Examen barou, avocat definitiv, aprilie 2025

Prin Hotărârea disciplinară nr. x/01.10.2024, avocatului AA i-a fost aplicată sancțiunea interdicției de a exercita profesia de avocat pe durata de un an. Calea de atac împotriva deciziei disciplinare poate fi exercitată:

Înscrierea avocatului în Registrul de asistență judiciară se face:

Personalul auxiliar cu studii juridice superioare din cadrul unei forme de exercitare a profesiei de avocat poate exercita, printre altele:

Avocatul AA a fost radiat din Registrul de asistență judiciară pentru o perioadă de 1 an. În acest caz:

Avocatului AA i s-a comunicat înștiințarea de numire în calitate de curator special într-o cauză aflată pe rolul Judecătoriei J. În acest caz:

Avocatul AB a fost desemnat să asigure asistența judiciară a inculpatului CD, într-un dosar penal. La primul termen de judecată, inculpatul CD a formulat o cerere de amânare a cauzei în vederea angajării unui apărător ales. La termenul acordat, s-a prezentat avocatul EF și a depus împuternicire avocațială. În acest context:

La data de 01.01.2025 avocatul AA a transmis prin email clientului CC o ofertă de servicii avocațiale semnată electronic, incluzând onorariul, precum și contractul de asistență juridică ce urma a fi încheiat la distanță. La data de 10.01.2025 clientul CC achită onorariul din ofertă, fără a mai transmite contractul semnat. În acest caz:

În cazul avocaților, modul de calcul al indemnizației pentru incapacitatea temporară de muncă se stabilește prin:

Consiliul Baroului B i-a solicitat avocatului X să prezinte evidențele primare privind veniturile realizate din profesie, având în vedere că acesta a declarat încasări minime o perioadă lungă de timp. Avocatul X a refuzat să prezinte documentele solicitate motivând respectarea confidențialității relației avocat-client. În acest caz:

Dacă avocatul are calitatea de curator special:

Sub sancțiunea expresă a excluderii din profesie, este interzisă concurența neloială săvârșită prin:

Avocatul este asimilat funcționarului public:

Avocatul salarizat în interiorul profesiei de avocat:

Avocatul AA încheie un contract de asistență juridică cu o societate bancară, pentru un onorariu foarte mic și disproporționat cu privire la volumul de muncă pe care-l are de gestionat, cu condiția ca directorul instituției bancare să determine toate sucursalele și agențiile bancare din țară să încheie contracte de asistență juridică cu avocatul, știind că directorul avea posibilitatea de a decide. În acest caz:

În baza contractului de asistență juridică încheiat în anul 2020 avocatul AA a reprezentat clientul BB într-o cauză penală care a fost soluționată definitiv în anul 2023 printr-o soluție de achitare și de respingere a acțiunii civile în cauză. În anul 2024 avocatul AA și clientul BB încheie un act adițional la contractul din 2020 prin care stabilesc un onorariu de succes raportat la soluția primită în acea cauză penală. În acest context, sunt adevărate următoarele afirmații:

Avocatul AA din Baroul X este numit Președinte al Consiliului de administrație al unei societăți comerciale pe acțiuni. În acest context, avocatul AA:

Obligația avocatului de a păstra secretul profesional:

Avocatul X, membru al Baroului Y, acordă consultanță și asistență juridică pentru un făptuitor în fața Parchetului unde avocatul X a activat în urmă cu 4 ani ca procuror. În acest caz:

În cazul exercitării profesiei de avocat, asigurarea pentru răspunderea profesională:

Avocatul AA a fost convocat în calitate de avocat cercetat în fața comisiei de disciplină din cadrul Baroului în care este înscris. În acest caz:

Dacă nu s-a convenit altfel, denunțarea unilaterală a contractului cu executare succesivă produce efecte asupra prestațiilor:

În materia capacității de exercițiu a persoanei juridice:

În cazul nedemnității de drept:

Dacă negocierile precontractuale dintre A și B sunt rupte de către A cu rea-credință, iar în considerarea acestor negocieri, B a renunțat la o ofertă din partea lui C, atunci A poate fi obligat la despăgubiri față de B pentru prejudiciile legate de:

16. La data de 25.11.2023 AB îi transmite lui CD o ofertă de donație, având ca obiect un bun imobil proprietatea sa. Oferta este făcută în formă autentică și are un termen de acceptare de 6 luni de la comunicare. La data de 01.02.2024 față de AB se instituie definitiv măsura tutelei speciale și în aceeași zi CD acceptă oferta de donație prin act autentic notarial, acceptarea fiind transmisă prin executor judecătoresc către AB. La data de 08.02.2024 executorul judecătoresc plasează comunicarea în cutia poștală a lui AB, iar la data de 21.02.2024 AB găsește în cutia poștală plicul ce conținea acceptarea în formă autentică a ofertei de donație. În această situație:

Între A.B. și C.D., persoane fizice, se încheie un contract prin care cel din urmă se obligă să cumpere, în nume propriu, dar pe seama celui dintâi, un apartament proprietatea lui E.F. Ulterior încheierii în aceste condiții a contractului dintre C.D. și E.F., primul refuză transmiterea către A.B. a dreptului de proprietate dobândit și intabulat pe numele său în cartea funciară.

Potrivit dispozițiilor referitoare la devoluțiunea legală a moștenirii:

Un uzufruct:

Pentru a garanta executarea obligației debitorului A.B., fideiusorul, C.D., se obligă față de creditorul E.F. împotriva voinței lui A.B. La scadență, întrucât A.B. nu și-a executat obligația față de E.F., C.D. i-a plătit acestuia din urmă întreaga datorie constând în capitalul împrumutat și în dobânda legală penalizatoare acumulată de la scadență până la data plății. În această situație, C.D.:

Eroarea viciu de consimțământ:

În cazul în care moștenirea lui de cuius este acceptată de către soția supraviețuitoare, de sora S1 și de copiii C1 și C2 ce au fost dezmoșteniți și de nepotul N1 care este fiul lui C1, moștenirea se va împărți după cum urmează:

În cazul rezoluțiunii judiciare:

Pentru ca creditorul chirografar să poată introduce acțiunea oblică, creanța sa trebuie să fie:

La data de 20 aprilie 2021, Primus încheie un contract de vânzare-cumpărare cu Secundus prin care îi transferă dreptul de proprietate asupra imobilului - apartament, înscris în cartea funciară, prețul fiind achitat integral. Când Secundus dorește să intre în posesia imobilului, constată că acesta este ocupat de Tertius, care îi prezintă un contract de locațiune prin care Primus îi închiriase apartamentul pe o perioadă de un an. Terțius arată că înainte de 20 aprilie 2021 a făcut îmbunătățiri (lucrări adăugate și autonome) în valoare de 4.000 de lei asupra imobilului, dar fără acordul lui Primus. Secundus nu a cunoscut faptele privind pe Tertius relatate mai sus, închirierea nefiind notată nici ea în cartea funciară. Secundus îl cheamă în judecată pe Tertius pentru evacuarea imobilului, iar Tertius solicită respingerea acțiunii și formulează cerere reconvențională, solicitând obligarea lui Secundus la plata de despăgubiri constând în contravaloarea îmbunătățirilor aduse imobilului. În acest caz:

În urma unui accident și-au pierdut viața D și părinții acesteia, fără a se putea stabili că vreunul a supraviețuit altuia. Dintre succesibilii defunctei D, în viață au rămas soțul lui D și bunicii materni ai acesteia. În aceste condiții:

Prescripția extinctivă:

În baza promisiunii bilaterale de vânzare a unui imobil, încheiată la data de 15 martie 2012, promitentul-cumpărător G a achitat integral prețul vânzării către promitentul-vânzător H și a intrat în posesia imobilului, părțile obligându-se să încheie contractul de vânzare în formă autentică până la data de 15 martie 2013. Prin cererea de chemare în judecată, introdusă la data de 10 februarie 2016, G solicită instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract de vânzare, deoarece H a refuzat în mod nejustificat să se prezinte la notarul public pentru perfectarea vânzării. În apărare, H a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune. Instanța:

Dreptul de superficie poate fi dobândit:

A.B. îi achită lui C.D. datoria pe care o moștenise de la tatăl său, E.F., declarat, anterior, judecătorește, mort; la data plății, C.D. îi înmânează lui A.B. titlu original constatator al creanței, pe care face mențiunea „achitat în întregime”. Ulterior, E.F., fiind în viață și întorcându-se din străinătate, solicită și obține anularea hotărârii prin care i s-a declarat moartea. În atare condiții:

A.B. a fost grav mușcat de calul vecinului său C.D., care i-l împrumutase pentru a transporta niște materiale de construcții, omițând însă a-i comunica, în prealabil, faptul că animalul are acest nărav, care se manifestă față de toți străinii. În această situație:

Prin sentința civilă nr. x/2025, Judecătoria Y a pronunțat divorțul pe baza acordului soților AA și BB. Prin aceeași hotărâre, pe baza probelor administrate, instanța s-a pronunțat asupra cererilor accesorii privind exercitarea autorității părintești asupra minorilor CC și DD, contribuția părinților la cheltuielile de creștere și educare a copiilor și domiciliul minorilor. Sentința astfel pronunțată:

Prin cererea de valoare redusă introdusă la data de 20 septembrie 2024, reclamantul AA a solicitat obligarea pârâtei BB la plata sumei de 15.000 de lei, reprezentând diferență dintre salariul primit și cel pe care ar fi trebuit să îl primească față de funcția și vechimea acestuia. În acest caz:

Reclamanta AA a chemat-o în judecată pe pârâta BB, pentru plata prețului neachitat și a penalităților de întârziere pentru produsele livrate de reclamantă pârâtei. În fața primei instanțe, la al treilea termen de judecată, reclamanta AA a propus administrarea probei cu expertiza tehnică judiciară, specialitatea contabilitate. Pârâta BB s-a opus admiterii probei, deoarece este propusă tardiv. Prima instanță a admis excepția tardivității cererii de probă cu expertiza contabilă, constatând că operează sancțiunea decăderii și, pe fondul cauzei, a respins cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată. Împotriva sentinței a declarat apel reclamanta AA și, prin cererea de apel, a propus administrarea probei cu expertiza tehnică judiciară, specialitatea contabilitate, apreciind că proba este necesară procesului. În acest caz, instanța de apel:

La primul termen de judecată în apel, apelantul-reclamant AA formulează cerere de recuzare împotriva judecătorului X din completul de judecată învestit cu soluționarea apelului pe motiv că acesta este nașul de cununie al avocatului părții adverse, iar judecătorul X formulează cerere de abținere, deoarece soția sa a pronunțat hotărârea atacată cu apel. În acest context:

Cu ocazia întocmirii raportului de expertiză - specialitatea construcții, dispus în cauză de către completul de judecată din cadrul Judecătoriei X, expertul judiciar a citat părțile prin scrisoare recomandată cu conținut declarat și confirmare de primire, indicând data de 31.03.2025 (luni), ora și locul pentru efectuarea lucrării. Citația a fost primită de pârât în data de 28.03.2025 (vineri). În aceste condiții:

Pârâtul BB a primit citația cu 3 zile înaintea termenului de judecată într-o cauză care nu are caracter urgent și cu privire la care legea nu prevede expres scurtarea termenului de înmânare a citației. La termenul de judecată stabilit:

Cererea de intervenție voluntară principală:

Instanța poate să dispună soluționarea fără citarea părților a unei cereri de:

Acțiunea în constatare:

În ceea ce privește procedura ofertei de plată și consemnațiunii, este adevărat că:

Hotărârea de partaj, dacă partajul s-a cerut pe cale incidentală, este supusă:

Termenul de apel, de drept comun, de 30 de zile:

Pârâtul BB a declarat apel împotriva sentinței civile prin care a fost obligat la plata sumei de 6000 lei către reclamantul AA, solicitând admiterea apelului și schimbarea în tot a hotărârii primei instanțe, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată. La primul termen de judecată în apel, când părțile au fost legal citate și au fost prezente în fața instanței, i s-a pus în vedere apelantului-pârât BB să depună la dosar dovada achitării taxei de timbru aferentă soluționării apelului, constatându-se că, din eroare, nu i s-a stabilit anterior această obligație. La următorul termen de judecată, părțile nu s-au prezentat, la dosar fiind depusă doar o cerere de judecată în lipsă, cerere formulată de intimatul-reclamant AA, nefiind depusă dovada achitării taxei de timbru. În acest caz, instanța de apel:

Prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul AA s-a solicitat obligarea pârâtului BB la plata sumei de 6500 lei reprezentând daune materiale pentru fapta ilicită săvârșită de pârât. Din probatoriul administrat în cauză a rezultat un cuantum al daunelor materiale de 8000 lei. Față de această situație, instanța:

Într-o cauză înregistrată pe rolul Judecătoriei X, la ultimul termen de judecată, după ce au fost administrate probele încuviințate, anterior deschiderii dezbaterilor, instanța de fond pune în discuția părților excepția lipsei capacității de folosință a pârâtei-societate cu răspundere limitată. În acest caz:

Prin cererea formulată reclamantul AA a solicitat instanței să dispună obligarea pârâtului BB la plata sumei de 8000 lei reprezentând facturi neachitate, precum și a sumei de 1050 lei reprezentând penalități de întârziere. În urma administrării probatoriului, a rezultat că cererea este întemeiată, dispunând soluția de admitere a cererii. În dispozitivul hotărârii, instanța dispune obligarea pârâtului BB la plata sumei de 8000 lei și a cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces, constând în taxă de timbru și onorariu avocat, conform solicitărilor, dar a omis să se pronunțe cu privire la penalitățile de întârziere. Având în vedere această soluție, reclamantul AA înțelege să formuleze cerere de completare a hotărârii. În acest context, instanța de judecată:

Reclamantul AA l-a chemat în judecată pe pârâtul BB pentru ca, pe cale de ordonanță președințială, să se dispună sistarea lucrării care se edifică pe terenul proprietatea lui AA până la soluționarea pe fond a cererii de revendicare imobiliară, purtată între aceleași părți. În acest caz:

În materia contestației în anulare este adevărat că:

Legea impune forma autentică:

Cu privire la introducerea forțată în cauză, din oficiu, a altor persoane:

Comiterea faptei de către o persoană care a mai comis anterior o infracțiune contra libertății și integrității sexuale, o infracțiune de pornografie infantilă sau proxenetism ori o infracțiune de trafic de persoane sau trafic de minori constituie element circumstanțial agravant în cazul infracțiunii de:

X este un bărbat în vârstă de 40 de ani, singur, căruia îi plac jocurile de noroc. Pentru a face rost de bani, X a deschis un cont pe o rețea de socializare online folosind datele reale, inclusiv o fotografie, aparținând unui văr plecat în străinătate, fără știrea acestuia, apoi a intrat într-o relație de prietenie cu Y, o femeie de 50 de ani, văduvă. După o perioadă de discuții prin mesaje online, a convins-o pe aceasta, sub pretextul că are dificultăți financiare ocazionate de divorț, să îi trimită diverse sume de bani cu promisiunea că, odată ce își va rezolva problemele cu fosta soție, se va însura cu Y. De asemenea, i-a mai indicat că sumele de bani vor fi folosite pentru investiții în numele ei, precum și pentru achiziționarea de criptomonede, care îi vor genera dobânzi ori câștiguri anuale suplimentare. După aproximativ un an, timp în care Y i-a transmis suma totală de 25.000 de euro, X și-a șters contul și a dispărut. Y a depus o plângere la poliție. În această situație:

Inculpata X, după ce și-a condus fiul la școală, a revenit acasă și a constatat că soțul său Y era sub influența băuturilor alcoolice. Apoi a remarcat că Y înstrăinase un sac cu porumb unor vecini pentru a face rost de bani pentru băutură. X i-a reproșat acest aspect lui Y, dar acesta s-a înfuriat și a devenit violent, însă nu a reușit să o lovească pe X, întrucât era în stare avansată de ebrietate, neputându-se ține bine pe picioare. X a reușit să îl imobilizeze pe Y legându-l de mâini și picioare cu o eșarfă, după care i-a aplicat mai multe lovituri puternice cu o șipcă mare de lemn pe tot corpul, inclusiv în zona capului. După aproximativ 2 ore, X l-a dezlegat pe Y și l-a urcat în pat, iar în momentul în care a observat că acesta nu se simte bine, a anunțat salvarea. Ca urmare a leziunilor produse, deși a primit îngrijiri medicale la spital, Y a decedat. În această situație, X:

Se va reține infracțiunea de furt calificat atunci când furtul:

Fapta inculpatului care, în cazul infracțiunii de abandon de familie, își îndeplinește obligațiile, înainte de terminarea urmăririi penale, reprezintă:

În cazul infracțiunii de delapidare:

Liberarea condiționată:

În cazul infracțiunii de omisiunea sesizării:

Inculpatul X, major, a sustras împreună cu Y, minor în vârstă de 13 ani, o oaie de la persoana vătămată V. Cei doi au dus oaia acasă la Y unde a fost descoperită a doua zi de Z, tatăl lui Y. Auzind că poliția face verificări și temându-se ca fiul său să nu aibă probleme și să fie identificat, Z a luat oaia și a ascuns-o la o cunoștință din satul vecin, rugând-o să țină animalul sub pretextul că trebuie să repare țarcul. În această situație:

X este chemat în judecată de către Y pentru restituirea unui împrumut bănesc acordat în baza unui contract încheiat în scris. X falsifică o chitanță, atestând că i-ar fi restituit împrumutul lui Y, pe care o depune în fața instanței. În această situație, X:

Fapta unui polițist, având calitatea de organ de cercetare penală, de a amenința un inculpat într-o cauză pe care o avea în lucru, cu deschiderea unui nou dosar penal, pentru a-l determina să dea declarații mincinoase:

Dacă X dă o declarație mincinoasă în calitate de martor într-un dosar penal, acesta:

Nu se pedepsește infracțiunea de tăinuire săvârșită de:

Reabilitarea judecătorească:

La data de 12 septembrie 2024, X s-a internat la Spitalul Județean de Urgență din localitatea de domiciliu, cu diagnosticul de apendicită acută, urmând ca în cursul zilei respective să fie supus unei intervenții chirurgicale, ce trebuia să fie realizată de către medicul chirurg Y, angajat al spitalului. În acest context, Y i-a solicitat lui Z (fiul lui X) suma de 1000 de euro, spunându-i că dacă nu îi remite această sumă de bani “este posibil ca operația să nu reușească”. Temându-se pentru viața tatălui său, Z i-a promis lui Y că, după operație, îi va remite suma de 1000 de euro. Intervenția chirurgicală a avut loc cu succes, dar Z s-a răzgândit și nu i-a mai remis lui Y suma promisă, iar Y nu a mai insistat. Cu toate acestea, organele de urmărire penală au luat cunoștință despre înțelegerea dintre Y și Z, prin intermediul unor procedee operative. În această situație:

X se deplasează la Serviciul cazier judiciar din cadrul Secției de poliție de care aparținea, solicitând angajatei Y, ofițer de poliție în cadrul acestui serviciu, să îi elibereze un certificat de cazier judiciar, ce îi era necesar la angajare. Y îi explică lui X că nu i se poate elibera certificatul solicitat, întrucât cartea de identitate este expirată iar, potrivit legii, aceasta trebuie să fie în termenul de valabilitate. Supărat din cauza acestui refuz, X se interesează și identifică în parcarea instituției autoturismul proprietatea lui Y și, pentru a se răzbuna pe aceasta, folosind o cheie metalică, execută o serie de zgârieturi pe toate cele patru portiere ale mașinii. În această situație:

X conducea un autovehicul pe drumurile publice la data de 10 ianuarie 2025, fără a deține permis de conducere. Pe fondul neatenției, în timp ce efectua manevra de depășire a lui Y, major, care se afla pe bicicletă, l-a acroșat cu oglinda din dreapta, acesta căzând pe carosabil. X, conștient că nu deține permis de conducere și văzând că Y se mișca, nu a oprit, ci și-a continuat deplasarea până la domiciliu, unde a fost depistat ulterior de către organele de poliție. În urma accidentului, Y a suferit leziuni traumatice pentru a căror vindecare au fost necesare 15 zile de îngrijiri medicale, viața nefiindu-i pusă în primejdie. În această situație:

Inculpatul X și-a lovit în repetate rânduri tatăl vitreg cu un corp contondent în zona capului, în timp ce acesta urmărea un program TV, cauzându-i o infirmitate. X a comis fapta pe motiv că se temea pentru viața sa, întrucât victima îl amenințase anterior în repetate rânduri din cauza unor conflicte mai vechi. În acest caz:

Fapta executorului judecătoresc de a primi o sumă de bani de la un debitor pentru a întârzia câteva luni scoaterea la licitație publică a unui imobil, în cursul procedurii de executare silită:

Infracțiunea de evadare se va reține în variantă agravată atunci când este comisă:

Hotărârea prin care instanța de apel se pronunță asupra apelului este:

Instanța de judecată este obligată să dispună reunirea cauzelor în următoarea/următoarele ipoteză/ipoteze:

Pe parcursul judecății în primă instanță, administrarea probelor privind fondul cauzei se realizează:

Are dreptul de a refuza audierea ca martor:

În cursul urmăririi penale, inculpatul X, cercetat pentru comiterea unei infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani, dă o declarație prin care recunoaște fapta și acceptă încadrarea juridică dată acesteia, în vederea negocierii unui acord de recunoșatere a vinovăției cu procurorul. Acordul nu se perfectează însă întrucât procurorul nu este de acord cu stabilirea unei pedepse cu închisoarea de 2 ani, a cărei executare să fie suspendată sub supraveghere, așa cum solicită inculpatul. În aceste condiții, procurorul dispune prin rechizitoriu trimiterea în judecată a inculpatului X. Apreciați că:

Judecătorul de cameră preliminară a adus la cunoștință persoanei vătămate obiectul procedurii de cameră preliminară la data de 14.10.2023 și a stabilit un termen de 30 de zile de la data comunicării în vederea formulării de cereri și excepții legate de obiectul camerei preliminare. La data de 02.12.2023, constatând că în cauză nu au fost formulate cereri și excepții nici de către părți și nici de persoana vătămată, judecătorul a stabilit termen de judecată pentru 20.12.2023, întrucât intenționa să invoce din oficiu unele excepții. La data de 15.12.2023, persoana vătămată a depus la dosarul cauzei un memoriu scris cuprinzând cereri și excepții legate de obiectul camerei preliminare. În acest caz, judecătorul de cameră preliminară:

Acordul de recunoaștere a vinovăției:

În dosarul nr. 20/P/2024 se efectuează urmărirea penală față de inculpatul X pentru săvârșirea unei infracțiuni de ucidere din culpă [art. 192 alin. (1) C.pen.], pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 1 la 5 ani. Apreciați că, în calitate de avocat al inculpatului, puteți formula un memoriu prin care să solicitați procurorului:

Dacă inculpatul decedează în cursul judecății, acțiunea civilă pe care partea civilă o exercitase numai împotriva acestuia:

În dosarul nr. X/90/2025, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea a dispus trimiterea în judecată, prin rechizitoriu, a inculpatului A. Dosarul se află în procedură de cameră preliminară pe rolul Tribunalului Vâlcea, iar dumneavoastră sunteți avocatul inculpatului. Persoana vătămată din dosar formulează cerere de strămutare. Curtea de Apel Pitești, ca instanță competentă să soluționeaze cererea de strămutare, o admite prin sentință și strămută cauza la Tribunalul Argeș. Știind că ambele tribunale sunt în circumscripția teritorială a Curții de Apel Pitești, apreciați ca valabil/valabile următorul/următoarele enunțuri:

În calitate de avocat, asigurați asistența juridică a inculpatului X pe parcursul judecății în primă instanță. În timpul cercetării judecătorești procurorul propune audierea martorului A, iar instanța încuviințează cererea. Cu ocazia audierii martorului, învederați instanței că doriți să îi adresați acestuia anumite întrebări. Este adevărat că:

În dosarul nr. X/114/2024, judecătorul de cameră preliminară din cadrul tribunalului respinge cererea inculpatului de a exclude din probatoriu raportul de constatare tehnico-științifică și convorbirile telefonice interceptate și înregistrate, dar admite cererea acestuia de a exclude declarațiile martorilor A și B, întrucât aceștia fuseseră audiați de procuror fără ca avocatul inculpatului să fie prezent, deși formulase cerere în acest sens. Încheierea este comunicată parchetului pentru a preciza dacă menține sau nu trimiterea în judecată. Următoarea/următoarele afirmații sunt adevărate:

Atunci când constată că între părți a intervenit împăcarea, în condițiile legii, instanța va dispune în privința inculpatului soluția de:

Prin ordonanță, procurorul dispune clasarea cauzei față de inculpatul A, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire sau alte violente [art. 193 alin. (1) C.pen.], ca urmare a intervenției prescripției răspunderii penale. Împotriva soluției de clasare formulează plângere partea civilă X, care este respinsă de procurorul ierarhic superior celui care a dispus clasarea. Ulterior, partea civilă X formulează plângere împotriva soluției de clasare la judecătorul de cameră preliminară. Prin încheiere, judecătorul admite plângerea, desființează soluția atacată și dispune începerea judecății. În această situație:

În dosarul nr. X/P/2024, organul de cercetare penală efectuează urmărirea penală față de suspectul X cu privire la o infracțiune de înșelăciune compusă din 4 acte materiale. Pe parcursul urmăririi, din probele administrate se descoperă că suspectul X a mai comis și alte două acte materiale de înșelăciune, care nu constituie însă infracțiuni distincte, ci se integrează în aceeași infracțiune continuată unică pentru care se efectuează deja urmărirea penală. În acest caz:

Prin sentința primei instanțe, inculpatul B, aflat în stare de arest preventiv, este condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare [art. 295 C.pen.]. Prin sentință, prima instanță dispune și menținerea arestului preventiv față de inculpat. Împotriva acestei sentințe declară apel, în termenul legal, inculpatul B. Alegeți afirmația/afirmațiile adevărată/adevărate:

Prin ordonanța de clasare:

În dosarul nr. X/2024, aflat în faza judecății în primă instanță, inculpatul A a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de loviri cauzatoare de moarte [art. 195 C.pen.], pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 6 la 12 ani. Înainte de începerea cercetării judecătorești, instanța pune în vedere inculpatului că poate solicita ca judecata să se desfășoare potrivit procedurii recunoașterii învinuirii. Inculpatul A solicită această procedură, recunoscând că a lovit victima în modalitatea descrisă în rechizitoriu, însă precizează că, în opinia sa, forma de vinovăție ce trebuie să i se rețină este culpa, fapta reprezentând infracțiunea de ucidere din culpă [art. 192 alin. (1) C.pen.], pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 1 la 5 ani. În acest caz:

Prin rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunalul București s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului A.B., pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor [art. 32 alin. (1) raportat la art. 188 alin. (1) C.pen.]. Aveți calitate de avocat și ați fost angajat de inculpatul A.B. să îi asigurați apărarea în cursul procedurii de cameră preliminară. Apreciați că, în procedura de cameră preliminară desfășurată la Tribunalul București, puteți formula în mod legal următoarele cereri/excepții:

În faza de urmărire penală, asistența juridică a inculpatului este obligatorie dacă: