datoriei fără să fie făcută din datorie. Un comerciant poate fi cinstit doar pentru a nu pierde clienți; comportamentul său este util, dar motivul este avantajul personal. Testul moral privește maxima, adică principiul după care decide persoana. Imperativul categoric cere să putem voi ca maxima să devină lege universală. De asemenea, persoana trebuie respectată ca scop în sine și niciodată folosită doar ca mijloc. Autonomia voinței înseamnă supunerea față de legea rațională pe care ne-o recunoaștem, nu libertatea de a inventa excepții favorabile propriei persoane.
De exemplu, o elevă găsește portofelul unui coleg și îl returnează deși nimeni nu a văzut-o și nu va primi o recompensă. Ea consideră că însușirea bunului altuia nu poate deveni o regulă universală acceptabilă. Respectarea proprietarului și motivul datoriei justifică valoarea morală a gestului.
În cazul unei acțiuni caritabile pentru bătrâni, un deontolog examinează motivul și respectarea demnității beneficiarilor. Ajutorul oferit doar pentru reclamă nu are aceeași valoare morală ca ajutorul făcut din datorie, chiar dacă ambele produc un folos. Prin urmare, rezultatul bun nu înlocuiește examinarea maximei.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
În concepția hedonistă, plăcerea, ca stare de echilibru, este scopul vieții.
Menționați două tipuri de atitudini ale unui om înțelept din perspectiva virtuții. 4 puncte
1. Cumpătarea: înțeleptul evită excesul și alege plăcerile ale căror urmări nu produc mai multă suferință.
2. Prudența: examinează consecințele și poate renunța la o satisfacție imediată pentru echilibrul vieții.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Construiți un argument care să justifice ideea potrivit căreia principiul plăcerii nu suprimă normele morale. 6 puncte
Susțin că principiul plăcerii nu suprimă obligatoriu normele morale. Dacă o regulă împotriva cruzimii reduce suferința și face posibilă încrederea, respectarea ei poate susține o viață plăcută și stabilă. De exemplu, refuzul unei farse umilitoare evită o satisfacție scurtă obținută cu prețul suferinței altuia. Prin urmare, un hedonism care evaluează consecințele și caută echilibrul poate justifica reguli morale, în loc să permită orice impuls.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Teoriile care au la bază conceptele de bine și de rău sunt teorii:
Răspuns: b) morale
O problemă controversată din punct de vedere moral, precum inteligența artificială, este abordată, în mod explicit, de către:
Răspuns: b) etica aplicată
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre Bacalaureat.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.