Examen barou, absolvire INPPA, noiembrie 2018

Au forță probantă, până la înscrierea în fals, următoarele înscrisuri întocmite de avocat pentru organizarea activității și legitimarea sa față de terți:

Societatea civilă profesională „S.R. și asociații” are în componență trei asociați: S.R., avocat coordonator, fondatorul societății, respectiv M.I. și C.B., membri asociați. S.R., în calitatea sa de coordonator și cu acordul lui M.I., încheie mai multe convenții de colaborare cu experți și alți specialiști, în condițiile legii. C.B. nu a fost consultat și nu și-a dat acordul la încheierea acestor convenții, deoarece era plecat din țară. Convențiile de colaborare încheiate de S.R. și M.I. în aceste condiții sunt legale și valabile?

Avocatul I.N. a fost desemnat să îi acorde asistență judiciară numitului B.P., arestat preventiv, internat în Spitalul Jilava. Avocatul I.N. se prezintă în instanță la primele 4 termene de judecată, la care inculpatul B.P. nu este prezent, fiind lipsă de procedură cu acesta, deoarece nu fusese citat la spitalul unde se afla internat. La următorul termen, B.P. își angajează un avocat ales, iar mandatul lui I.N. încetează. Atât B.P., cât și avocatul său ales, solicită instanței să nu acorde onorariul pentru I.N., deoarece mandatul acestuia a încetat. B.P. și avocatul său ales au invocat și faptul că, la primele 4 termene fiind lipsă de procedură, B.P. nu și-a putut angaja avocat de la primul termen. În acest caz, I.N. mai are dreptul la onorariul pentru asistența judiciară obligatorie pentru care a fost desemnat?

Avocatul M.O. este rugat de clientul său să fie de acord cu stabilirea temporară a sediului societății (reglementată de Legea nr. 31/1990) pe care o va înființa la sediul profesional al avocatului. În acest sens, avocatul va întocmi și va semna cu reprezentantul societății:

Avocatul S.O. este condamnat prin sentința penală definitivă la pedeapsa închisorii de doi ani cu executare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, infracțiune în legătură cu exercitarea profesiei, care-l face nedemn de a fi avocat. Ce se întâmplă cu calitatea de avocat a lui S.O.?

La adresa domnului avocat P. se formulează o plângere prin care i se reproșează că a încasat un onorariu prea mare, raportat la calitatea serviciilor prestate și a numărului de ore dedicat prestării acestor servicii. În consecință, se solicită restituirea întregului onorariu plătit d-lui avocat P. Plângerea este adresată Decanului Baroului din care face parte domnul avocat P., care îi răspunde petentului că nu poate da curs cererii primite, pentru că nu este competent să o soluționeze, și-l îndrumă să se adreseze instanțelor judecătorești civile, cu o acțiune în răspundere patrimonială contractuală împotriva domnului avocat P. Această decizie a Decanului:

Avocatul stagiar B.Z. din cadrul Baroului X, s-a înscris ulterior începerii stagiului, la doctorat cu frecvență la zi, solicitând Consiliul Baroului suspendarea stagiului pe durata efectuării cursurilor de doctorat. În acest caz:

X a fost eliberat din funcția de judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție și solicită să fie primit în profesia de avocat cu scutire de examen. Consiliul baroului la care X a depus cererea:

X este avocatul lui Y într-un dosar penal. Dacă acțiunile și scopurile lui Y, deși aparent legale la începutul asistenței și/sau reprezentării juridice, se dovedesc pe parcursul acesteia ca fiind infracționale:

Avocatul X este specializat în contencios administrativ. Clientul Y, pe care X îl reprezintă într-un dosar la Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal - îi solicită lui X să îl asiste într-un dosar penal, deși X nu a mai fost angajat în astfel de cauze. În această situație:

În timp ce soții erau separați în fapt, soțul a vândut, fără consimțământul soției, casa în care aceasta locuia cu copiii. Cumpărătorul, prieten de familie cu soții, cunoștea că soția și cei doi copii locuiau în casa pe a care a cumpărat-o prin contract autentic, deși locuința de familie nu era notată în cartea funciară, dar i-a promis vânzătorului că nu va cere predarea până la partajul bunurilor comune între soți. După mai bine de un an de la încheierea contractului, văzând că situația patrimonială a soților nu se schimbă, cumpărătorul a înștiințat-o pe soția vânzătorului că este noul proprietar și i-a cerut să-i predea casa în termen de 10 zile. Ce opțiuni legale are soția?

Potrivit dispozițiilor Codului civil referitoare la devoluțiunea legală a moștenirii, în cazul:

Crezând din eroare că este debitorul lui C, R i-a plătit acestuia din urmă suma de 10.000 lei ce ar fi trebuit să reprezinte plata la termen a unei sume împrumutate. În realitate, cel care împrumutase suma era F, fiul lui R. La rândul lui, acesta a crezut că R îi face o liberalitate, deși nu aceasta a fost intenția lui R care lucrase fără să știe în interesul lui F. În raport de această situație, R poate să obțină:

Dacă soțul tutorelui minorului în vârstă de 17 ani, coproprietar împreună cu acesta din urmă asupra unui teren, a cumpărat la licitație și cota de proprietate a minorului, vânzarea:

În cursul derulării contractului de locațiune, încheiat la data de 17 iunie 2012 pe o durată de 10 ani, cu o chirie lunară care trebuia plătită până la data de 15 a lunii în curs în baza facturii locatorului Societatea M SRL, locatarul Societatea W SRL nu a plătit chiria cu începere de la 1 iulie până la 1 octombrie 2013, dar această încălcare a obligațiilor nu a fost semnalată din cauza unor disfuncțiuni în contabilitatea locatorului. După această dată, chiria a fost plătită regulat la termenele stipulate. La data de 15 iunie 2017, M SRL a notificat-o pe W SRL, cerându-i să plătească chiria restantă pentru perioada 1 iulie - 1 octombrie 2013 în termen de 15 zile lucrătoare, în caz contrar contractul fiind reziliat unilateral de la data expirării termenului. W SRL a plătit chiria restantă în termen de 30 de zile și a continuat să folosească imobilul și după 1 iulie 2017. Văzând acest lucru, M SRL a introdus o acțiune, la data de 30 iulie 2017, prin care a cerut să se constate rezilierea unilaterală a contractului și să se dispună obligarea pârâtei la predarea spațiului închiriat. W SRL a invocat excepția de prescripție a dreptului la rezilierea unilaterală a contractului și a cerut, prin cerere reconvențională, restituirea sumei reprezentând chiria restantă pe care a plătit-o din eroare, întrucât era împlinit termenul de prescripție a dreptului la acțiune. În raport de această situație, instanța:

R a încheiat cu N o convenție prin care s-a stipulat că N va presta servicii de îngrijire la domiciliu în beneficiul lui T, tatăl lui R, prețul lunar al prestațiilor urmând să fie plătit de R iar, în caz de întârziere la plată mai mult de 30 de zile, va opera rezilierea de drept a contractului. T a acceptat acest aranjament și a beneficiat de serviciile lui N până când R a întârziat să plătească prețul serviciilor peste 30 de zile de la data stabilită. În raport de această situație, N:

Atunci când bunul vândut nu corespunde calității convenite prin contractul de vânzare, iar această împrejurare nu putea fi descoperită la data predării de către un cumpărător prudent și diligent fără asistență de specialitate, cumpărătorul are următoarele posibilități:

Doi minori, G și K, în vârstă de 6 și respectiv 8 ani, au plecat într-o tabără școlară însoțiți de profesorul de sport P. În seara în care s-a organizat focul de tabără, P a consumat băuturi alcoolice peste măsură la barul din tabără și a adormit pe plajă. G care era mai neastâmpărat de felul lui l-a împins în joacă pe K iar acesta din urmă s-a dezechilibrat și a căzut în focul de tabără, suferind arsuri pe o suprafață extinsă a corpului. În raport de situația descrisă, care dintre apărările de mai jos considerați că este întemeiată:

De teamă să nu-și pericliteze relația de familie prin dezvăluirea secretelor pe care F le știa despre ea, la data de 1 aprilie 2016, G i-a vândut lui F un inel cu diamante, fără să cunoască valoarea reală a acestuia, la prețul oferit de F. Ulterior, căsătoria lui G a fost desfăcută din vina acesteia prin hotărâre rămasă definitivă la data de 15 septembrie 2017. Fiind revoltată pe lipsa de discreție din partea lui F și aflând despre valoarea reală a inelului vândut care era de aproximativ 3 ori mai mare decât prețul primit, G intenționează să o cheme în judecată pe F pentru anularea contractului. Dacă, la data de 25 noiembrie 2018, ați formula o astfel de acțiune pentru reclamantă, care ar fi temeiul de drept al anulării pe care l-ați putea invoca eficient în instanță?

Creditorul cedent A.A. (reclamant) introduce o cerere de chemare în judecată a debitorului cedat B.B. (pârât), solicitând plata creanței constând într-o sumă de bani, sumă ce era datorată în temeiul unui contract de împrumut. Pârâtul B.B., prin întâmpinare, se apără, invocând că, anterior sesizării instanței, i s-a notificat, de către un terț creditor cesionar C.C., cesiunea creanței respective, sens în care susține că nu poate fi obligat la plata creanței către A.A.. Pentru dovedirea acestei situații de fapt, pârâtul B.B. solicită administrarea probei cu înscrisuri, probă ce a fost încuviințată. După administrarea probei cu înscrisuri, prin care se dovedește faptul că există această notificare a terțului creditor cesionar C.C., în etapa de dezbaterilor:

Creditorul A.A. introduce o cerere de instituire a măsurii sechestrului asigurător, în contradictoriu cu debitorul B.B., solicitând indisponibilizarea bunurilor mobile și imobile ale debitorului până la concurența sumei de 100.000 de lei. Având în vedere că această creanță de 100.000 de lei nu era constată în scris, odată cu depunerea cererii de sechestru asigurător, creditorul a depus și o cauțiune de 50.000 de lei. Cererea de sechestru asigurător este admisă, însă, pe fondul cauzei, cererea privind plata creanței de 100.000 de lei este respinsă mod definitiv, de instanța judecătorească. În acest caz, cererea pentru plata despăgubirilor cuvenite, formulată potrivit art. 1064 alin. 2 NCPC:

Reclamantul A.A. introduce o cerere de chemare în judecată a pârâtului B.B. având ca obiect rezilierea Contractului de închiriere nr. x/2017, încheiat pe perioadă nedeterminată, pentru neplata chiriei pentru două luni consecutive, în cuantum de 25.000 de lei pe lună, și evacuarea pârâtului B.B. din spațiu închiriat. În acest caz, cererea de chemare în judecată:

Reclamanta societatea A.A. SA introduce o cerere de ordonanță de plată în contradictoriu cu pârâta societatea B.B. SRL prin care solicită instanței să o oblige la plata sumei de 180.000 de lei. În motivarea cererii, A.A. susține că are o creanță certă, lichidă și exigibilă împotriva lui B.B., de 400.000 de lei, constată prin facturi fiscale acceptate la plată. Având în vedere că pentru diferența de 220.000 de lei există negocieri între A.A. și B.B. cu privire la o eventuală plată voluntară, reclamanta înțelege să învestească instanța numai pentru suma de 180.000 de lei, creanță pe care pârâta B.B. nu o recunoaște. În urma probatoriului administrat, instanța constată că numai o parte din pretenția creditorului de 180.000 de lei este întemeiată, sens în care a admis în parte ordonanța de plată pentru suma de 100.000 de lei. În acest context:

Reclamantul A.A. introduce o cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâtul B.B. prin care solicită ca acesta să plătească suma de 15.000 de lei reprezentând împrumut acordat și nerestituit la termen. În motivarea cererii, A.A. precizează că există între părți un contract de împrumut ajuns la scadență, că B.B. nu a restituit voluntar acest împrumut nici chiar după ce a fost notificat, anterior introducerii cererii, prin executor judecătoresc, să-și execute obligația asumată. De asemenea, A.A. solicită instanței de judecată și obligarea pârâtului la plata sumei de 2000 de lei reprezentând cheltuieli de judecată ocazionate de acest proces. Pârâtul B.B. formulează întâmpinare, solicitând respingerea cererii ca neîntemeiată și acordarea cheltuielilor de judecată în cuantum de 1000 de lei. În acest context:

Prin cererea de chemare în judecată introdusă la Tribunalul Bacău la data de 12.01.2018, societatea XYZ SRL, cu sediul în Municipiul Iași, l-a chemat în judecată pe M.N., cu domiciliul în Municipiul Bacău, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 274.000 lei, reprezentând suma pe care acesta din urmă a încasat-o ca urmare a popririi conturilor pe care societatea XYZ SRL le deținea la bănci. În motivarea cererii se arată că, prin Sentința nr. x/2017 a Tribunalului Bacău, societatea XYZ SRL a fost obligată la plata sumei de 274.000 lei către M.N., cu titlu de drepturi salariale. În baza sentinței, M.N. a solicitat executarea silită prin poprirea conturilor bancare ale societății. Ulterior, Curtea de Apel Bacău, prin Decizia y/2018, a admis apelul formulat de XYZ SRL, a schimbat în tot soluția primei instanțe, respingând cererea de chemare în judecată. În aceste condiții, societatea XYZ SRL solicită să se dispună întoarcerea executării, în sensul restituirii sumei care a fost obținută prin poprirea conturilor sale. M.N. vă solicită să îl asistați în cauză și să formulați întâmpinare. Prin întâmpinare sunteți îndreptățit să invocați:

Dacă într-o cauză având ca obiect partajul judiciar privind bunuri în valoare de 520.000 de lei, instanța de apel găsește întemeiată critica formulată pe calea apelului vizând soluționarea cauzei în primă instanță de către un judecător incompatibil absolut, atunci:

În ceea ce privește cererea de chemare în garanție:

Prin cererea de chemare în judecată introdusă la data de 25.10.2017, reclamanta G.M. a chemat în judecată pârâtul G.I., solicitând desfacerea căsătoriei din culpa acestuia și revenirea la numele purtat înainte de căsătorie. Prin cererea de chemare în judecată a fost solicitată administrarea probei cu martori, fiind propuși ca martori A.E., mama reclamantei, și G.N., fiul major al soților. Pârâtul nu a formulat întâmpinare. La primul termen de judecată, fiind prezente toate părțile și martorii, instanța a procedat la audierea acestora, pârâtul precizând oral în fața instanței că nu este de acord cu audierea martorii propuși de reclamantă. La același termen, instanța a rămas în pronunțare. În acest context:

Cererea de chemare în judecată cu privire la revendicarea imobilului X, formulată de reclamantul A.A. în contradictoriu cu pârâtul B.B., a fost respinsă, de prima instanță, pe fondul cauzei, ca neîntemeiată. Reclamantul A.A. formulează, în termen legal, apel împotriva hotărârii primei instanțe, invocând faptul că minuta nu a fost semnată de judecătorul primei instanței. În cazul în care instanța de apel găsește acest motiv întemeiat:

Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată:

Constituie infracțiunea de furt calificat:

Pentru sancționarea concursului de infracțiuni în dreptul penal român:

Omorul din interes material există când făptuitorul:

Infracțiunea continuată poate fi reținută când:

Fapta inculpatului X, care a lăsat să se creadă că are influență asupra unui funcționar public, de a pretinde, fără să primească, bani de la Y, promițându-i acestuia că va interveni pe lângă un funcționar public, pentru a-l determina să îndeplinească un act conform îndatoririlor de serviciu, constituie:

Prin rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria X s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A.T pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală. În cauză, cu respectarea tuturor condițiilor procedurale, persoana vătămată s-a constituit parte civilă pentru repararea prejudiciului material și nepatrimonial produs prin fapta inculpatului. Soluționând cererea de disjungere a acțiunii civile formulată de partea civilă B.R în cursul cercetării judecătorești, instanța:

Pe rolul Tribunalului București a fost înregistrată cauza privind săvârșirea de către inculpatul RT a unei tentative la infracțiunea de omor. La termenul din data de 13.10.2017 președintele de complet a dispus ca grefierul să dea citire actului prin care s-a dispus trimiterea în judecată și a procedat la audierea inculpatului. În raport cu stadiul procesual al cauzei, potrivit normelor procesuale:

Prin ordonanța nr. 187/P/2018 procurorul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului penal asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpatului X până la concurența sumei de 790.000 lei. Ordonanța a fost comunicată inculpatului și altor persoane la data de 01 martie 2018. Contestația formulată împotriva măsurii asigurătorii luate:

Prin încheierea din data de 3 aprilie 2018 judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel X a respins ca neîntemeiate cererile și excepțiile formulate de inculpat, a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății cu privire la infracțiunea de vătămare corporală din culpă săvârșită de inculpatul AB, avocat în cadrul Baroului București. În aceste condiții:

Prin ordonanța nr. X/P/2018 procurorul din cadrul parchetului de pe lângă Tribunalul București a dispus renunțarea la urmărirea penală față de X, inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală. După verificarea ordonanței de către procurorul ierarhic superior în termenul legal, aceasta a fost transmisă spre verificare judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului București. Verificând legalitatea și temeinicia soluției de renunțare la urmărirea penală, judecătorul de cameră preliminară:

Competența de a judeca în primă instanță o infracțiune de ucidere din culpă săvârșită de către o persoană care, fără a avea vreo altă calitate specială, după emiterea rechizitoriului dobândește calitatea de avocat, aparține:

Prin încheierea din data de 06.11.2018, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București a admis cererea formulată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și a încuviințat efectuarea percheziției domiciliare la sediul societății comerciale al cărei administrator este suspectul FR. Judecătorul care a încuviințat efectuarea percheziției:

Prin sentința penală nr. 35/17.08.2018 Judecătoria Sectorului 1 a dispus încetarea procesului penal față de inculpatul AB, judecat în stare de arest la domiciliu pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. h) C. proc. pen., raportat la art. 273 alin. (3) C. pen., reținând incidența cauzei de nepedepsire prevăzută de lege. Ca urmare a pronunțării acestei soluții, cu privire la măsura preventivă:

Prin ordonanța nr. X/P/2018, procurorul a dispus clasarea cauzei față de inculpatul AB pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, soluție menținută de procurorul ierarhic superior ca urmare a respingerii plângerii formulate de persoana vătămată împotriva ordonanței de clasare. Împotriva acestei soluții, persoana vătămată formulează o nouă plângere, de această dată la judecătorul de cameră preliminară. În aceste condiții:

Prin sentința penală nr. 12/20.09.2018, prima instanță l-a condamnat pe inculpatul X la pedeapsa închisorii de 3 ani și 6 luni pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală și a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă ANAF. Împotriva acestei hotărâri, poate formula apel: