Examen barou, avocat definitiv, septembrie 2022

Împotriva avocatului AA, membru al Consiliului Baroului B., s-a formulat o sesizare disciplinară. În această situație:

Dobândește calitatea de avocat definitiv:

Prin Decizia X/2020 a Consiliului Baroului B., avocatul AA a fost suspendat din profesie pentru caz de incompatibilitate. La 1 ianuarie 2022 a încetat cazul de incompatibilitate. În această situație:

Avocatul AA își exercită profesia în calitate de avocat definitiv colaborator în cadrul unui cabinet individual de avocat. În această calitate, avocatul AA:

Prin Decizia disciplinară nr. X/2022 a Comisiei centrale de disciplină din cadrul U.N.B.R., pronunțată în contestație, avocatului AA din Baroul B i s-a aplicat sancțiunea interdicției de a exercita profesia de avocat pentru o perioadă de 1 an. În acest caz:

Calitatea de avocat încetează:

Avocatul are următoarele îndatoriri legale:

Avocatul AA a fost desemnat să acorde asistență judiciară, sub forma ajutorului public judiciar, într- o cauză civilă aflată pe rolul Tribunalului T., pentru beneficiarul BB. În acest caz:

Avocatul AA, înscris în Tabloul avocaților Baroului B, cu drept de exercitare a profesiei și o vechime neîntreruptă în profesie mai mare de 10 ani, participă la Adunarea generală a avocaților din Baroul B, în cadrul căreia se vor alege și organele de conducere ale Baroului. Avocatul AA:

Consiliul baroului are următoarele atribuții:

Printre altele, activitatea avocatului se realizează prin:

Avocatul AA, fost judecător la Tribunalul B:

Avocatul definitiv are dreptul să pună concluzii la toate instanțele, cu excepția Înaltei Curți de Casație și Justiție și Curții Constituționale, unde va putea pune concluzii dacă are o vechime neîntreruptă în profesie:

Avocatul AA își exercită activitatea, ca avocat titular, în cadrul cabinetului său de avocatură, deși este suspendat din profesie. În acest caz:

Avocatul AA este desemnat sa acorde ajutor public judiciar sub forma asistenței prin avocat, într-o cauză civilă și acesta, deși este numit potrivit legii, se prezintă o singură dată, la un termen de judecată, după care refuză să îndeplinească această sarcină. În acest caz:

Avocatul AA a formulat cerere de pensionare, solicitând ca la calculul vechimii în profesia de avocat să fie avută în vedere și perioada de 10 ani cât a îndeplinit diferite funcții de specialitate juridică în aparatul Curții de Conturi, precum și perioada de 5 ani cât a fost suspendat din profesie, în vederea exercitării unei funcții asimilate cu funcția de demnitate publică. Cererea i-a fost respinsă cu motivarea că cele două perioade de 10 și respectiv 5 ani nu constituie vechime în profesia de avocat. Soluția de respingerea a cererii pe acest motiv este:

Prin Decizia disciplinară nr. X/2022, Comisia centrală de disciplină din cadrul U.N.B.R. i-a aplicat avocatului AA - Decan al Baroului B, sancțiunea disciplinară a amenzii în cuantum de 1000 de lei. Recursul declarat împotriva Deciziei disciplinare nr. X/2022 a Comisiei centrale de disciplină, ca instanță de fond:

Reprezintă o sancțiune disciplinară aplicabilă avocaților:

Consiliului Baroului B a fost sesizat cu fapta avocatului AA care a purtat robă pe tot traseul de la domiciliul său până la sediul Tribunalului B. Consiliului Baroului B a anchetat abaterea și a exercitat acțiunea disciplinară în mod legal, întrucât:

Departamentul de coordonare a asistenței judiciare din cadrul U.N.B.R. exercită, printre altele, următoarele atribuții:

Posesia tulburată sau clandestină poate fi invocată de către:

Clauza contractuală sau convenția prin care părțile stipulează că acțiunea în plata prețului dintr-un contract de vânzare este imprescriptibilă extinctiv:

Contractul de asigurare:

X îi vinde lui Y un milion de sticle de bere la prețul de 150.000 lei. În contractul de vânzare s-a stipulat că locul executării obligației de predare este la sediul cumpărătorului. După ce vânzătorul X predă marfa la sediul cumpărătorului, acesta trimite către Y o factură prin care pretinde prețul vânzării, precum și cheltuielile de transport în cuantum de 10.000 lei. Y plătește prețul vânzării în sumă de 150.000 lei, și trimite către X un refuz scris al facturii cu privire la cheltuielile de transport. X se prezintă la un avocat căruia îi solicită o consultație juridică în privința cheltuielilor de transport. În calitate de avocat al lui X apreciați că:

A în calitate de chiriaș al unui imobil cu destinație de locuință, cesionează contractul de închiriere către C, fără a-l înștiința în prealabil pe locatorul B. Din această cauză locatorul B i-a transmis chiriașului A o notificare de reziliere a contractului de locațiune. Primind notificarea, A se adresează avocatului său pentru o consultație juridică. În calitate de avocat al lui A, apreciați că:

X îl împuternicește pe Y să cumpere în numele și pe seama lui X 20 de laptop-uri și 20 de telefoane mobile marca SAM, sens în care îi remite lui Y suma de bani necesară cumpărării celor 40 de bunuri, faptul predării sumei de bani fiind specificat în cuprinsul procurii speciale și autentice. În cuprinsul procurii s-a mai prevăzut că predarea bunurilor către mandantul X se va face la sediul acestuia și, totodată, că remunerația mandatarului Y se va plăti de către X înainte de data predării bunurilor. În acest context, dacă mandantul X nu plătește remunerația mandatarului:

X, în calitate de vânzător într-un contract de vânzare încheiat între profesioniști, care acționează în exercițiul activității unei întreprinderi, se prezintă la avocat pentru ca acesta să insereze în cuprinsul contractului o clauză care să îi permită să obțină rezoluțiunea de plin drept a vânzării ca urmare a neexecutării obligației de plată a prețului, chiar începând cu ziua următoare datei exigibilității, fără intervenția instanțelor de judecată. În această situație, care dintre clauzele formulate de avocat sunt apte să producă efectele juridice solicitate de X?

Procedura reunirii fictive la activul net a valorii donațiilor făcute de defunct în timpul vieții se aplică:

În materia răspunderii delictuale subiective:

Nedemnitatea succesorală judiciară produce efecte care:

Plata făcută unui creditor aparent:

În cazul coliziunii pe calea publică a trei autovehicule conduse de A, B și respectiv C, răspunderea civilă este:

A introduce o acțiune împotriva lui B prin care îi solicită acestuia din urmă să îi lase în deplină proprietate și posesie terenul agricol situat în comuna F. A se prevalează de un extras de carte funciară al respectivului teren din care rezultă că este proprietar, cu titlu de cumpărare. Care este opinia Dvs în acest caz:

În materia accesiunii imobiliare artificiale:

Partea care rupe negocierile:

În urma accidentului auto cauzat de către A.B., victima, C.D., care traversa strada în mod regulamentar, a decedat. Soția supraviețuitoare a victimei este mamă a trei copii minori cu vârste cuprinse între 10 și 12 ani, care nu sunt copiii biologici ai defunctului și nici nu fuseseră adoptați de către acesta, dar care conviețuiau cu soțul mamei de la vârste foarte mici, acesta comportându-se precum un părinte față de copii. Soția supraviețuitoare (în nume propriu și ca reprezentant legal al celor trei copii) l-a chemat în judecată pe făptuitor solicitând obligarea sa la plata de despăgubiri pentru prejudiciile patrimoniale și nepatrimoniale suferite atât de către ea, cât și de către copiii săi minori. Instanța de judecată:

La 15 ianuarie 2015, între A.B. și C.D., s-a încheiat un contract prin care primul i-a vândut celui de-al doilea un imobil situat în intravilanul localității în care ambii își aveau domiciliul, contract constatat printr-o „Chitanță” semnată de către ambele părți contractante, în dublu exemplar original, la aceeași dată, care atesta plata unei jumătăți din prețul imobilului vândut, identificat prin număr de carte funciară și număr cadastral, fără însă a se stipula nimic cu privire la scadența obligației de plată a celeilalte jumătăți din preț. La 22 februarie 2022, A.B. l-a chemat în judecată pe C.D. solicitând obligarea acestuia la plata diferenței de preț. Prin cererea reconvențională formulată în cauză, C.D. a solicitat instanței de judecată să constate nulitatea absolută a contractului încheiat între părțile litigante, respectiv să-l oblige pe A.B. la restituirea avansului primit la data încheierii contractului, C.D. declarându-se gata să-i lase în deplină și efectivă posesie lui A.B. imobilul care i-a fost predat la 15 ianuarie 2015. Instanța de judecată:

A încheie cu B un contract de vânzare având ca obiect un teren intravilan aflat în proprietatea lui C. Plecând de la această stare de fapt:

Între X și Y se încheie o convenție sub semnătură privată prin care X se obligă față de Y ca, într-un termen de 3 luni de la data semnării convenției, Y să aibă posibilitatea, în funcție de voința exclusivă a lui Y, să cumpere de la X autoturismul acestuia din urmă la prețul de 10.000 EURO. În caz de litigiu, instanța va constata că această convenție sub semnătură privată are natura juridică:

Prin acțiunea formulată T l-a chemat în judecată pe M solicitând obligarea acestuia la plata prețului conform contractului de vânzare autentic din data de 14.05.2020. În motivarea acțiunii, T a arătat că a vândut lui M, prin mandatarul său S, un autoturism care a și fost predat, urmând ca prețul să fie achitat într-o săptămână. Ulterior, pe S nu l-a mai putut contacta, iar M a refuzat plata prețului, pretinzând că nu are cunoștință de acest contract. La dosar s-au depus contractul de vânzare și procura autentică a lui S. Prin întâmpinare, M a solicitat respingerea acțiunii întrucât el nu are nicio obligație față de T, nefiind parte în contractul încheiat. A susținut și dovedit că, deși este adevărat că la data de 14.02.2020 l-a împuternicit pe S cu cumpărarea în numele și pe seama lui a unui autoturism, ulterior la 17.06.2020 i-a comunicat lui S că la 10.05.2020 a împuternicit printr-un înscris sub semnătură privată o altă persoană pentru achiziționarea autoturismului. Întrucât fiecare parte și- a dovedit susținerile:

Hotărârea judecătorească:

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Judecătoriei J, reclamantul AA a solicitat rezoluțiunea contractului de vânzare cu clauză de întreținere încheiat cu pârâtul BB. La al doilea termen de judecată, cu procedura de citare legal îndeplinită, la apelul părților răspunde reclamantul AA, pârâtul BB fiind lipsă. La acest termen reclamantul AA depune o cerere de renunțare la judecată. În acest context:

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Judecătoriei J, AA a solicitat anularea clauzelor contractului de credit privitoare la comisionul de administrare și rambursarea creditului în moneda în care a fost acordat, respectiv, CHF. Prin întâmpinare, pârâta BB a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată. La primul termen de judecată, reclamantul AA a formulat cerere de suspendare a cauzei, argumentând că, într-o cauză similară, a fost sesizată Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu o cerere de decizie preliminară. În acest context:

Prin Sentința nr. X/2022, instanța a admis cererea de chemare în judecată formulată de AA împotriva pârâților BB și CC. Pe lângă capătul principal de cerere, AA a formulat și un capăt accesoriu privind acordarea cheltuielilor de judecată constând în taxa judiciară de timbru, onorariu avocat și onorariu expert, înscrisurile care atestă efectuarea acestor cheltuieli fiind depuse la dosarul cauzei înainte de deschiderea dezbaterilor asupra fondului cauzei. Prin Sentința nr. X/2022, instanța nu a soluționat și capătul accesoriu privitor la acordarea cheltuielilor de judecată. AA a formulat cerere de completare a Sentinței X/2022, în termenul în care putea declara apel împotriva sentinței. În această situație:

În ceea ce privește hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție:

Dacă după ce s-a respins cererea de strămutare formulată pentru motiv de bănuială legitimă, se solicită din nou strămutarea pentru același motiv, invocându-se împrejurări necunoscute la data soluționării cererii de strămutare anterioare:

Contestatorul AA formulează contestație la executare cu privire la executarea silită pornită în Dosarul de executare nr. X/2022 în care s-a pus în executare silită titlul executoriu reprezentat de sentința civilă a Judecătoriei A. În cadrul acestei contestații la executare, contestatorul AA a solicitat și suspendarea executării silite a titlului executoriu până la soluționarea contestației la executare. Prin întâmpinare, intimatul BB a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată, iar cu privire la cererea de suspendare a solicitat respingerea acesteia, deoarece contestatorul nu justifică motive temeinice pentru admiterea ei. În răspunsul la întâmpinare, contestatorul AA solicită admiterea contestației și suspendarea executării silite, arătând că a motivat ambele cereri. Instanța învestită cu soluționarea contestației la executare:

Prin cererea de chemare în judecată introdusă la judecătorie, reclamanta AA a solicitat obligarea pârâtului BB la plata sumei de 250.000 de lei cu titlu de despăgubiri. În motivarea cererii, reclamanta AA a arătat că pârâtul BB se face vinovat de fapta prejudiciabilă constând în defăimarea prin articole de presă. În acest caz:

Instanța poate invoca din oficiu:

În cazul în care chiriașul solicită proprietarului să îi predea imobilul ce formează obiectul contractului de închiriere, cererea de chemare în judecată:

Cererea de conexare a pricinilor:

La data de 12 mai 2021 s-a dispus suspendarea unei cauze aflate pe rolul Judecătoriei P., pentru lipsa părților legal citate. În data de 22 decembrie 2021 a fost fixat termen pentru discutarea perimării acestei cauze. La dosarul cauzei se constată depusă, de către reclamant, o cerere de repunere pe rol a cauzei (înregistrată la data de 8 noiembrie 2021), care a fost anulată ca netimbrată. În acest caz, instanța:

Este definitivă:

După pronunțarea încheierii de admitere în principiu a cererii de intervenție:

Prin hotărârea pronunțată, prima instanță a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul AA în contradictoriu cu pârâtul BB. Împotriva acestei hotărâri declară apel reclamantul AA, solicitând admiterea apelului, și schimbarea hotărârii apelate în sensul admiterii în tot a cererii de chemare în judecată. Prin întâmpinarea formulată în apel, intimatul-pârât BB invocă excepția autorității de lucru judecat, arătând că între el și reclamantul AA a existat un proces având același obiect și aceeași cauză, soluționat prin hotărâre definitivă, prin care acțiunea a fost respinsă. În acest caz:

Reclamantul AA a solicitat instanței de judecată rezilierea contractului de închiriere încheiat cu pârâtul BB cu privire la imobilul situat în municipiul C. Totodată, reclamantul a solicitat ca instanța de judecată să dispună și evacuarea pârâtului din imobil. Dispozitivul hotărârii pronunțate de instanța de judecată cuprinde mențiunea potrivit căreia ”instanța admite acțiunea și dispune evacuarea pârâtului BB din imobilul situat in municipiul C”, însă omite să se pronunțe și cu privire la petitul referitor la rezilierea contractului de închiriere. Reclamatul AA formulează cerere de completare a hotărârii pentru a obține menționarea în dispozitivul hotărârii a soluției date și în privința cererii de reziliere a contractului de închiriere. În acest caz:

Reclamanta AA cheamă în judecată pe pârâtul BB solicitând instanței de judecată să dispună desfacerea căsătoriei dintre cei doi soți pe motive medicale, respectiv că reclamanta suferă de o boală ce face imposibilă continuarea căsătoriei, sarcinile căsătoriei nemaiputând fi îndeplinite. Din probatoriul administrat în cauză, a reieșit într-adevăr că reclamanta suferă de o boală ce face imposibilă continuarea căsătoriei, dar și că boala a contactat-o în timpul căsătoriei, pârâtul neglijând-o, neaducându-i soției reclamante suport moral sau material. În acest caz, instanța de judecată:

Prin cererea de recuzare formulată împotriva judecătorului învestit cu soluționarea cauzei, reclamantul AA a arătat că acesta este incompatibil întrucât se află în relații de prietenie cu partea adversă. La același termen de judecată, judecătorul învestit cu soluționarea cauzei a declarat că se abține, întrucât în primul ciclu procesual, anterior trimiterii spre rejudecare a pronunțat o încheiere interlocutorie în cauză. În acest caz:

Cererea de chemare în judecată promovată de reclamantul AA în contradictoriu cu pârâtul BB a fost formulată, în numele său, de o altă persoană care nu a făcut dovada acestei calități, în condițiile legii. Prin sentința primei instanțe, cererea de chemare în judecată a fost admisă. În acest caz:

Litispendența:

Numitul X, conducând neatent un autovehicul, încălcând mai multe reguli de circulație, a produs un accident de circulație în urma căruia o persoană a suferit leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 80 de zile de îngrijiri medicale, iar o alta și-a pierdut vederea la un ochi. În această situație:

Dacă numitul X, din ură față de vecinul său, care avea o altă religie decât el, sparge parbrizul mașinii acestuia:

În cazul infracțiunilor continue:

Potrivit Codului penal, refuzul de restituire a unui bun constituie element material în cazul infracțiunii de:

Constituie cauză justificativă:

Tentativa:

În materia răspunderii penale a persoanei juridice:

Dacă inculpatul X răpește o persoană aflată în imposibilitatea de a-și exprima voința, infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal se va reține în variantă agravată dacă X comite fapta:

Numitul X a condus pe un bulevard din oraș autoturismul proprietate personală, după ce a consumat băuturi alcoolice, având o îmbibație alcoolică de 0,90 g/l alcool pur în sânge. În această situație:

Dacă numitul X o violează pe Y, minoră în vârstă de 17 ani:

Numitul X îl îmbrâncește cu putere pe Y pentru a-i sustrage telefonul mobil pe care acesta îl avea asupra lui, fugind apoi cu bunul. În această situație, se va reține infracțiunea de tâlhărie calificată dacă fapta a fost comisă:

Înlesnirea sau ajutorul dat, cu intenție, la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, la care o altă persoană comite acte de executare directă din culpă:

Persoana care, anterior actelor de executare, promite autorului infracțiunii de furt că va tăinui bunurile ce urmează a fi furate, are calitatea de complice:

Numita X, persoană majoră de sex feminin, comite infracțiunea de incest dacă:

Numitrul X comite infracțiunea de evaziune fiscală dacă, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale:

Dacă X a comis o infracțiune de trafic de influență, se poate dispune măsura de siguranță a confiscării speciale cu privire la:

Numitul X comite infracțiunea de uz de fals:

Infracțiunea de abandon de familie se poate comite:

Potrivit Codului penal, nu atrag starea de recidivă condamnările privitoare la infracțiuni pentru care:

Dacă X, inculpat într-un dosar penal, îl amenință cu moartea pe avocatul persoanei vătămate în timp ce acesta punea concluzii prin care solicita condamnarea inculptatului la o pedeapsă cu executare:

Prin rechizitoriul nr. X/P/2022 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului AB și a inculpatei SC Y SA pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere calificată, pedepsită cu închisoarea de la 7 la 15 ani. În cuprinsul rechizitoriului s-a reținut că fapta săvârșită a avut ca urmare, printre altele, vătămarea corporală a părții civile BC - minor în vârstă de 15 ani. În aceste condiții, considerați că:

În data de 01.04.2022, AB a sesizat prin plângere prealabilă Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești cu privire la vătămarea ce i s-a cauzat prin săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 224 C.Pen. (infracțiune pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de introducerea unei plângeri prealabile). În cuprinsul plângerii prealabile, persoana vătămată AB a arătat că fapta a fost săvârșită de către numitul BC în data de 28.01.2022, solicitând punerea în mișcare a acțiunii penale și tragerea la răspundere penală a acestuia. În acest caz, considerați că:

Împotriva sentinței pronunțate de Judecătoria Ploiești, prin care s-a dispus condamnarea inculpatului NN la 2 ani închisoare pentru săvȃrșirea infracțiunii de furt, faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 228 C.pen., a declarat apel partea civilă DC, aceasta fiind unicul apelant în cauză. Soluționând apelul declarat de partea civilă DC, Curtea de Apel Ploiești a admis apelul, a desființat sentința primei instanțe și a dispus rejudecarea de către Judecătoria Ploiești. În aceste condiții, considerați că:

Prin ordonanța nr. X/P/2022, procurorul a dispus clasarea cauzei față de inculpatul DC pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat. După respingerea, de către procurorul ierarhic superior, a plângerii formulate de persoana vătămată împotriva soluției clasării, aceasta s-a adresat cu plângere judecătorului de cameră preliminară. Prin încheierea din data de 06.06.2022, judecătorul de cameră preliminară a admis plângerea formulată de persoana vătămată împotriva soluției clasării, a desființat soluția atacată și a trimis motivat cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală. În aceste condiții considerați că:

Prin rechizitoriul nr. X/P/2021 întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucuresti, inculpatul BC a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de omor, faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 188 C.pen., instanța sesizată cu judecarea cauzei fiind Tribunalul București. La primul termen de judecată stabilit în cauză, inculpatul BC, prin apărător ales, a formulat o cerere de recuzare a judecătorului fondului, cerere întemeiată pe dispozițiile art. 64 lit. F) (există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorului este afectată). În aceste condiții, considerați că:

Prin încheierea Z pronunțată în data de 01.03.2022, judecătorul de drepturi și libertăți competent a admis propunerea procurorului și a dispus luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul DC pentru 30 de zile. Împotriva încheierii pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți inculpatul DC a formulat contestație în termen, contestație care a fost respinsă, măsura arestării preventive luată față de inculpat fiind menținută. În data de 20.03.2022 procurorul a sesizat judecătorul de drepturi și libertăți cu propunere de prelungire a măsurii arestării preventive a inculpatului DC. În aceste condiții, considerați că:

În cauza penală nr. X/P/2021, organul de cercetare penală a fost sesizat prin plângere prealabilă cu privire la săvâșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 193 C.pen., dispunând, prin ordonanța din data de 15.06.2021, începerea urmăririi penale cu privire la faptă. Prin ordonanța din data de 01.07.2021, organul de cercetare penală a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de lovire sau alte violențe în infracțiunea de vătămare corporală, faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 194 alin. (1) C.pen., iar prin ordonanța din data de 15.07.2022 tot organul de cercetare penală a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspectul BB. În cauză, niciuna din măsurile dispuse de organul de cercetare penală nu au fost confirmate de procurorul care supraveghează urmărirea penală. În raport de această situație, considerați că dispozițiile procesual penale au fost respectate în ceea ce privește:

prin rechizitoriul nr. X/P/2022 întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 2 București, inculpatul NN a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală, faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 194 alin. (1) C.pen., instanța sesizată cu judecarea cauzei fiind Judecătoria Sector 2 București. Prin sentința nr. Z din data de 30.08.2022, instanța de judecată a schimbat încadrarea juridică din infracțiunea de vătămare corporală în infracțiunea de lovire sau alte violente, faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 193 C.pen. și a dispus încetarea procesului penal în baza dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. i) - există autoritate de lucru judecat. În raport de această situație, considerați că:

În data de 01.05.2021, Parchetul de pe lângă Tribunalul București a fost sesizat, printr-un denunț, cu privire la săvârșirea infracțiunii de luare de mită, faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 289 C.pen., comisă de către AB - funcționar în cadrul Primăriei București, în cauză fiind începută urmărirea penală. În data de 15.05.2021 procurorul s-a adresat judecătorului de drepturi și libertăți cu o cerere de încuviințare a efectuării percheziției domiciliare, prin încheierea din 16.05.2021, judecătorul de drepturi și libertăți dispunând admiterea cererii procurorului și încuviințarea efectuării percheziției la domiciliul inculpatului AB, emițând totodată și mandatul de percheziție în acest sens. În raport de această situație, considerați adevărate următoarele afirmații:

În cauza nr. X/P/2022, având ca obiect efectuarea urmăririi penale față de inculpatul DC pentru săvârșirea infractiunii de înșelăciune, faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 244 C.pen., Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1 a sesizat judecătorul de drepturi și libertăți de la Judecătoria Sector 1 cu propunerea de luare a măsurii arestării preventive față de inculpat. Prin încheierea din 02.08.2022, judecătorul de drepturi și libertăți a respins propunerea de arestare preventivă, dispunând luarea măsurii controlului judiciar față de inculpatul DC. În aceste condiții, considerați că:

Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 5 a fost sesizat prin plângere prealabilă cu privire la săvârșirea, de către AB, a infracțiunii de distrugere, faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 253 alin. (1) C.pen. Prin ordonanța nr. X/P/2021, procurorul a dispus soluția clasării în temeiul dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. D) C.proc.pen., constatând că fapta a fost săvârșită de AB în stare de necesitate, soluție care a fost menținută de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 5 care, prin ordonanță, a respins ca nefondată plângerea formulată de partea civilă CC împotriva soluției clasării. Ulterior partea civilă CC a formulat, în termen, plângere la judecătorul de cameră preliminară competent, în temeiul dispozițiilor art. 340 C.proc.pen. În aceste condiții, considerați că:

În cazul în care, prin încheiere, judecătorul de drepturi și libertăți competent admite cererea de revocare formulată de inculpat și dispune revocarea măsurii arestării preventive luate față de acesta:

Pe parcursul procesului penal:

În cazul judecății în primă instanță:

În cursul urmăririi penale:

Potrivit dispozițiilor privind urmărirea penală:

Apelul declarat în termen de inculpat atât pe latura penală, cât și pe latura civilă a cauzei:

În cazul apelului:

Potrivit dispozițiilor legale privind judecata:

Poate fi atacată cu plângere la judecătorul de drepturi și libertăți competent, în condițiile prevăzute de lege: