Examen barou, avocat definitiv, septembrie 2026

Cetățeanul străin CC, lipsit de mijloace materiale, solicită asistență extrajudiciară pentru formularea unei pretenții vădit inadmisibile. Legislația statului său nu acordă cetățenilor români un tratament similar în materia asistenței extrajudiciare. În acest caz:

În urma judecării abaterii disciplinare săvârșite de avocatul AA, Comisia de Disciplină a Baroului B i-a aplicat sancțiunea disciplinară a amenzii în cuantumul maxim prevăzut de lege. În acest caz, avocatul AA va avea la dispoziție:

Potrivit legii, contractul de asistență juridică încheiat de avocat cu clientul său:

Onorariul pentru serviciile avocațiale:

Adunarea generală ordinară a Baroului:

Avocatul AA și avocatul BB, titulari ai unor cabinete individuale de avocatură, încheie o convenție de grupare a cabinetelor pentru a putea folosi același spațiu și același personal auxiliar. Ulterior, avocatul AA acceptă reprezentarea reclamantului într-o cauză X, iar avocatul BB acceptă să-l reprezinte pe pârâtul din aceeași cauză. În acest caz:

În ceea ce privește exercitarea acțiunii disciplinare, este adevărat că:

Avocatul AA și clientul CC convin să încheie contractul de asistență juridică în formă electronică. În acest sens:

Avocatul AA, care își exercită profesia în cadrul unui cabinet individual de avocatură, încheie o convenție de colaborare cu un expert contabil și cu un consultant fiscal, pentru a le putea oferi clienților săi, atunci când natura cauzei o impune, servicii care presupun și intervenția unor specialiști din aceste domenii. Avocatul AA dorește să înregistreze convenția de colaborare la Barou. În acest caz:

Avocatul AA a acordat consultații juridice societății X cu privire la executarea unui contract de antrepriză, încheiat cu societatea Y. Ulterior, societatea Y îi solicită să o reprezinte într-o acțiune împotriva societății X, având ca obiect același contract. În acest caz:

Avocatul AA, membru al Baroului X, refuză în mod repetat și nejustificat să își îndeplinească obligațiile asumate față de clienți și nu respectă o decizie obligatorie adoptată de organele profesiei, deși a fost informat cu privire la aceasta. Ca urmare, împotriva sa este declanșată procedura disciplinară. În acest caz:

Registrul de asistență judiciară al baroului:

În urma prestării activităților profesionale de către avocatul AA pentru clientul X, acesta a fost nemulțumit și a contestat cuantumul onorariului avocatului AA, solicitând, pe baza unei contestații, restituirea unei părți din suma achitată. În acest caz:

Într-un litigiu civil, Judecătoria X admite cererea reclamantului AA de acordare a ajutorului public judiciar sub forma asistenței prin avocat. În acest caz:

Comisia de Cenzori din cadrul Baroului este formată din:

Avocatul AB îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru pensionare și dorește să continue activitatea profesională și după pensionare. În acest sens, formulează o cerere către Consiliul Baroului, însoțită de acte doveditoare. Consiliul Baroului, analizând solicitarea, decide admiterea cererii. În aceste condiții:

În cazul în care beneficiarul ajutorului public judiciar refuză în mod nejustificat serviciile avocatului desemnat de decan:

Contractul de asistență juridică încheiat, în condițiile legii, de către avocat cu clientul său:

Publicitatea formelor de exercitare a profesiei de avocat:

Avocatul AA a primit o sumă de bani pentru efectuarea unei tranzacții în numele clientului CC și, până la perfectarea tranzacției, depune suma de bani într-un cont bancar purtător de dobândă. În acest caz:

În materia vânzării unei moșteniri, potrivit dispozițiilor Codului civil:

Defunctul D. a decedat ab intestat, lăsând la momentul deschiderii moștenirii un patrimoniu net în valoare de 300.000 de lei. B și C sunt fiii defunctului, B predecedând lui D. Numiții E. și F. sunt copiii lui B., iar numitul G. este fiul lui C. Numitul C. declară că renunță la moștenire. S. este soția supraviețuitoare a lui D. În această situație:

În 10 aprilie 2025, Societatea A închiriază de la B un spațiu comercial situat într-o stațiune de munte pentru desfășurarea activității sale de restaurant. Contractul este încheiat pe 2 ani. La 1 iulie 2026, din cauza unor alunecări de teren, zona devine nesigură, iar autoritățile suspendă autorizația de funcționare a restaurantului, precum și a altor operatori economici din vecinătate. În consecință, începând cu luna iulie 2026, A nu mai plătește chiria prevăzută în contractul de locațiune. În acest caz:

Încetarea contractului de mandat:

În timpul vieții AB face o donație către VM (prieten vechi) căruia îi donează o mașină în valoare de 50 000 lei. Tot în timpul vieții AB întocmește cu FI (fiul mai mare) un contract de vânzare cumpărare cu rezerva uzufructului în beneficiul lui AB, cu privire la un imobil în valoare de 100 000 lei. La data decesului în patrimoniul său au rămas bunuri în valoare de 60 000 lei, iar moștenitori acceptanți au fost soția, FI-fiu și FL- fiică.

A (promitent-vânzător) încheie cu B (promitent-cumpărător) o promisiune sinalagmatică de vânzare, în care este stipulată clauza: Părțile se pot dezice unilateral de contract. Dacă promitentul-vânzător se răzgândește cu privire la încheierea contractului de vânzare, va restitui dublul arvunei primite, iar dacă promitentul-cumpărător este cel care se răzgândește, va pierde suma plătită cu titlu de arvună. În acest caz:

Urmare a declarării judecătorești a morții lui D, unicul său fiu, F, acceptă succesiunea și își intabulează, la data de 23 ianuarie 2023, dreptul de proprietate asupra imobilului astfel dobândit de la D. La 15 august 2025, F îi vinde lui C imobilul respectiv, care își intabulează de îndată dreptul de proprietate în cartea funciară. La 27 martie 2026, se constată că D nu este decedat și se anulează hotărârea judecătorească declarativă de moarte. În această situație:

În materia obligațiilor solidare, potrivit regulilor stabilite de lege, este corectă următoarea afirmație:

A este creditorul lui B pentru suma de 50.000 lei, cu titlu de despăgubiri stabilite de instanță, printr-o hotărâre rămasă definitivă la data de 15 martie 2025, pe temeiul răspunderii civile delictuale. La 30 martie 2025, B vinde lui C singurul bun urmăribil din patrimoniul său. În fața insolvabilității lui B, semnalate lui A la 15 aprilie 2025 de executorul judecătoresc învestit cu executarea creanței, A atacă actul cu acțiune revocatorie. În acest caz:

În materia imposibilității fortuite de executare:

La 2 mai 2026, A îi vinde lui B creanța sa contra lui D, scadența obligației lui D fiind în 1 august 2026. La 10 iulie 2026, D semnează un act prin care recunoaște și acceptă cesiunea dintre A și B. În această situație:

A, având calitatea de coproprietar în cotă de ¾ din dreptul de proprietate asupra unui autoturism, încheie cu B un contract de locațiune pe durata a 4 ani cu privire la acesta, obligându-se să obțină în termen de 3 luni și consimțământul celorlalți doi coproprietari (X și Y) la acest contract. La expirarea termenului, coproprietarii care nu au participat la încheierea actului declară că refuză să recunoască efectele acestuia și cer lui B restituirea bunului. În acest caz:

La decesul lui A, survenit în ianuarie 2026, vin la moștenire, pe calea moștenirii legale, părinții lui A și un nepot de frate al lui A. În această situație:

Este nul absolut partajul de ascendent:

Dacă obiectul prestației debitorului îl constituie bunul unui terț, iar, la data scadenței obligației, debitorul nu este titularul dreptului asupra bunului care trebuia transmis:

În 2020, A, în vârstă de 65 de ani, încheie cu B un contract prin care primul îi înstrăinează celui de-al doilea o garsonieră, în schimbul obligației lui B de a-i presta întreținere până la sfârșitul vieții. În 2026, A decedează. B consideră obligația sa stinsă și refuză să execute obligația de a-l înmormânta pe A. În acest caz:

În materia răspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri:

După deschiderea moștenirii lui D dau declarații de acceptare a moștenirii soțul supraviețuitor împreună cu fratele defunctului și unchiul din partea mamei defunctului.

Creditorii personali ai unui coproprietar:

În privința capacității civile a persoanei juridice:

În cazul rejudecării în apel după casarea cu trimitere dispusă de instanța de recurs:

Operează de drept:

Citarea prin publicitate:

Lipsa capacității de exercițiu a drepturilor procedurale:

Creditoarea AA depune la Biroul Executorului Judecătoresc X o cerere de executare silită, la data de 09.03.2026 (luni), prin care solicită punerea în executare a titlului executoriu reprezentat de contractul de împrumut încheiat în formă autentică, asupra patrimoniului debitorului BB, pentru recuperarea sumei împrumutate, cât și pentru plata dobânzii stabilite prin contract. Executorul judecătoresc depune cererea de încuviințare a executării silite la Judecătoria X, la data de 16.03.2026 (luni). În această situație:

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul RR a solicitat obligarea pârâtului PP la plata sumei de 35.000 lei - despăgubiri ca urmare a săvârșirii unei fapte ilicite de către pârât, solicitând proba cu înscrisuri în dovedirea cererii. Prin întâmpinare, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii și a propus proba cu martori pentru a dovedi, printre altele, că nu este el autorul faptei. La al doilea termen de judecată, reclamantul RR a depus un înscris prin care a propus, spre încuviințare, doi martori pentru dovedirea pretenției sale. La solicitarea pârâtului PP, instanța a statuat că reclamantul este decăzut din dreptul de a propune proba testimonială. Ulterior, judecătoria a respins acțiunea ca nefondată. Dacă reclamantul RR declară apel în cauză:

Atrage sancțiunea nulității exprese:

La data de 30.03.2026 (luni), AA introduce la Tribunalul X o cerere prin care solicită completarea deciziei pronunțate de aceeași instanță, în apel, într-un litigiu având ca obiect contestație la executare. În motivarea cererii se arată că AA a avut calitatea de contestator, că prima instanță (Judecătoria X) i-a admis contestația la executare și a dispus anularea executării silite înseși declanșate la cererea creditorului BB, acesta formulând apel împotriva hotărârii de la prima instanță. Tribunalul X a respins apelul ca nefondat, însă a omis să se pronunțe asupra cererii lui AA de acordare a cheltuielilor de judecată în apel, constând în onorariu de avocat. Având în vedere că decizia Tribunalului X, cu privire la care a fost formulată cererea de completare, a fost pronunțată la data de 05.03.2026 (joi) și comunicată la data de 12.03.2026 (joi):

Creditorul AA depune la executorul judecătoresc X o cerere de executare silită, în temeiul unui titlu executoriu reprezentat de un contract de împrumut, încheiat cu debitorul BB sub forma unui înscris sub semnătură privată, cu dată certă. Având în vedere că AA dorește ca executarea silită să fie realizată prin poprirea veniturilor salariale ale lui BB:

Actualizarea obligației principale stabilite în bani, dintr-un titlu executoriu (hotărâre judecătorească), cu rata inflației, la cererea creditorului:

Societatea AA SRL introduce, în contradictoriu cu BB, o cerere de emitere a unei ordonanțe de plată, pentru o sumă de bani reprezentând contravaloarea serviciilor prestate în baza unui contract. Pentru termenul de judecată din data de 06.04.2026, pârâtul BB depune o cerere de amânare pentru lipsă de apărare, în care arată că avocatul său CC are, în ziua respectivă, stabilit termen de judecată la o altă instanță, dintr-un alt județ. Instanța respinge cererea de amânare și, prin hotărârea pronunțată la aceeași dată, admite cererea formulată de Societatea AA SRL. Împotriva aceste hotărâri, pârâtul BB formulează o cerere în anulare, prin care invocă faptul că nu i-a fost respectat dreptul la apărare și că, chiar dacă instanța a respins cererea de amânare, avea obligația de a amâna pronunțarea, chiar dacă BB nu solicitase expres această amânare. Totodată, BB solicită suspendarea executării hotărârii împotriva căreia a formulat cererea în anulare până la soluționarea acesteia. În această situație:

Într-un litigiu în care AA solicită obligarea lui BB la plata sumei de 180.000 lei, creditorul AA formulează o cerere de înființare a popririi asigurătorii până la concurența acestei sume. La data formulării cererii debitorul BB avea încheiat cu societatea terță CC un contract de închiriere valabil încă 8 luni. Chiria, în cuantum de 12.000 lei lunar, urma să fie plătită de către CC la data de 5 a fiecărei luni. Creditorul AA solicită ca măsura să privească atât chiria deja ajunsă la scadență, cât și sumele pe care CC urma să le plătească lui BB în lunile următoare. Creditorul AA solicită, de asemenea, poprirea sumelor aflate în conturile bancare ale debitorului BB fără să indice băncile la care acesta avea deschise conturi. Instanța încuviințează poprirea asigurătorie în limitele solicitate. După pronunțarea încheierii, debitorul BB susține că măsura nu putea fi pusă în aplicare de executorul judecătoresc înainte de obținerea unei încuviințări distincte a executării. În acest caz:

AA îi închiriază lui BB, pentru desfășurarea activității acestuia, un utilaj industrial, părțile convenind că bunul va fi restituit proprietarului la 15 august 2026. Prin același contract, BB se obligă să achite lui AA, în ultima zi a fiecărei luni, suma de 8.000 lei cu titlu de chirie. La 2 iunie 2026, anterior împlinirii termenului contractual, AA îl cheamă în judecată pe BB și solicită obligarea acestuia la predarea utilajului la data de 15 august 2026. Prin aceeași cerere, AA solicită și obligarea lui BB la plata, la scadență, a chiriei aferente lunilor iunie și iulie 2026. Reclamantul AA își justifică interesul intentării acțiunii prin faptul că pârâtul BB comunicase faptul că nu îi va restitui utilajul la scadență și că nu îi va plăti chiria aferentă, având în vedere că acest utilaj nu a fost funcțional o perioadă mai lungă de timp. Pârâtul BB solicită respingerea cererii, susținând că, la data sesizării instanței, obligația de restituire a utilajului și prestațiile periodice solicitate nu erau încă scadente. În această situație:

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la Judecătoria Sinaia, reclamantul AA, domiciliat în Ploiești, în contradictoriu cu pârâta BB, domiciliată în Iași, a solicitat desfacerea căsătoriei din culpa comună a soților. Prin întâmpinare, pârâta BB a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sinaia, arătând că, deși soții au avut ultima locuință comună în Sinaia, s-au despărțit în fapt de peste un an și fiecare s-a mutat în alt oraș. Înainte de primul termen de judecată, reclamantul AA a decedat și fiica sa, unica moștenitoare, a depus o cerere de continuare a acțiunii de divorț. În acest caz:

Reclamantul AA formulează, în contradictoriu cu pârâtul BB, o cerere având ca obiect plata sumei de 45.000 de lei, reprezentând debit principal. La momentul sesizării instanței, dobânzile și cheltuielile de judecată determină o valoare totală mai mare, însă debitul principal este de 45.000 de lei. Reclamantul AA dorește soluționarea cauzei potrivit procedurii cererilor de valoare redusă. În acest caz:

În ceea ce privește ședința de judecată, este adevărat că:

Prin cererea de chemare în judecată, societatea ”XX” SRL a solicitat obligarea societății pârâte ”YY” SRL la plata sumei de 32.000 lei cu titlu de despăgubiri. Reclamanta a motivat că în timp ce livra materiale, cu autoutilitara proprie, pe șantierul organizat de pârâtă, angajatul GG al acesteia a avariat autoutilitara societății ”XX” SRL, manevrând greșit un buldozer; cererea a fost întemeiată pe prevederile legale referitoare la răspunderea comitentului pentru fapta prepusului. În termenul pentru depunerea întâmpinării, societatea pârâtă ”YY” a formulat, timbrat și depus o cerere de chemare în garanție a salariatului GG, prin care a solicitat obligarea acestuia să-i plătească despăgubirile pentru avarierea autoutilitarei, dacă pârâta va pierde procesul față de societatea reclamantă. În aceste condiții:

Cu privire la o cauză aflată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, este adevărat că:

Într-un litigiu civil derulat între reclamantul AA și pârâtul BB, aflat în etapa apelului pe rolul Tribunalului Dolj, din circumscripția Curții de Apel Craiova, AA formulează o cerere de strămutare pentru bănuială legitimă, invocând existența unor relații conflictuale locale de natură să creeze îndoieli cu privire la imparțialitatea judecătorilor. În acest context:

În ceea de privește cererea reconvențională, este adevărat că:

În cazul infracțiunii de tăinuire:

Prescripția înlătură răspunderea penală în cazul infracțiunii de:

X, polițist judiciar, efectuând cercetări într-un dosar penal, cu ocazia audierii, a adresat amenințări cu acte de violență asupra unui martor căruia îi lua declarații, pentru că acesta își lua mult timp de gândire înainte de a răspunde la întrebări. În această situație, X:

X, minor în vârstă de 13 ani, i-a determinat pe prietenii lui, frații - Y, minor în vârstă de 15 ani și Z, major în vârstă de 19 ani - să sustragă o bicicletă dintr-un garaj al locuinței unui vecin, Y și Z procedând astfel cum le-a spus X. Ulterior, cu ocazia desfășurării urmăririi penale, s-a constatat că Y nu a săvârșit fapta cu discernământ. În această situație:

Constituie infracțiunea de împiedicare sau îngreunare a circulației pe drumurile publice:

În situația în care o persoană trimisă în judecată pentru comiterea infracțiunii de violare a sediului profesional demonstrează că avea dreptul de a intra în sediul persoanei juridice care formulase plângere prealabilă pentru această infracțiune, nu se va reține:

În cazul infracțiunii de mărturie mincinoasă:

Furtul mașinii soției unui polițist, în scop de răzbunare pentru o amendă aplicată de polițist:

Reabilitarea de drept:

X a folosit în fața unei autorități publice, în vederea producerii unei consecințe juridice, un înscris despre care știa că fusese falsificat de Y, fără ca X să fi participat în vreun mod la acțiunea de falsificare. În această situație, dacă înscrisul era:

X a ocupat în întregime o suprafață de teren agricol care se afla în posesia lui Y de 15 ani, cu privire la care se pronunțase o sentință de către instanța civilă prin care terenul fusese câștigat de Y în primă instanță, hotărârea nefiind executorie și fiind atacată cu apel de X. Primul termen pentru judecata în apel nu fusese încă stabilit de instanță. Pentru a ocupa terenul, X a scos țărușii de lemn care delimitau terenul și a montat un gard de sârmă pe întreg perimetrul acestuia. În această situație, X:

Instituțiile publice nu răspund penal:

Potrivit Codului penal, se va reține infracțiunea de tâlhărie calificată dacă fapta este comisă:

În materia aplicării legii penale în spațiu, principiul teritorialității presupune că legea penală română se aplică infracțiunilor săvârșite pe teritoriul României:

X, ofițer de poliție rutieră, l-a oprit pe Y în trafic pentru săvârșirea unei contravenții la regimul rutier. Y i-a solicitat lui X să nu îl sancționeze contravențional, promițând că a doua zi îi va remite o sumă de bani consistentă în schimbul neaplicării vreunei sancțiuni. X a acceptat și nu l-a sancționat contravențional pe Y, însă ulterior Y nu i-a mai remis suma de bani promisă. În această situație,

X a primit de la vecinul său Y un aspirator cu titlu de împrumut pentru trei zile și, după o zi, l-a vândut în târg pentru a face rost de bani. Dacă X îi spune lui Y că bunul i-a fost furat și că, din acest motiv, nu i-l mai poate restitui, cu privire la fapta comisă de X împotriva Y:

Cu ocazia unui control, asupra lui X a fost găsită o cantitate de droguri de risc, deținută fără drept, exclusiv pentru consumul propriu, aspect stabilit prin probele administrate. În această situație:

Amânarea aplicării pedepsei:

X era căsătorită cu Y de 10 ani. În toată această perioadă, Y i-a restricționat accesul la rețelele de socializare, a obligat-o să își dea demisia de la locul de muncă și a supus-o repetat la violențe fizice, culminând cu încercarea de a o sugruma în seara zilei de 4 iulie 2026. Întrucât se afla prăbușită la pământ cu Y asupra sa încercând să o sugrume, X, cu ultimele puteri a apucat cu mâna un opritor de ușă de metal și l-a izbit pe Y în spate, reușind astfel să se elibereze. În urma loviturii, Y a suferit o leziune care a necesitat pentru vindecare 20 de zile de îngrijiri medicale. În ceea ce privește faptele din 4 iulie 2026:

În cursul anului 2026, X și Y, majori, frate și soră, au întreținut, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, mai multe acte sexuale orale consimțite. În această situație:

Judecătorul de cameră preliminară învestit cu propunerea de confirmare a soluției de renunțare la urmărirea penală față de un inculpat:

În calitate de avocat, sunteți contactat de un inculpat cu privire la care judecătorul de drepturi și libertăți a dispus, prin încheiere, măsura arestării preventive. Inculpatul precizează că dorește să atace cu contestație această încheiere, însă nu înțelege dispozițiile legale în materie, despre care arată că sunt contradictorii. Inculpatul precizează în acest sens că, potrivit art. 203 alin. (5) C.p.p., ”în cursul urmăririi penale și al procedurii de cameră preliminară, cererile, propunerile, plângerile și contestațiile privitoare la măsurile preventive se soluționează în cameră de consiliu, prin încheiere motivată, care se pronunță în cameră de consiliu”, însă la art. 425 indice 1 alin. (5) și alin. (7) C.p.p. se arată: ”contestația se soluționează [...] în ședință publică, cu participarea procurorului [...]” și, respectiv, ”contestația se soluționează prin [...] decizie”. Îi veți arata inculpatului că, din punct de vedere legal, contestația pe care o exercită împotriva încheierii prin care judecătorul de drepturi și libertăți l-a arestat preventiv se soluționează:

Cu privire la măsura preventivă a arestului la domiciliu este adevărat că:

În ipoteza unei plângeri formulate de inculpat împotriva soluției de clasare, judecătorul de cameră preliminară:

În cursul urmăririi penale, prin ordonanță, procurorul a luat față de inculpatul X măsura preventivă a controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile. Conform ordonanței, pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligații stabilite de procuror: să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității la o instituție publică din subordinea Primăriei sectorului 2 București, să nu depășească raza teritorială a mun. București, și să îi ceară public scuze persoanei vătămate. În calitate de avocat al inculpatului X formulați plângere împotriva ordonanței procurorului. În cadrul acesteia veți arăta că este/sunt nelegală/nelegale:

Inculpatul X a fost citat la parchet pentru a fi audiat în legătură cu fapta pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală. Inculpatul s-a prezentat însoțit de avocatul său ales, deși în cauză asistența juridică nu este obligatorie potrivit legii. Este adevărat că:

Efectul suspensiv al apelului presupune că:

În cursul urmăririi penale, percheziția domiciliară:

În cauzele în care urmărirea penală a fost efectuată de un procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție:

Dacă în cursul judecății în primă instanță, probele administrate în cursul urmăririi penale nu sunt contestate de părți sau persoana vătămată, este adevărat că:

Pe rolul Judecătoriei Pitești se judecă în primă instanță un dosar în care inculpatul X a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă. Persoana vătămată Z a formulat cerere de constituire parte civilă pentru suma de 50.000 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului moral produs prin fapta inculpatului. În calitate de avocat al inculpatului, potrivit legii puteți solicita instanței:

În ipoteza în care ultima zi a termenului de apel cade într-o zi de duminică, cererea de apel depusă, la instanța a cărei hotărâre se atacă, în prima zi lucrătoare care urmează:

La data de 20.11.2025, inculpatul X a fost trimis în judecată prin rechizitoriul procurorului de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara, pentru comiterea la data de 15.05.2025 a unei infracțiuni de vătămare corporală din culpă. Fapta constă în aceea că, în timp ce conducea autoturismul societății comerciale la care era angajat ca administrator, X a accidentat persoana vătămată care traversa în mod regulamentar o stradă din oraș. În cursul procedurii de cameră preliminară desfășurată la Judecătoria Timișoara, inculpatul X arată că, începând cu data de 22.09.2025, a dobândit calitatea de avocat stagiar, și formulează, pe acest motiv, cerere de constatare a nulității absolute a tuturor actelor de urmărire penală și de declinare a cauzei spre soluționare la Curtea de Apel Timișoara. Apreciați că judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Timișoara:

Inculpații A, B și C sunt condamnați în primă instanță la câte 2 ani închisoare fiecare, pentru o infracțiune de furt calificat săvârșită de cei trei în coautorat. Pe parcursul judecății de primă instanță, inculpatul C acoperă singur întreg prejudiciul cauzat părții civile, însă prima instanță nu reține în favoarea sa circumstanța atenuantă judiciară constând în eforturile depuse de inculpat pentru înlăturarea consecințelor infracțiunii. Inculpatul C este singurul care declară apel împotriva sentinței pronunțate. Identificați ipoteza/ipotezele în care instanța de apel trebuie să dea eficiență, în favoarea inculpaților A și B, efectului extensiv al apelului declarat exclusiv de C:

În cursul urmăririi penale, prin ordonanță, procurorul a dispus luarea măsurii sechestrului asigurător asupra unui autoturism proprietatea părții responsabile civilmente Z. Scopul măsurii, astfel cum a fost indicat în ordonanță, este acela de a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a acestui bun, în vederea garantării plății amenzii penale de către inculpatul X, pentru ipoteza în care instanța i-ar aplica această pedeapsă inculpatului. În calitate de avocat al părții responsabile civilmente Z intenționați să formulați contestație împotriva ordonanței procurorului. Este adevărat că:

Obiectul procedurii de cameră preliminară, după trimiterea în judecată prin rechizitoriu:

În calitate de avocat, asigurați asistența juridică a inculpatului X în cursul urmăririi penale. Față de X s-a pus în mișcare acțiunea penală pentru o infracțiune de violare de domiciliu, pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda. Inculpatul dorește să procedeze la încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției, context în care îi veți preciza că:

În cursul judecății în primă instanță, inculpatul X a fost prezent la toate termenele de judecată și a fost asistat de avocat ales. Partea civilă Z, care nu a fost asistată de avocat pe parcursul judecății, a lipsit la termenul la care au fost audiați toți martorii, întrucât nu a fost legal citată și nici nu a avut termen în cunoștință, însă la termenul stabilit pentru dezbateri a fost citată și s-a prezentat, punând personal concluzii. Împotriva sentinței primei instanțe au declarat apel atât inculpatul, cât și partea civilă. Pentru etapa apelului ați fost angajat ca avocat de partea civilă Z. Potrivit legii puteți solicita instanței de apel:

În dosarul nr. 333/P/2026 se efectuează urmărirea penală față de inculpații A și B. Inculpatul A este urmărit pentru comiterea unei infracțiuni de tâlhărie, constând în aceea că, prin violență, i-a sustras telefonul mobil persoanei vătămate X. Inculpatul B este urmărit pentru infracțiunea de tăinuire, constând în aceea că a cumpărat telefonul mobil de la A. Prin rechizitoriu, inculpatul A este trimis în judecată sub aspectul comiterii infracțiunii de tâlhărie, iar față de inculpatul B se dispune clasarea, procurorul apreciind că B nu a cunoscut și nici nu a putut să prevadă că telefonul mobil pe care l-a cumpărat provenea din comiterea unei infracțiuni. Apreciați că, odată ajunsă cauza în faza judecății:

Prin ordonanța din 17.11.2025, procurorul a dispus clasarea față de inculpatul A sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat, pe temei că s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale. Ordonanța de clasare a fost comunicată inculpatului A și persoanei vătămate Z la data de 04.12.2025. La data de 08.12.2025, deși nu se formulase nicio plângere împotriva soluției de clasare, procurorul ierarhic superior celui care a dispus clasarea a constatat din oficiu că, în realitate, termenul de prescripție a răspunderii penale nu era împlinit, motiv pentru care a infirmat ordonanța din 17.11.2025 și a dispus redeschiderea urmăririi penale. Este adevărat că: