Examen barou, avocat definitiv, septembrie 2021

Avocatul definitiv AA încheie un contract de colaborare, ca modalitate de exercitare a profesiei de avocat, cu Cabinetul individual de avocat BB. În acest caz:

Forma de exercitare a profesiei de avocat:

Avocatul AA și avocatul BB au constituit, în condițiile legii, o societate cu răspundere limitată de avocatură X. La doi ani de la constituirea societății cu răspundere limitată de avocatură X, avocatul BB se retrage din societate. În acest caz:

Avocatul AA a încheiat cu clientul BB un contract de asistență juridică pentru reprezentare și asistare într-un proces civil aflat pe rolul Judecătoriei X. În derularea acestui contract, clientul BB a încredințat avocatului AA o serie de acte originale ce probau temeinicia pretențiilor invocate în procesul de pe rolul Judecătoriei X. În acest context:

Avocatul AA, membru al Baroului X, a fost anchetat disciplinar pentru săvârșirea unei posibile abateri disciplinare. După efectuarea anchetei disciplinare, Consiliul Baroului X:

Comisia Centrală de Disciplină din cadrul U.N.B.R. a pronunțat, în fond, o decizie disciplinară cu privire la o abatere săvârșită de Decanul Baroului X. În acest caz, recursul declarat împotriva deciziei disciplinare a Comisiei Centrale de Disciplină din cadrul U.N.B.R.:

Clientul AA solicită avocatului BB, potrivit legii, stabilirea temporară a sediului societății comerciale X, la care AA este asociat unic și administrator, la sediul profesional al avocatului BB. În acest caz:

Poate dobândi calitatea de avocat definitiv:

Prin contractul de asistență juridică încheiat între avocatul AA, titular al unui Cabinet individual, și clientul BB, părțile au convenit ca avocatul AA să desfășoare activități fiduciare, în numele și pe seama clientului BB, constând în administrarea fondurilor puse la dispoziție de client, respectiv operațiuni nenominalizate de plasare a fondurilor în active mobiliare sau imobiliare. Sumele pentru activitățile fiduciare au fost virate, la indicația avocatului AA, în contul Cabinetului individual de avocat. Cu ocazia derulării contractului, avocatul AA a dispus de sumele de bani virate de clientul BB și a achiziționat un imobil de la o rudă apropiată și a achitat și diferite sume de bani pentru stingerea unor obligații fiscale ale clientului BB. În acest caz, avocatul AA:

Prin decizie motivată, după ascultarea părților, Decanul Baroului X, a dispus restituirea de către avocatul AA în favoarea clientului său BB, a unei părți din onorariu perceput, de 2000 de lei, motivat de neîndeplinirea parțială a obligațiilor profesionale, asumate prin contractul de asistență juridică. În acest caz:

În ceea ce privește pregătirea profesională continuă a avocaților, este adevărat că:

Consiliul Baroului X s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că avocatul AA, membru al Baroului menționat, a participat, în mod concertat, prin oferte trucate, la licitații organizate pentru achiziționarea de servicii profesionale avocațiale. Sancțiunea disciplinară ce va fi aplicată avocatului AA, în cazul în care se constată că acesta a săvârșit respectivele fapte:

Comisia Permanentă a U.N.B.R. a pus în discuție necesitatea de a apăra reputația profesională a avocatului AA din Baroul X, considerând că acesta a fost acuzat de săvârșirea unei infracțiuni, fiind identificată activitatea avocatului AA cu activitatea clientului său. Comisia Permanentă a U.N.B.R. va avea obligația să apere reputația profesională a avocatului AA:

În relația cu mass-media, avocatul își exercită libertatea de exprimare și:

În cazul în care avocatul îndeplinește condițiile de pensionare prevăzute de lege:

Cuantumul contribuției avocaților la bugetul Baroului se stabilește:

Inculpatul BB este asistat din oficiu, de către avocatul AA. Pe parcursul derulării procesului penal, inculpatul BB plătește o sumă de 1000 de lei cu titlu de acoperire a cheltuielilor făcute de avocatul din oficiu AA și de recompensă pentru îndeplinirea mandatului său. În acest caz avocatul AA:

Avocatul AA este desemnat să acorde ajutor public judiciar sub forma asistenței judiciare, într-o cauză civilă. În acest caz, avocatul AA are dreptul să refuze această sarcină profesională:

În desfășurarea activității curente:

Consiliul Baroului X a hotărât, prin decizie motivată, excluderea din profesia de avocat a avocatului AA ca urmare a constatării nedemnității acestuia, potrivit legii. În acest caz:

Sunt supuse înscrierii provizorii:

În materia uzufructului:

Conform noului Cod civil, dreptul de superficie:

Creditorul poate introduce o acțiune revocatorie:

În materia contractului de rentă viageră:

În materia efectelor actelor juridice civile:

Este adevărată următoarea afirmație privind condițiile de validitate a actului juridic civil:

În materia moștenirii legale, fratele defunctului:

În materia contractului de tranzacție este adevărată afirmația:

Dna T a dat în locațiune un imobil cu destinație - spațiu de depozitare unui cuplu - domnului P și doamnei G. Ulterior, aflând din întâmplare că femeia pe care domnul P. o prezentase drept soția sa era în realitate concubină, soția adevărată locuind în altă localitate și neavând cunoștință de contractul de locațiune, dna T solicită anularea, respectiv constatarea nulității lui, după caz. În aceste condiții de fapt, instanța sesizată:

Dacă X, proprietarul care a constituit valabil dreptul de uzufruct asupra unui imobil în favoarea lui Y, a decedat, iar dreptul de uzufruct nu a fost intabulat în cartea funciară până la deschiderea succesiunii, atunci:

Reclamantul a construit pe terenul său, dar depășind suprafața acestuia și, prin urmare, încălcând terenul proprietatea pârâtului, un hotel cu 4 etaje. Reclamantul a solicitat să i se recunoască un drept de superficie asupra suprafeței de teren proprietatea pârâtului, întrucât a construit cu bună- credință hotelul, neștiind că o parte din teren aparține pârâtului. A acceptat chiar ca instanța să stabilească suma datorată pârâtului sub forma unor rate lunare egale cu chiria stabilită pe piața liberă, pentru folosința acestei suprafețe de teren. Pârâtul s-a apărat cu aceea că reclamantul a construit hotelul fără a avea nici o convenție cu el și prin urmare a solicitat prin cerere reconvențională ca reclamantul să fie obligat să desființeze construcția ridicată. În subsidiar a cerut ca reclamantul să fie obligat să cumpere suprafața sa de teren ocupată de hotelul reclamantului la valoarea de circulație pe care acesta ar fi avut-o, dacă hotelul nu s-ar fi ridicat. În acest caz instanța:

Prin promisiunea de vânzare încheiată prin înscris sub semnătură privată, în data de 01.02.2019, Primus se angajează către Secundus că va vinde acestuia din urmă, până cel târziu la data de 31.07.2019, bunul imobil, constând din construcție și teren în suprafață de 1.000 mp, situat în București, str. Institutului, nr.1, bun asupra căruia are un drept de coproprietate, în cotă de ½, alături de fratele său Tertius. Având în vedere neexecutarea obligației de către Primus, în data de 01.08.2019, Secundus introduce o acțiune prin care solicită pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare cu privire la întregul bun. În acest caz instanța:

La data de 22 februarie 2021, printr-un înscris autentic, X (persoană fizică), în calitate de locator, încheie cu Y (persoană fizică), în calitate de locatar, un contract de închiriere a unui fotoliu electric de masaj pe o durată de 1 an și pentru o chirie în cuantum de 500 lei/lună, în contract stipulându-se că bunul urmează a fi predat locatarului la data de 01 martie 2021 printr-un proces-verbal. La data de 24 februarie 2021, asupra aceluiași fotoliu electric de masaj, același locator X, încheie cu Z (persoană fizică), în calitate de locatar, printr-un înscris sub semnătură privată un contract de locațiune pe o durată de 1 an și pentru o chirie de 800 lei/lună. În cuprinsul contractului de locațiune din data de 24 februarie 2021 se stipulează că la data încheierii prezentului contract locatorul (X) predă locatarului (Z) bunul închiriat împreună cu codurile de utilizare, iar locatarul (Z) a plătit în avans contravaloarea chiriei pentru 3 luni. Din punct de vedere al dreptului material civil, în conflictul dintre cei doi locatari (Y și Z) va avea câștig de cauză:

La data 22.12.2017 devenea exigibilă obligația lui Y față de X constând în plata sumei de 150.000 lei reprezentând prețul unui autoturism vândut de X către Y la data de 01.08.2017. Y nu și-a executat obligația de plată a prețului, iar la data de 21.12.2020, X formulează o cerere de chemare în judecată prin care solicită instanței obligarea lui Y la plata sumei de 150.000 lei reprezentând prețul autoturismului vândut. Ca urmare a neconformării lui X de a plăti taxa judiciară de timbru, instanța a anulat cererea de chemare în judecată, hotărârea rămânând definitivă la data de 10.03.2021. La data de 09.09.2021, X formulează o nouă cerere de chemare în judecată împotriva lui Y solicitând instanței obligarea acestuia la plata sumei de 150.000 lei reprezentând prețul autoturismului vândut. În acest context:

Prin anunțul postat pe un site de vânzări imobiliare în data de 22 iunie 2021, A oferă spre vânzare un apartament cu trei camere în municipiul Ploiești pentru prețul de 250.000 lei. În 23 iunie 2021, C îi trimite un mesaj electronic lui A prin care declară că acceptă oferta și acordă pentru apartament suma de 250.000 lei, solicitând să fie contactat pentru a proceda la încheierea de urgență a contractului de vânzare. În 30 iunie 2021, A se întâlnește cu B și, în urma negocierilor, convin să încheie în cel mai scurt timp un contract de vânzare pentru suma din anunț. Având în vedere calitatea dvs. de avocat, C vă solicită o consultanță juridică susținând că vânzarea ar trebui să se încheie cu dânsul. În opinia dvs. juridică, veți arăta, inter alia, că:

A, persoana fizică, în calitate de locator, și B, persoană juridică, în calitate de locatar, au încheiat sub semnătură privată un contract de locațiune pentru un imobil, în data de 01.10.2018, pe o durată de 3 ani, fără ca vreo parte să poată denunța unilateral contractul pe durata lui. A, locatorul, a înregistrat contractul de locațiune la organul fiscal competent imediat după semnarea lui. Contractul expiră în 30.09.2021, dar A nu mai dorește prelungirea lui, pentru că B are 2 luni întârziere la chirie și a găsit un alt locatar. După expirarea contractului, B neavând chiria plătită la zi și refuzând să elibereze imobilul, A a decis să pună în executare silită contractul pentru plata chiriei și pentru restituirea imobilului. Consultat de către A în calitate de avocat, ar trebui să arătați că în condițiile date:

Prin cererea de chemare în judecată din data de 29.03.2016, Primus solicită instanței obligarea lui Secundus să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie o suprafață de 1.000 mp ce face parte din terenurile înscrise în titlul de proprietate eliberat în anul 1999, pe numele mamei sale, în intravilanul orașului Z, arătând, în susținerea cererii, că are calitatea de moștenitor acceptant al acesteia din urmă, conform certificatului de moștenitor emis de BNP “X”, în data de 15.02.2016. Prin întâmpinare, Secundus solicită respingerea acțiunii, motivând că terenul în litigiu este proprietatea sa, conform Sentinței nr. Y din 26 februarie 2013, rămasă definitivă, dosar în care, în acțiunea în revendicare, părți au fost el, în calitate de reclamant, și Tertius, fratele reclamantului din procesul pendinte, în calitate de pârât. Care dintre următoarele afirmații este adevărată:

La data de 15 martie 2016 între A si B (unchiul sau) s-a încheiat un contract de întreținere. Potrivit contractului, B ii transmitea dreptul de proprietate a apartamentului său aflat într-o locație de lux a orașului, iar A ii asigura întreținere pana la sfârșitul vieții. În contract s-a inserat o clauza conform căreia „creditorul întreținerii poate solicita rezoluțiunea unilaterală a contractului în măsura in care debitorul nu-i asigura în mod culpabil întreținerea”. Începând cu anul 2020, A, văzând că unchiul său, deși în vârsta, era sănătos și se bucura de viață, a încetat să-i asigure alimente lui B, i-a adresat jigniri în repetate rânduri, iar cu unele ocazii, i-a aplicat și violențe fizice. În aceste condiții, în anul 2021, B nu i-a mai permis lui A accesul în locuință și vă consultă în calitate de avocat. În opinia dvs.:

La data de 15 ianuarie 2021, printr-un contract de vânzare încheiat în formă autentică, X (persoană fizică) îi vinde lui Y (persoană fizică) un imobil apartament situat în București, la prețul de 300.000 lei. În contractul de vânzare se prevede că prețul se va plăti în trei rate egale, prima rată urmând a fi achitată la data încheierii contractului de vânzare, a doua rată la data de 15 februarie 2021, iar rata finală la data de 15 martie 2021. S-a stipulat și clauza conform căreia „în ipoteza în care cumpărătorul nu își execută obligațiile (obligația de plată a prețului), contractul se rezoluționează de plin drept, cumpărătorul fiind de drept în întârziere prin simplul fapt al neexecutării”. La data de 20 februarie 2021, cumpărătorul Y plătește a doua rată din preț, iar la data de 26 februarie 2021, vânzătorul X îi transmite cumpărătorului Y o notificare de rezoluțiune a contractului de vânzare, notificare recepționată de cumpărătorul Y la aceeași dată. Din punct de vedere al dreptului substanțial civil:

Prin cererea de chemare în judecată reclamantul AA solicită rezoluțiunea contractului de vânzare încheiat cu pârâtul BB pentru neplata prețului la termenul stipulat în contract. Ulterior introducerii cererii de chemare în judecată, reclamantul AA formulează o cerere de completare a cererii de chemare în judecată prin care solicită și acordarea de daune-interese pentru acoperirea prejudiciului produs ca urmare a neplății prețului. Pârâtul BB depune întâmpinare prin care invocă decăderea reclamantului AA din dreptul de a modifica cererea de chemare în judecată, precum și respingerea ca neîntemeiată a cererii de completare. În acest caz:

Prin cererea de chemare în judecată promovată împotriva pârâtului BB, reclamantul AA solicită anularea contractului de vânzare cu clauză de întreținere, întrucât consimțământul acestuia a fost viciat prin dol. În dovedirea pretențiilor sale, reclamantul AA solicită administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului BB și proba cu martori, însă nu indică în cererea de chemare în judecată, numele și adresele acestora. La termenul la care se pune în discuție cererea de probatorii, reclamantul AA se prezintă, însoțit de doi martori care îi sunt rude de gradul III. În acest caz:

La primul termen de judecată, din data de 1 octombrie 2020, reclamantul AA și pârâtul BB nu se prezintă, deși procedura de citare a fost legal îndeplinită pentru ambele părți. Instanța a suspendat judecata procesului pentru lipsa părților, deoarece nu se solicitase judecata în lipsă, încheierea de suspendare fiind comunicată părților în ziua de vineri, 2 octombrie 2020. Reclamantul AA formulează recurs împotriva încheierii de suspendare și îl depune la instanță în ziua de joi, 15 octombrie 2020. Prin întâmpinarea la recurs, pârâtul BB solicită instanței să constate decăderea reclamantului AA din dreptul de a formula recurs, întrucât a fost introdus peste termenul legal de 5 zile de la comunicarea încheierii de suspendare. În acest caz:

La stabilirea competenței materiale a instanței după valoarea obiectului cererii introductive de instanță:

Când cererea de divorț se întemeiază pe culpa pârâtului și reclamantul decedează în timpul procesului de divorț:

Prin cererea introductivă, reclamanta AA a chemat în judecată pârâta BB, solicitând emiterea unei ordonanțe de plată pentru suma de 189570 de lei reprezentând contravaloare servicii prestate conform facturii emise, respectiv pentru suma de 170531 de lei reprezentând penalități de întârziere de la data scadenței până la data promovării cererii de emitere a ordonanței de plată. Instanța competentă să soluționeze cererea de emitere a ordonanței de plată este:

Creditorul AA a pornit executarea silită împotriva debitorului BB în temeiul unui contract de împrumut încheiat în formă autentică. Prin încheierea nr. X/2021 a Judecătoriei Y a fost încuviințată executarea silită. Ulterior, executorul judecătoresc a emis o încheiere prin care a stabilit cheltuieli de executare de 3000 de lei. Având în vedere executarea silită declanșată de creditorul AA, debitorul BB formulează contestație la executare, arătând că dreptul de cere executarea silită s-a prescris, contractul de împrumut fiind încheiat în 2012. De asemenea, debitorul BB a arătat că nu poate fi executat silit în temeiul încheierii prin care s-au stabilit cheltuieli de executare deoarece, cu privire la acest aspect, nu a existat o încuviințare a executării silite. Creditorul AA a depus întâmpinare la contestația la executare arătând că creanța principală a fost verificată de către instanță la momentul încuviințării executării silite, astfel că debitorul BB nu poate invoca incidența prescripției dreptului de a cere executarea silită, deoarece i se opune autoritatea de lucru judecat a încheierii nr. X/2021. În acest caz, instanța:

Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 4 aprilie 2019, reclamantul AA a solicitat obligarea pârâtului BB la plata sumei de 189943 de lei. În data de 16 august 2019, terțul CC formulează o cerere de intervenție voluntară principală prin care solicită instanței obligarea pârâtului BB la plata sumei de 90000 de lei, către el. La data de 4 decembrie 2020 cererea de intervenție voluntară principală a terțului CC este respinsă în principiu, prin încheiere, ca inadmisibilă. În acest caz:

Excepția conexității:

Cererea de chemare în judecată, formulată de reclamantul AA în contradictoriu cu pârâtul BB, a fost admisă prin sentința civilă nr. X/2019 pronunțată în dosarul nr. Y/2019. Cu această ocazie, cererea reclamantului AA de obligare a pârâtului BB la plata cheltuielilor de judecată, constând în onorariu avocațial, a fost respinsă ca neîntemeiată având în vedere că reclamantul nu a depus la dosarul cauzei înscrisuri justificative ale acestor cheltuieli. Reclamantul AA formulează apel împotriva soluției de respingere a cererii de acordare a cheltuielilor de judecată. Apelul se respinge ca nefondat, iar părțile nu formulează recurs. Ulterior, reclamantul AA formulează o nouă cerere de chemare în judecată, constituindu-se dosarul nr. Z/2021 prin care solicită obligarea pârâtului BB la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu de avocat provenite din dosarul nr. Y/2019. În acest context:

Hotărârea judecătorească:

Prin cererea de chemare în judecată introdusă la Judecătoria Sector 1 București, reclamanta AA, în calitate de asigurător, a solicitat obligarea pârâtului BB, domiciliat în București, la plata sumei de 250000 de lei cu titlu de despăgubiri. În motivarea cererii, reclamanta AA a arătat că pârâtul BB se face vinovat de producerea accidentului de circulație care a provocat daune în valoare de 250000 de lei lui CC. Reclamanta a mai arătat că, în calitate de asigurător, a achitat suma menționată lui CC, dar este în drept să recupereze această sumă de la persoana care se face vinovată de producerea accidentului. În acest caz:

În cursul procesului de grănițuire cu privire la imobilul X, dintre reclamantul AA și pârâtul BB, cel din urmă vinde imobilul X, ce face obiectul grănițuirii, către terțul CC, terț care avea cunoștință de existența litigiului dintre reclamantul AA și pârâtul BB. Nici instanța, nici reclamantul AA nu au fost înștiințați cu privire la înstrăinare și nici terțul CC nu a formulat o cerere de introducere în cauză. Ulterior vânzării, se pronunță hotărârea de grănițuire între părțile inițiale AA și BB. Această hotărâre judecătorească:

În cazul prescripției dreptului de a obține executarea silită a unei hotărâri judecătorești, este adevărat că:

Hotărârea judecătorească pronunțată, în primă instanță, în procedura ordonanței președințiale:

Terțul CC formulează o cerere de intervenție voluntară accesorie în litigiul ce se desfășoară între reclamantul AA și pârâtul BB, după momentul procedural la care probele încuviințate părților litigante inițiale au fost administrate. În caz de admitere în principiu a cererii de intervenție voluntară accesorie, intervenientul CC:

În materia termenelor procedurale, este adevărat că:

În soluționarea unei cauze civile, citarea părților este lăsată la aprecierea instanței în următoarele cazuri:

Revizuentul AA introduce pe rolul instanței o cerere de revizuire întemeiată pe motivul existenței a două hotărâri definitive potrivnice, cea pronunțată ulterior încălcând autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri. În cazul în care instanța consideră întemeiată cererea de revizuire, admițând-o:

În ceea ce privește executarea provizorie, este adevărat că:

În situația cauzei justificative a stării de necesitate:

În cazul măsurii de siguranță a confiscării speciale:

Dacă X lovește cu intenție o persoană, se poate reține infracțiunea de ultraj dacă persoana lovită este:

X, care fusese concediat recent de la școala unde lucra ca profesor, aflat în stare de ebrietate, l-a instigat pe fiul său Y, în vârstă de 13 ani, să pătrundă noaptea în sediul școlii și să sustragă mai multe bunuri. În timp ce Y sustrăgea bunurile, X, aflat la ușa școlii, s-a asigurat că nu vor fi surprinși de vreo persoană. Pentru infracțiunea astfel săvârșită, în sarcina lui X se va putea reține circumstanța agravantă constând în:

În ceea ce privește tentativa:

Împăcarea:

Dacă X își însușește cu intenție un bun care nu îi aparține, se poate reține, după caz, infracțiunea de:

Infracțiunea de omor în formă consumată și cea de ucidere din culpă:

În materia prescripției răspunderii penale:

Dacă X conduce un autovehicul după ce a consumat băuturi alcoolice:

Dacă X, judecător, pretinde și apoi primește o sumă de bani de la o persoană pentru a pronunța o soluție favorabilă acesteia, într-un dosar pe care îl judeca:

Societatea Z S.R.L. este trimisă în judecată pentru o infracțiune de evaziune fiscală constând în ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile, faptă comisă în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale. În această situație:

Infracțiunea de tâlhărie calificată:

Dacă, în urma unui accident de circulație produs din cauza depășirii vitezei legale de către conducătorul unui autovehicul, o altă persoană suferă leziuni corporale ce necesită pentru vindecare 10 zile de îngrijiri medicale:

Dacă X pătrunde fără drept în domiciliul lui Y:

În cazul liberării condiționate:

Fiind audiat într-o cauză penală privindu-l pe inculpatul A care a provocat un accident de circulație, martorul B, care se aflase în mașină cu A, a făcut declarații contrare realității arătând că autoturismul în care se aflau staționa în momentul producerii accidentului. Acest fapt a fost dezmințit de martorii C și D, precum și de înregistrarea video a camerei montate pe un stâlp din intersecție. B nu a întreprins și alte acțiuni concrete de ajutorare a lui A. Fapta comisă de B:

Dacă X, funcționar public angajat la primărie, primește bani de la un contribuabil:

X a obținut un telefon mobil în urma unei infracțiuni de înșelăciune a cărei victimă este Y. În această situație:

În materia reabilitării:

Procurorul efectuează urmărirea penală împotriva inculpatului C.A. sub aspectul săvârșirii unei infracțiuni de delapidare în paguba persoanei vătămate SC Impex SRL. După punerea în mișcare a acțiunii penale, persoana vătămată se constituie parte civilă, solicitând acoperirea de către inculpat a pagubei materiale, în valoare totală de 125.000 lei. Ulterior acestui moment, având în vedere că inculpatul C.A. a fost victima unui accident de circulație în urma căruia a fost spitalizat în stare gravă, procurorul dispune prin ordonanță suspendarea urmăririi penale. În această situație, persoana vătămată constituită parte civilă SC Impex SRL:

Instanța penală poate respinge acțiunea civilă exercitată în procesul penal în cazul în care dispune:

Inculpatul A.V. este judecat în primă instanță de Judecătoria Ploiești pentru săvârșirea unei infracțiuni de ucidere din culpă, comisă cu prilejul unui accident de circulație pe care, aflându-se în vacanță, inculpatul l-a produs cu autoturismul personal. La data de 22.07.2021, inculpatul A.V. dobândește calitatea de deputat. În această situație:

Inculpatul X, aflat în stare de arest preventiv, este judecat în primă instanță la Tribunalul Argeș, completul fiind format din judecătorul A. În cursul cercetării judecătorești, după ce completul a verificat de două ori și a menținut măsura arestării preventive, inculpatul X formulează cerere de recuzare a judecătorului A, motivând că acesta se află în relații de prietenie cu procurorul care a întocmit rechizitoriul. Cererea de recuzare este admisă și în cauză este desemnat un alt complet care să procedeze la judecată, format din judecătorul B. În această situație:

În caz de infracțiune flagrantă, percheziția domiciliară:

În cursul urmăririi penale, măsura preventivă a controlului judiciar:

Procurorul dispune, prin ordonanță, luarea măsurii sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpatului. Ordonanța este comunicată inculpatului la data de 25.08.2021, care este o zi de miercuri. Știind că împotriva ordonanței de luare a măsurii aisgurătorii inculpatul poate formula contestație la judecătorul de drepturi și libertăți, în termen de 3 zile de la comunicarea ordonanței, identificați care din următoarele enunțuri sunt adevărate:

Referatul de terminare a urmăririi penale este un act care se întocmește:

După ce s-a dispus, prin ordonanță, punerea în mișcare a acțiunii penale:

Într-o cauză penală, inculpatul T.V. este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune (art. 244 Cod penal) în paguba persoanei vătămate, constitută parte civilă, I.S. Pe parcursul urmăririi penale, procurorul ia prin ordonanță măsura asigurătorie a sechestrului asupra bunurilor inculpatului până la concurența valorii probabile a pagubei. Măsura este verificată periodic de procuror, iar contestațiile exercitate de inculpat împotriva ordonanțelor de menținere a sechestrului asigurător sunt respinse de judecătorul de drepturi și libertăți. În cursul urmăririi penale intervine împăcarea între inculpatul T.V. și persoana vătămată, constituită parte civilă, I.S., astfel că procurorul dispune prin ordonanță clasarea cauzei. Sunt adevărate următoarele afirmații:

Prin rechizitoriul emis la data de 24.06.2021, inculpatul H.R. este trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, compusă din 5 acte materiale. În procedura de cameră preliminară, judecătorul fixează un termen de 25 de zile de la comunicarea rechizitoriului către inculpat, în care acesta poate formula în scris cereri și excepții legate de obiectul camerei preliminare. Prin memoriul scris depus în termen la dosarul cauzei, inculpatul H.R. invocă excepția neregularității rechizitoriului, susținând că există neclarități în ceea ce privește data la care ar fi fost comise 2 dintre actele materiale reținute în sarcina sa. La ședința de judecată din data de 01.09.2021, deși termenul de 25 de zile acordat de judecătorul de cameră preliminară expirase, inculpatul H.R. depune un supliment la memoriul de cameră preliminară, prin care invocă nelegalitatea percheziției domiciliare la locuința sa, autorizată în faza de urmărire penală de un judecător de drepturi și libertăți. Sunt adevărate următoarele afirmații:

În procedura de cameră preliminară, contestația:

Tribunalul București judecă în primă instanță o cauză privitoare la o infracțiune de luare de mită. În cursul cercetării judecătorești, la termenul din 23.08.2021, instanța procedează la audierea martorului U.T., care fusese audiat și în cursul urmăririi penale. Observând că martorul face declarații parțial diferite față de cele date în cursul urmăririi penale, procurorul de ședință declară în fața instanței că începe urmărirea penală împotriva martorului sub aspectul săvârșirii infracțiunii de mărturie mincinoasă. În această situație:

Legea prevede că pot fi atacate cu calea de atac a contestației următoarele acte emise în procesul penal:

Inculpatul V.I. este judecat în primă instanță într-o cauză penală aflată pe rolul Judecătoriei sectorului 1 București. La termenul din 25.05.2021, instanța admite cererea inculpatului și dispune, prin încheiere, suspendarea judecății întrucât inculpatul suferă de o boală gravă ce necesită efectuarea unei intervenții chirugicale în străinătate. Împotriva acestei încheieri procurorul formulează contestație. Sunt adevărate următoarele afirmații:

Într-o cauză în care inculpatul este un minor de 17 ani se admite de către instanță aplicarea procedurii privind recunoașterea învinuirii. În această situație:

Inculpatul X este judecat în primă instanță în stare de arest preventiv. Prin sentință, prima instanță dispune încetarea procesului penal, apreciind că s-a împlinit prescripția specială a răspunderii penale, și dispune totodată punerea în libertate a inculpatului. Apreciind că soluția de încetare a procesului penal este nelegală, procurorul declară apel în chiar ziua pronunțării sentinței. În acest caz:

Identificați afirmațiile care sunt valabile atât în cazul apelului cât și în cazul contestației:

Inculpații A, B și C sunt trimiși în judecată pentru comiterea, în participație penală, a unei infracțiuni de furt. În urma judecății în primă instanță, Judecătoria sectorului 4 București îi condamnă pe toți cei trei inculpați. Prin sentință, inculpatul A este condamnat, în calitate de autor, la o pedeapsă cu închisoarea de 9 luni, cu executare în regim de detenție, în timp de inculpații B și C sunt condamnați fiecare, în calitate de complici, la câte o pedeapsă cu închisoarea de 6 luni, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Împotriva sentinței pronunțate de Judecătoria sectorului 4 București declară apel numai inculpatul A, singurul motiv de apel invocat de acesta fiind legat de individualizarea pedepsei în ceea ce îl privește, pe care o consideră prea aspră. În această ipoteză:

Procurorul efectuează urmărirea penală față de inculpatul C.R. pentru săvârșirea unei infracțiuni de ucidere din culpă în formă simplă [art. 192 alin. (1) C.pen.], pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 1 la 5 ani. Într-o asemenea situație: