Examen barou, avocat definitiv, aprilie 2022

Obligația de a păstra secretul profesional:

Avocatul AA este desemnat să acorde asistență judiciară, ca modalitate a ajutorului public judiciar, într-o cauză civilă la Tribunalul T., pentru beneficiarul BB. În această situație:

Baroul B. a convocat Adunarea generală în cadrul căreia se vor alege și organele de conducere ale baroului. Avocatul AA, înscris în tabloul Baroului B. cu drept de exercitare a profesiei și o vechime neîntreruptă de 10 ani:

În exercitarea profesiei, avocatul:

Avocatul X și clientul Y încheie un contract de asistență juridică privind acordarea de consultații juridice periodice, în domeniul fiscal, pe o perioadă determinată de 6 luni, cu plata unui onorariu fix lunar. Pe durata executării contractului astfel încheiat, clientul Y îi solicită avocatului X să presteze și anumite activități fiduciare. Chiar înainte de expirarea duratei contractului, clientul Y îi reproșează avocatului X că nu a efectuat activitățile fiduciare solicitate și, din acest motiv, nu îi va achita onorariul aferent ultimei luni contractuale. În acest caz, este adevărat că:

Consiliul Baroului X a exercitat acțiunea disciplinară împotriva avocatului AA, sesizând comisia de disciplină a Baroului X. Având în vedere că sesizarea vizează o abatere evidentă și gravă, instanța disciplinară:

Exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu:

Ca urmare a încetării stării de incompatibilitate, avocatul AA a formulat o cerere de reînscriere pe Tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei, cerere care a fost respinsă. În acest caz:

AA - avocat în Baroul X a formulat cerere de transfer în Baroul Y, solicitând și certificatul de transfer. La data formulării cererii avocatul AA înregistra restanțe la plata contribuțiilor profesionale la sistemul propriu de asigurări sociale. Consiliul Baroului X nu a avizat cererea avocatului AA și nu a eliberat certificatul de transfer. Decizia Consiliului Baroului X este:

Avocatul AA are calitatea de avocat colaborator al Cabinetului individual de avocat X. În derularea activității profesionale avocatul colaborator AA dorește să se angajeze, ca apărător al unui client personal BB, într-un proces civil aflat pe rolul Tribunalului T. În acest caz:

Anchetarea abaterii și exercitarea acțiunii disciplinare, în cazul avocaților:

Avocatul AA, avocat definitiv în Baroul X, a primit notificare de la inspectorul financiar al CAA, prin care i se solicita să prezinte la control, toate actele și documentele financiare privind încasările din profesia de avocat pe ultimii cinci ani. Avocatul AA nu a dat curs solicitării și nici nu a justificat refuzul, precizând doar că a fost verificat de organul fiscal. Ulterior, aceeași solicitare i-a fost făcută și de Consiliul Baroului, însă din nou avocatul AA a refuzat cu aceeași explicație. Ca urmare a acestei situații, a fost declanșată împotriva avocatului AA procedura cercetării disciplinare prealabile de către Consiliul Baroului, iar ulterior a fost exercitată împotriva sa și acțiunea disciplinară. Măsura dispusă de Consiliul Baroului X este:

Fapta avocatului care asigură îndrumarea profesională de a nu își îndeplini obligațiile de îndrumare și de a nu asigura venitul minim lunar garantat al avocatului stagiar:

Justițiabilului AA i-a fost aprobată acordarea ajutorului public judiciar sub forma asistenței prin avocat. În acest sens i-a fost desemnat avocatul BB pentru acordarea asistenței. Justițiabilul AA a refuzat acordarea asistenței de către avocatul BB. Refuzul nejustificat al lui AA va avea drept efect:

Pot asigura îndrumarea profesională a avocatului stagiar doar avocații care, printre alte:

Avocatul AA a fost suspendat voluntar din exercițiul profesiei (pentru îngrijirea copilului minor până la doi ani) până la data de 20 ianuarie a anului în curs. Începând cu data de 21 ianuarie a aceluiași an, a solicitat reînscrierea pe tabloul anual al avocaților cu drept de exercitare a profesiei, cererea fiind îndreptată către decanul baroului din care face parte. Decanul Baroului i-a respins cererea, fără să o mai supună aprobării Consiliului baroului, pe motiv că aprobarea Consiliului baroului poate fi obținută numai până la data de 15 ianuarie a fiecărui an. În acest caz:

Consiliul Baroului:

Consiliul UNBR are, printre altele, următoarele atribuții:

Reprezintă cazuri de nedemnitate:

Prin Decizia disciplinară nr. yy/2022 a Comisiei centrale de disciplină, avocatului X, membru în Consiliul U.N.B.R., i s-a aplicat sancțiunea interdicției de a exercita profesia pe o perioadă de 3 luni. În acest caz, este adevărat că:

În cazul în care A a solicitat biroului de cadastru și publicitate imobiliară Craiova deschiderea cărții funciare și intabularea dreptului de proprietate asupra apartamentului cumpărat de la B la data de 01.02.2021, printr-un înscris sub semnătură privată, anexat la cererea de înscriere împreună cu documentația cadastrală întocmită în acest scop, registratorul de carte funciară:

În ipoteza în care vânzătorul A încheie cu cumpărătorul B un contract de vânzare asupra unui bun viitor:

Obligația legală a vânzătorului de garanție contra evicțiunii:

Clauza contractuală prin care se stipulează o prestație în schimbul denunțării unilaterale a contractului:

De ziua sa, Y primește cadou de la X un tablou în valoare de 50.000 lei. După 6 luni de la predarea bunului, X, îndemnat de soția sa, îi solicită lui Y restituirea tabloului motivat de faptul că soția sa era atașată de acel tablou. În acest context:

X îi împrumută pe A, B și C cu suma de 15.000 Euro, împrumutații obligându-se solidar față de împrumutător să restituie suma în termen de 2 ani de la data încheierii contractului. La solicitarea insistentă a lui X, C îi restituie lui X întreaga sumă de 15.000 euro înainte cu 1 an de data exigibilității obligației de restituire. Ulterior, C solicită restituirea sumei de 10.000 euro de la A și B. În acest context:

Ascendenții privilegiați ai defunctului:

X îl împrumută pe Y cu suma de 6.000 euro, însă, apropiindu-se data scadenței obligației de restituire și neavând bani lichizi, X îi propune lui Y să îi cesioneze o creanță în sumă de 6.000 euro pe care X o are asupra lui Z și în acest fel să stingă obligația de restituire a împrumutului. În acest context, atunci când în locul prestației inițiale, este cedată o creanță:

Dacă, la data executării obligației de a preda un bun individual determinat, debitorul nu este titularul dreptului ce trebuia transmis ori cedat:

În cazul mandatului fără reprezentare:

Între A, în calitate de promitent-vânzător, și B, în calitate de promitent-cumpărător, s-a încheiat, la data de 15 ianuarie 2018, un antecontract bilateral de vânzare a unui imobil care face obiectul unui drept de proprietate intabulat în cartea funciară, pentru un preț determinat, părțile stipulând că vor încheia contractul de vânzare în formă autentică notarială după un an. La data încheierii antecontractului constatat printr-un înscris sub semnătură privată, prețul a fost achitat în întregime, însă imobilul a fost predat lui B abia la data de 01 martie 2019. La împlinirea termenului fixat în acest sens - 15 ianuarie 2019 -, A nu se prezentase la notar pentru autentificarea vânzării, fără a invoca sau a dovedi vreo cauză justificativă privind neexecutarea antecontractului. În această situație:

La data de 15 iunie 2017, A, care are calitatea de executor judecătoresc în circumscripția Curții de Apel Timișoara, a încheiat o înțelegere cu un prieten, prin care au stabilit ca acesta din urmă să participe la o licitație organizată în cadrul biroului executorului judecătoresc în discuție, în scopul de a adjudeca imobilul ce făcea obiectul licitației pe contul și cu suma de bani furnizată de executorul judecătoresc. La data de 15 iunie 2021, debitorul al cărui imobil a fost adjudecat la licitație a solicitat instanței judecătorești competente desființarea vânzării silite, invocând incapacitatea executorului judecătoresc de a dobândi bunul respectiv, prin persoane interpuse. În aceste condiții instanța de fond:

Tranzacția constatată prin hotărâre judecătorească:

Nulitatea absolută:

Posesia:

La moartea lui de cujus, D, sunt în viață și acceptă moștenirea: un fiu A, doi nepoți de fiu, B1 și B2, fii ai lui B (predecedat). În acest caz:

X îi vinde lui Y o operă de artă (un tablou) la prețul de 50.000 Euro, plătibil în 10 rate egale valoric, în contractul de vânzare stipulându-se că „tabloul se predă cumpărătorului la data încheierii contractului de vânzare” și că „dreptul de proprietate se dobândește de cumpărător la data achitării ultimei rate din preț”. După plata celei de-a doua rate din preț, casa în care cumpărătorul a expus tabloul a fost inundată de o viitură, iar tabloul a fost distrus în totalitate. În acest context:

La 10 august 2017, D a fost diagnosticat cu o boală gravă și supus unei îngrijiri medicale efectuate chiar de vărul său primar medic N. După un an, D a transmis lui N cu intenție liberală un imobil. La 3 ani de la diagnosticare, perioadă în care a beneficiat de îngrijiri medicale constante, D a decedat, pierzând lupta cu boala. Cu ocazia deschiderii succesiunii, F, fiica lui D și unica moștenitoare, află de existența contractului și la 20 noiembrie 2021 cheamă în judecată pe N solicitând anularea contractului întrucât N era incapabil să primească donații în timpul îngrijirilor medicale. Prin întâmpinare, N a invocat excepția prescripției dreptului la acțiunea în anulare, iar pe fondul cauzei a arătat că legea permite încheierea acestuia contract din moment ce medicul este rudă cu defunctul. În aceste circumstanțe de fapt:

Între părțile L. și C., la data de 12.06.2014, prin înscris sub semnătură privată, s-a încheiat contractul de închiriere privind un imobil cu destinația de locuință, pentru o perioadă de un an, însă efectele locațiunii au continuat și după expirarea termenului stabilit prin contract. S-a stipulat plata lunară a chiriei, până la data de 10 a fiecărei luni. Prin notificarea comunicată chiriașului la data de 01.07.2019, L. a învederat că înțelege să denunțe contractul și a solicitat lui C. ca în termen de 60 de zile de la primirea notificării să procedeze la eliberarea și predarea imobilului. La data de 04.09.2019, L. a solicitat, în contradictoriu cu C. evacuarea din imobil precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată. În acest caz:

Soții X și Y erau separați în fapt, la data de 15.05.2015, când X a încheiat contractul de vânzare al unui bun comun, un apartament. Soțul nu a avut consimțământul expres al soției la încheierea acestui act juridic. La sfârșitul anului 2018, la o lună de la data la care Y a aflat că bunul a fost înstrăinat, cei doi au divorțat. În acest caz dacă sunteți consultat de Y în legătură cu posibilitatea desființării contractului de vânzare și admițând prin ipoteză că potrivit legii vânzarea menționată este anulabilă, opinia dumneavoastră va fi în sensul că:

AA în calitate de reclamant introduce o cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâtul BB. La primul termen de judecată se prezintă reclamantul AA, legal citat, și pârâtul BB, cu toate că primise citația cu 2 zile înainte de termen, iar legea prevedea că procedura de citare trebuia îndeplinită cu cel puțin 5 zile înainte de termenul de judecată. În acest caz:

În privința stabilirii competenței materiale, este adevărat că:

Prin cererea de chemare în judecată formulată de către AA și depusă la Judecătoria C., reclamantul AA, în contradictoriu cu pârâtul BB solicită constatarea nulității absolute a contractului de vânzare a imobilului situat în București, în valoare de 250.000 lei, încheiat între AA și BB și repunerea părților în situația anterioară. În acest caz:

În cazul în care se invocă excepția lipsei dovezii calității de reprezentant al celui care a acționat în numele reclamantului, în primă instanță:

Între AA și BB s-a încheiat în anul 2020 un contract de închiriere a unui spațiu comercial pentru o perioadă de un an, fără posibilitatea operării tacitei relocațiuni. La începutul anului 2022, constatând că locatarul BB refuză să părăsească imobilul, AA formulează o cerere prin care solicită, pe calea procedurii speciale a evacuării din imobilele folosite sau ocupate fără drept, evacuarea pârâtului BB din imobilul ocupat fără drept. În acest caz:

Judecătoria X respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul AA, în contradictoriu cu pârâtul BB, prin care se solicită plata unei sume de bani acordate cu titlu de împrumut. În urma comunicării hotărârii judecătorești pronunțate, reclamantul AA sesizează că există neconcordanțe între considerente și dispozitiv și că hotărârea conține și considerente contradictorii. În acest caz:

În materie de îndreptare, lămurire și completare a hotărârii judecătorești:

Prin hotărârea primei instanțe a fost admisă în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul AA în contradictoriu cu pârâtul BB, precum și cererea de intervenție accesorie, formulată în favoarea reclamantului AA, de terțul CC. În cauză declară apel reclamantul AA și intervenientul accesoriu CC. Pârâtul BB nu declară apel în termenul legal, însă, odată cu întâmpinarea la apelul principal, formulează apel incident. La primul termen de judecată în apel cu părțile legal citate, instanța, din oficiu, pune în discuție excepția tardivității apelului declarat de reclamantul AA. În ipoteza respingerii ca tardiv a apelului declarat de reclamantul AA:

Cererea de sechestru judiciar:

AA formulează o cerere de chemare împotriva lui BB la judecătorie solicitând obligare acestuia la plata sume de 150.000 lei cu titlul de daune morale pentru atingeri aduse personalității sale. Pentru dovedirea prejudiciului cauzat solicită audierea a doi martori, respectiv soția și fiul reclamantului AA. Pârâtul BB formulează întâmpinare și cere respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, solicitând, de asemenea, audierea a doi martori în apărare. La primul termen de judecată, cu ambele părți prezente, instanța încuviințează toate probele solicitate. La al doilea termen, după audierea tuturor martorilor, pârâtul BB invocă faptul că martorii reclamantului se aflau în grad prohibit de rudenie și nu putea fi audiați, iar reclamantul AA modifică cuantumul pretențiilor la 300.000 lei, solicitând declinarea competenței de soluționare a cauzei la tribunal. În acest context, instanța de judecată:

În ceea ce privește procedura de asigurare a probelor:

AA formulează o cerere de chemare în judecată împotriva pârâtului BB solicitând obligarea acestuia la plata unei sume de bani. Prin întâmpinare, pârâtul BB solicită respingerea cererii de chemare în judecată, solicitând și judecarea cauzei în lipsă. Prin sentința pronunțată de instanța de fond, cererea de chemare în judecată este respinsă ca neîntemeiată. Reclamantul AA formulează apel iar intimatul-pârât BB nu formulează întâmpinare la apel. La primul termen în apel, instanța constatând lipsa nejustificată a ambelor părți, legal citate și că niciuna dintre părți nu a cerut judecarea în lipsă, pentru faza apelului, dispune suspendarea judecării apelului. Intimatul-pârât BB formulează recurs după 35 de zile de la comunicare încheierii de suspendare, motivat de faptul că a solicitat judecarea în lipsă la prima instanță, iar apelantul-reclamant AA, prin întâmpinare la recurs, invocă tardivitatea recursului. În acest caz instanța de recurs:

Achiesarea la hotărâre:

AA formulează cerere de apel împotriva hotărârii pronunțate de Tribunalul C. într-un proces având ca obiect restituirea unui împrumut în valoare de 300.000 lei. Prin hotărârea atacată, instanța a obligat pârâtul BB la restituirea sumei împrumutate, însă a respins cererea reclamantului AA de acordare a dobânzii legale. Prin cererea de apel, AA critică soluția de respingere a capătului de cerere accesoriu, privind dobânda legală. Pârâtul BB nu a formulat apel principal în termenul legal. În acest caz, pârâtul BB:

Termenul pentru exercitarea căi de atac împotriva hotărârii prin care instanța a admis cererea de emitere a ordonanței președințiale:

Apelantul-reclamant AA nu a fost legal citat la termenul în care a avut loc judecata apelului, în contradictoriu cu intimatul-pârât BB, iar recursul declarat de AA împotriva hotărârii instanței de apel a fost anulat, din eroare, ca netimbrat, deși la dosar exista chitanța de plată a taxei judiciare de timbru. AA formulează contestație în anulare atât împotriva hotărârii date în apel, pe motiv că nu a fost legal citat în fața instanței de apel, cât și împotriva hotărârii date în recurs pe motivul că dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale. În acest context:

În cazul în care instanța admite cerere de emitere a ordonanței de plată:

Executorul judecătoresc AA a introdus la Judecătoria B. o cerere prin care a solicitat validarea popririi înființată în dosarul execuțional yyy/2021, împotriva debitorului BB. Poprirea a fost înființată la cererea creditorului Banca TT, pentru recuperarea creanței debitorului poprit CC. Cu privire la cheltuielile de judecată din dosarul de validare a popririi:

Potrivit legii, poate formula apel:

Creditorul AA s-a adresat Biroului executorului judecătoresc BB pentru executarea unei hotărâri judecătorești definitive, pronunțate în contradictoriu cu debitoarea CC. În cadrul executării silite, creditorul a solicitat și actualizarea cu rata inflației a cheltuielilor de judecată acordate de instanță prin hotărârea pusă în executare, însă executorul judecătoresc a refuzat cererea, prin încheiere motivată. În aceste condiții:

Fapta prevăzută de legea penală:

Constituie circumstanță atenuantă legală:

În materia răspunderii penale a minorilor:

În materia cauzelor care înlătură răspunderea penală:

În cazul infracțiunii de omor calificat:

În cazul infracțiunii de viol:

Dacă X lovește un procuror în timp ce acesta se află în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în sarcina acestuia:

Infracțiunea de trafic de influență:

Infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale:

X, în calitate de avocat în cauză, a emis o chitanță care atesta cuantumul onorariului avocațial, deși onorariul nu fusese plătit. X a depus chitanța într-un dosar în care acesta asigura asistența juridică, chitanța fiind aptă de a genera obligația de plată a părții adverse în respectivul dosar. Procesul a fost pierdut de X, astfel că nu s-a mai pus problema încasării sumelor de la partea adversă. În acest caz X:

X, urmărea să-l ucidă pe Y prin otrăvire, întrucât dorea să intre în posesia averii acestuia prin moștenire. În acest sens, i-a trimis lui Y o sticlă de suc în care turnase otravă. Z, aflându-se în vizită la Y, a băut din sticla cu otravă și a decedat. În această situație, X:

Constituie furt calificat:

X, minor, și Y, major, au săvârșit împreună, în calitate de coautori, infracțiunea de tâlhărie calificată împotriva lui Z, persoană în vârstă de 88 de ani, despre care știau că este paralizată, constând în aceea că, în seara zilei de 18.01.2021, în jurul orei 20:30, au pătruns în casa victimei și, amenințând- o, i-au sustras toate economiile și câteva bijuterii de aur. În această situație:

În data de 15.03.2014, inculpata A S.R.L., persoană juridică română, având de executat contractul de lucrări nr. 1/2014, încheiat cu un consiliu local, a executat groapa pentru fosa septică a unei școli cu nerespectarea contractului încheiat de părți și a proiectului care a stat la baza emiterii autorizației de construcție. Astfel, deși potrivit acestor documente, pe toata durata de execuție a lucrării, perimetrul de lucru trebuia închis printr-un gard metalic înalt de 2 m, din neglijența persoanei juridice, acest gard nu a fost niciodată instalat. Această împrejurare a făcut ca victima minoră X să cadă în groapa săpată și să decedeze în urma căderii. În acest caz:

Se va reține infracțiunea de violență în familie raportată la lovire sau alte violențe dacă fapta este comisă de autor cu privire la:

Dacă X îi cere lui Y să îi dea o sumă de bani cel târziu peste 5 zile, amenințându-l că, în caz contrar, fiul lui Y va fi răpit și supus unor bătăi crunte:

Dacă X pătrunde fără drept, noaptea, în domiciliul lui Y pentru a-l speria pe acesta, însă Y nu este acasă, astfel încât X decide să-i distrugă cu un ciocan mai multe bunuri din casă (un televizor, un laptop și o cafetieră) și procedează astfel, în sarcina lui X se poate reține, printre altele:

X a încheiat cu Y un contract de împrumut pentru o bicicletă care-i aparținea lui Y, pentru o durată de 3 luni, cu obligația de a-i plăti acestuia din urmă 200 de lei lunar pentru folosința bicicletei. În a doua lună, X a decis să nu mai plătească suma respectivă. La expirarea celor 3 luni, la cererile repetate ale lui Y, X a refuzat să restituie bicicleta, mințind că aceasta i-a fost furată. În această situație, în sarcina lui X:

În cursul anului 2019, X, Y și Z au cultivat droguri de risc - plante de canabis -, atât pentru consum propriu cât și pentru aprovizionarea cu aceste substanțe a unei zone turistice aflată în proximitatea locuinței inculpaților. Cu ocazia percheziției domiciliare la domiciliul inculpatului X, a fost descoperită o cultură de canabis constând în 10 plante, mai multe plante care erau deja puse la uscat și un geamantan în care se aflau mai multe pungi cu muguri de canabis. Cantitatea de droguri depistată de organele judiciare, rămasă după uscarea plantelor, a fost de aproximativ 25 de kg. Plantația de canabis a fost cultivată la locuința inculpatului X, în îngrijirea acesteia fiind implicați și inculpații Y și Z, iar exclusiv pentru comercializarea mugurilor de canabis, cei trei erau ajutați de inculpatul Q. În această situație:

Dacă X conduce un autovehicul pe drumurile publice fără a avea permis de conducere și având o îmbibație alcoolică de 0.90 g/l alcool pur în sânge, în sarcina sa se va putea reține, între altele:

Prin sentința Judecătoriei Sectorului 2 București, inculpatul A a fost condamnat - ca urmare a procedurii recunoașterii învinuirii - la pedeapsa de 2 ani închisoare. A fost admisă și acțiunea civilă exercitată de partea civilă X. Sentința este atacată cu apel atât de inculpatul A cât și de partea civilă X. În apelul său, A critică exclusiv cuantumul pedepsei. În schimb, prin apelul declarat, partea civilă solicită rejudecarea cauzei sub toate aspectele. În aceste condiții:

Prin ordonanța nr. 172/P/2019 din 20.03.2021, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Satu Mare a dispus clasarea cauzei față de inculpatul A.M., pentru săvârșirea infracțiunii de tulburare de posesie. Procurorul a reținut că inculpatul A.M. a ocupat fără drept terenul proprietatea persoanei vătămate B.E., dar fapta nu s-a comis prin niciuna din modalitățile prevăzute de norma de incriminare (violență, amenințare sau strămutarea semnelor de hotar), astfel că nu este prevăzută de legea penală. Împotriva ordonanței de clasare persoana vătămată B.E. a formulat plângere, în termen, la prim- procurorul parchetului, însă acesta a respins plângerea. În termenul legal B.E. a formulat plângere la judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Satu Mare. Prin încheierea din 20.08.2021, judecătorul de cameră preliminară a admis plângerea, a desființat soluția de clasare și a trimis cauza la procuror pentru completarea urmăririi penale, întrucât soluția de clasare fusese dispusă fără a se fi efectuat cercetarea locului faptei și fără a fi audiați doi dintre martorii ce rezultau din lucrările dosarului. În aceste condiții, după ce efectuează cercetarea locului faptei și îi audiază pe cei doi martori, procurorul:

Prin încheierea din data de 16.06.2020, judecătorul de camera preliminară din cadrul Tribunalului Dolj a admis cererile și excepțiile formulate de inculpatul B.M, a constatat că urmărirea penală a fost efectuată în integralitate de un organ necompetent sub aspect material și a dispus excluderea tuturor probelor administrate în faza de urmărire penală. În această situație:

Prin încheierea din 10.03.2020 a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Satu Mare s-a admis propunerea de arestare preventivă în lipsă a inculpatului D.E., pentru o durată de 30 de zile. Inculpatul se sustrage de la urmărirea penală, fiind indicii că se ascunde în străinătate. În această situație:

Prin sentința penală nr. 123/11.10.2021, Judecătoria Brașov l-a condamnat pe inculpatul F.E. la pedeapsa închisorii de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de furt. Sentința a fost comunicată inculpatului la data de 15.10.2021, iar acesta a introdus apel la data de 26.10.2021. Procurorul nu a formulat apel în cauză. La termenul de judecată în apel, procurorul de ședință a invocat excepția tardivității apelului introdus de inculpatul F.E. De asemenea, a solicitat ca, în ipoteza în care această excepție va fi respinsă, instanța de apel să procedeze la reindividualizarea pedepsei aplicate inculpatului și, ținând cont de persoana acestuia și de gravitatea faptei comise, să o majoreze la 3 ani închisoare. În această situație:

În dosarul nr. 34/P/2012, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova efectuează urmărirea penală sub aspectul comiterii, pe parcursul anilor 2011/2012, a mai multor infracțiuni de evaziune fiscală. La data de 02.05.2015, procurorul solicită emiterea mai multor mandate de percheziție domiciliară la sediul unor persoane fizice și juridice, iar judecătorul de drepturi și libertăți autorizează aceste procedee probatorii. Perchezițiile sunt efectuate, simultan, la data de 04.05.2015. Codul de procedură penală în vigoare la data comiterii faptelor de evaziune fiscală cercetate în dosar (2011/2012) prevedea că, în toate cazurile, percheziția domiciliară se efectuează în prezența a 2 martori asistenți. La data de 01.02.2014 a intrat în vigoare actualul Cod de procedură penală, care prevede că percheziția domiciliară se efectuează în prezența unui martor asistent, însă numai în ipoteza în care în spațiul ce urmează a fi percheziționat nu se află nicio persoană. Nu există dispoziții tranzitorii aplicabile. La sediul uneia dintre persoanele juridice la care urmează a se efectua percheziția nu se află nicio persoană. În acest caz, pentru efectuarea legală a percheziției la sediul respectivei persoane juridice:

Prin încheierea rămasă definitivă la data de 14.03.2020, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Pitești a dispus începerea judecății cu privire la inculpatul X pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă. În rechizitoriul întocmit de parchetul de pe lângă judecătoria Pitești, s-a reținut că inculpatul a provocat, din neglijența sa, un accident de circulație în urma căruia s-a cauzat o infirmitate persoanei vătămate A. În cursul judecății în primă instanță, după citirea actului de sesizare, inculpatul X a promovat examenul de admitere în barou și a dobândit calitatea de avocat. În aceste condiții, Judecătoria Pitești:

A și B au fost căsătoriți o perioadă de 12 ani. Cei doi au divorțat pe cale amiabilă în anul 2016, păstrând însă relații apropiate de prietenie. În anul 2017, numitul Y introduce o plângere pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, care ar fi fost comisă împotriva sa de numitul B, la data de 31.05.2015, pe o stradă din mun. București. Fiind audiat de organul de urmărire penală, B susține că nu a comis fapta, precizând că la data indicată în plângere (31.05.2015) nici măcar nu se găsea în țară, ci se afla în Spania, în vacanță, în compania fostei sale soții. Cu aceeași ocazie, B propune audierea ca martor în cauză a fostei sale soții, numita A. Sunt adevărate următoarele afirmații:

Inculpatul X este judecat în primă instanță de Tribunalul Iași pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor, constând în aceea că, în contextul unei altercații într-un bar, a lovit victima în mod repetat cu o bâtă. În cursul cercetării judecătorești, la termenul din 22.03.2022, instanța admite cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpat și, pe cale de consecință, schimbă încadrarea juridică în infracțiunea de lovire sau alte violențe, pentru care este necesară plângerea prealabilă a persoanei vătămate și pentru care competența de judecată în primă instanță aparține Judecătoriei Iași. Față de această situație, Tribunalul Iași dispune citarea persoanei vătămate pentru termenul următor (din 08.05.2022) pentru a o întreba dacă înțelege sau nu să facă plângere prealabilă. La data de 25.03.2022, inculpatul X depune la dosarul cauzei o cerere prin care solicită ca Tribunalul Iași să-și decline competența către Judecătoria Iași. De asemenea, tot la data de 25.03.2022, procurorul depune la dosar o cerere prin care solicită ca judecata în fața Tribunalul Iași să fie suspendată până la prezentarea persoanei vătămate, invocând riscul ca, în raport de noua încadrare juridică dată faptei, să intervină prescripția răspunderii penale. Apreciați ca fiind corecte următoarele afirmații:

Numita A, în vârstă de 15 ani, se află în perioada studiilor liceale în mun. București, locuind într-o garsonieră închiriată de la proprietarul X. În ziua de sâmbătă, 19.03.2022, profitând de faptul că numita A se găsea la domiciliul părinților săi aflat într-o altă localitate, numitul X a pătruns fără drept în garsonieră, unde a rămas 2 ore, timp în care a deschis mai multe obiecte de mobilier în care se aflau obiecte de uz personal ale numitei A. La întoarcerea în mun. București, la data de 22.03.2022, numita A și-a dat seama că cineva a fost în garsonieră în lipsa ei, iar la data de 24.03.2022 și-a anunțat și părinții asupra situației și l-a contactat telefonic și pe X, reproșându-i că el este cel care i- a pătruns fără drept în locuință. Sunteți contactat, în calitate de avocat, de părinții numitei A, care vă consultă asupra posibilității formulării unei plângeri prealabile cu privire la infracțiunea de violare de domiciliu. Le veți preciza că:

Prin ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești s-a dispus renunțarea la urmărirea penală față de inculpatul X, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire față de persoana vătămată A. Ordonanța a fost verificată sub aspectul legalității și temeiniciei de către prim- procurorul parchetului, a fost comunicată inculpatului X și persoanei vătămate A și a fost transmisă, spre confirmare, judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Ploiești. La termenul fixat, deși persoana vătămată A nu a fost citată și nici nu a fost prezentă, judecătorul de cameră preliminară a admis cererea de confirmare a soluției de renunțare la urmărirea penală față de inculpatul X. În această situație:

Judecătorul care a dispus, în cursul urmăririi penale, autorizarea percheziției domiciliare la locuința inculpatului:

Reunirea cauzelor este obligatorie:

Acțiunea penală:

În cursul urmăririi penale, măsură asiguratorie a sechestrului:

Încălcarea dispozițiilor legale privitoare la citarea inculpatului la judecata în primă instanță:

Poate fi atacată cu contestație:

Constatarea că fapta nu este prevăzută de legea penală atrage o soluție de clasare atunci când cauza se află:

Dacă prima instanță de judecată constată că fapta pentru care inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriu nu este prevăzută de legea penală, sunt adevărate următoarele afirmații:

Înalta Curte de Casație și Justiție: