Bacalaureat 2024 la filosofie: examenul din vară

Subiectul oficial din 2024, cu baremul, pe 90 de puncte. Grilele și răspunsurile scurte le verifici pe loc; restul le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem.

Subiectul pe care l-au primit elevii la Bac, în sesiunea din vară.

3 ore · 90 de puncte + 10 din oficiu

Subiectul (PDF)Baremul (PDF)

Pe timp, ca la examen

Ceasul merge și dacă închizi pagina. Poți lua o singură pauză. La final, nota estimată după barem.

Subiectul ISubiectul al II-leaSubiectul al III-lea

Subiectul I 30 p

I.13 p

Dacă, potrivit afirmației lui J. P. Sartre, existența precede esența, atunci:

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) nu există natură umană dată

I.23 p

Etica eudaimonistă, respectiv etica hedonistă, sunt etici:

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) teleologice

I.33 p

O problemă specifică abordată de etică aplicată este:

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) eutanasia

I.43 p

Asigurarea libertății negative presupune:

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) restrângerea intervenției statului la nivel minim

I.53 p

Potrivit lui L. Blaga, sensul vieții constă în:

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) destinul creator

I.63 p

Potrivit filosofilor contractualiști, trecerea de la starea naturală la starea socială are la bază:

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) contractul social

I.73 p

Etica aplicată abordează probleme:

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) controversate

I.83 p

Pentru J. St. Mill, fundamentul moralei constă în:

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) utilitate

I.93 p

Potrivit eticii deontologice kantiene, se consideră că o acțiune are valoare morală dacă:

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) este guvernată de imperativul categoric

I.103 p

Potrivit filosofiei existențialiste, libertatea absolută este asociată cu:

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) responsabilitatea absolută

Subiectul al II-lea 30 p

II.A16 p

Analizați, într-o pagină, problematica raportului existent între puterea politică și libertatea individuală, din perspectivă filosofică. Punctajul se acordă pentru: a) numirea unui filosof care, în scrierile sale, a făcut referire la problematica raportului existent între puterea politică și libertatea individuală 1 punct b) precizarea explicită a tezei/ideii filosofice despre raportul existent între puterea politică și libertatea individuală 2 puncte c) explicarea unei teze/idei filosofice, precizată explicit la subpunctul b) 6 puncte d) ilustrarea tezei/ideii filosofice pe care ați precizat-o, printr-un exemplu concret de situație din societatea contemporană 4 puncte e) menționarea unei consecințe, în plan social, asupra funcționării unui regim democratic, în cazul în care nu este respectată egalitatea în fața legii 1 punct f) utilizarea adecvată a limbajului de specialitate 1 punct g) încadrarea în limita de spațiu precizată 1 punct

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

John Stuart Mill analizează libertatea social-politică prin raportul dintre individ și societate. Teza lui este că puterea poate limita legitim libertatea unei persoane pentru a preveni vătămarea altora, nu doar fiindcă majoritatea dezaprobă felul ei de a trăi.

Această idee deosebește protecția drepturilor de impunerea unui model unic de viață. În chestiunile care îl privesc în primul rând pe individ, acesta trebuie să poată alege, să experimenteze și să răspundă pentru consecințe. Dezacordul celorlalți poate fi exprimat prin argumente, dar nu justifică automat coerciția. Totuși, libertatea nu este permisiunea de a amenința, înșela ori agresa alte persoane. Legea are un rol protector când oprește asemenea prejudicii și când se aplică tuturor fără privilegii. De aceea libertatea individuală și responsabilitatea social-politică se susțin reciproc: decizia îmi aparține, dar trebuie să țin seama de drepturile celorlalți.

De exemplu, o elevă poate publica un articol care critică o hotărâre a consiliului local. Autoritățile nu ar trebui să îi interzică opinia doar fiindcă este incomodă. Publicarea adresei private a unui coleg împreună cu îndemnuri la agresiune ar produce însă o vătămare și poate fi limitată legitim. Distincția privește efectul asupra persoanei, nu obediența față de putere.

Dacă egalitatea în fața legii nu este respectată, privilegiile și impunitatea subminează încrederea publică și funcționarea democratică. O regulă pentru cei puternici și alta pentru ceilalți face controlul puterii iluzoriu.

Prin urmare, libertatea cere garanții juridice și limite motivate, nu arbitrarul celui puternic.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Numirea filosofului.1 p
  2. Precizarea explicită a tezei.2 p
  3. Explicarea adecvată a tezei; superficială: 2p.6 p
  4. Exemplul contemporan concret; tratarea doar teoretică: 1p.4 p
  5. Consecința cerută de subiect.1 p
  6. Limbaj de specialitate folosit adecvat.1 p
  7. O pagină, cu toleranța de un sfert de pagină.1 p

II.B8 p

Argumentați în favoarea sau împotriva tezei potrivit căreia: ,,Astfel, scopul principal și important urmărit de oamenii care se unesc în comunități și se supun ei înșiși unei cârmuiri este conservarea proprietății lor, în privința căreia starea naturală cunoaște multe neajunsuri”. (J. Locke) 8 puncte

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Susțin teza lui Locke în sensul protejării drepturilor. Fără reguli și judecător imparțial, persoana își apără singură bunurile, iar conflictele pot escalada. O cârmuire legitimă oferă proceduri și sancțiuni comune care fac exercitarea proprietății mai sigură. Totuși, instituirea statului nu îi dă acestuia dreptul de a confisca arbitrar. Prin urmare, supunerea politică este justificată prin protecția drepturilor persoanei, nu prin transformarea lor în favoruri ale conducătorului.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Argumentare convingătoare cu premisă, conectori și concluzie; scala alternativă este 8/6/3, nu puncte aditive.8 p

II.C6 p

Ilustrați, printr-un exemplu concret, rolul/importanța raportului dintre libertate și constrângeri, în societatea contemporană. 6 puncte

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Într-un oraș, limita de viteză de lângă școală restrânge posibilitatea șoferului de a circula cât de repede dorește. Regula este justificată prin protejarea vieții pietonilor și se aplică tuturor. Exemplul arată că o constrângere proporțională poate proteja exercitarea libertății celorlalți, în timp ce o interdicție arbitrară, impusă numai adversarilor primarului, ar fi abuzivă.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Exemplu concret adecvat; alternativa de nivel numai teoretic rămâne în barem_text.6 p

Subiectul al III-lea 30 p

Textul 1

”Fie un om dibaci în arta flautului, însă mult mai puțin distins ca naștere și frumusețe, calități care sunt considerate fiecare în parte mult mai prețioase decât talentul de a cânta din flaut și în aceste privințe - noblețe și frumusețe - rivalii săi îl întrec cu mult mai mult decât îi întrece el ca flautist; susțin că numai lui trebuie să i se dea instrumentul cel mai bun. (...) Deoarece egalitatea și neegalitatea completă sunt nedrepte între indivizi care nu sunt egali or neegali decât într-o singură privință, toate constituțiile în care egalitatea și neegalitatea sunt întemeiate pe baze de felul acesta sunt în mod necesar corupte.” (

Aristotel, Politica

)

III.A.14 p

textul 1

Formulați, pe baza textului dat, teza lui Aristotel referitoare la egalitate. 4 puncte

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Dreptatea distributivă acordă avantajul potrivit meritului relevant pentru bunul distribuit; egalitatea sau inegalitatea întemeiată pe un criteriu străin situației este nedreaptă.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Teza filosofică formulată pe baza textului.4 p

III.A.210 p

textul 1

Explicați, în aproximativ o jumătate de pagină, o corelație existentă între termenii dreptate și egalitate, utilizând termenii menționați în sens filosofic. Punctajul se acordă pentru: a) utilizarea fiecăruia dintre cei doi termeni dați în sens filosofic 2 puncte b) explicarea corelației existente între termenii dați 6 puncte c) coerența textului redactat 1punct d) încadrarea în limita de spațiu precizată 1punct

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Dreptatea privește tratamentul justificat al persoanelor și distribuirea bunurilor potrivit unor criterii relevante. Egalitatea înseamnă tratarea la fel a persoanelor aflate în aceeași situație relevantă; nu cere ignorarea oricărei diferențe. La Aristotel, un merit străin de bunul distribuit nu justifică un avantaj în repartizarea lui.

Exemplul flautului arată corelația: instrumentul cel mai bun trebuie oferit celui care îl poate folosi cel mai bine, nu celui mai bogat ori mai frumos. A acorda tuturor același lucru indiferent de competența relevantă poate fi la fel de nedrept ca favorizarea după origine. În schimb, egalitatea în fața regulii cere ca toți candidații să fie evaluați prin aceeași probă. Prin urmare, dreptatea combină tratamentul egal cu diferențierea justificată și respinge privilegiile fără legătură cu situația.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Primul termen utilizat în sens filosofic.1 p
  2. Al doilea termen utilizat în sens filosofic.1 p
  3. Corelația dintre termenii dați, explicată adecvat.6 p
  4. Coerența textului.1 p
  5. Aproximativ jumătate de pagină; toleranța exactă din barem_text.1 p

III.A.36 p

textul 1

Argumentați un punct de vedere personal referitor la actualitatea perspectivei filosofice din textul dat. 6 puncte

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Susțin actualitatea criteriului aristotelic al meritului relevant. Dacă un post de traducător este acordat după competența lingvistică, distribuirea poate fi justificată; averea ori frumusețea candidatului nu arată dacă el poate îndeplini sarcina. Totuși, concursul trebuie să asigure și acces echitabil, pentru ca meritul să nu ascundă privilegii. Prin urmare, ideea rămâne utilă în evaluare și recrutare când criteriul este public, relevant și aplicat egal.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Punct de vedere personal prezentat/argumentat adecvat potrivit cerinței; alternativele nu se adună.6 p
Textul 2

Știind că numai omul are o structură unică, indestructibilă și proprie, dată de conștiința de sine:

III.B.14 p

textul 2

Menționați două caracteristici ale omului din perspectivă filosofică. 4 puncte

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

1. Conștiința de sine: omul se poate recunoaște și examina ca subiect al experiențelor sale.
2. Raționalitatea: poate formula motive și poate evalua critic propriile judecăți.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Elementul 1 corect și relevant pentru cerință.2 p
  2. Elementul 2 corect și relevant pentru cerință.2 p

III.B.26 p

textul 2

Construiți un argument care să justifice ideea potrivit căreia filosofia poate contribui la dezvoltarea atitudinii critice a unui adolescent față de natura umană. 6 puncte

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Filosofia poate dezvolta atitudinea critică deoarece oferă perspective diferite asupra aceleiași probleme și cere examinarea temeiurilor. Un adolescent care compară teza lui Sartre despre alegere cu explicațiile despre influența mediului nu mai acceptă simplu eticheta că un coleg este rău din fire. El întreabă ce dovezi și ce sensuri susțin afirmația. Prin urmare, studiul filosofiei poate transforma opiniile rigide despre om în judecăți argumentate și revizuibile.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Argumentul sau exemplul concret cerut; scala alternativă exactă rămâne în barem_text.6 p
Ai terminat? Bifează pe barem ce ai făcut și află câte puncte ai fi luat. Alte subiecte de filosofie.