Măsurile asigurătorii protejează creditorul înainte să aibă titlu executoriu. Grilele întreabă mai ales despre cauțiune, judecata fără citare, apelul special și diferențele dintre sechestrul asigurător și cel judiciar.
Sechestrul asigurător se cere pentru o creanță bănească și indisponibilizează bunurile mobile sau imobile urmăribile ale debitorului, chiar și pe cele aflate la un terț. Creditorul nu trebuie să indice dinainte bunurile asupra cărora cere măsura. Cererea merge la instanța competentă să judece fondul în primă instanță, deci după valoare poate ajunge la tribunal, nu doar la judecătorie.
Condițiile se schimbă după felul creanței (art. 953):
creanță scrisă și exigibilă, fără titlu executoriu: creditorul dovedește că a introdus cererea de chemare în judecată, iar instanța poate cere cauțiune;
creanță care nu rezultă dintr-un înscris: se dovedește acțiunea pe fond și se depune, odată cu cererea, cauțiune de jumătate din valoarea reclamată;
creanță neexigibilă, când debitorul își micșorează garanțiile: măsura e posibilă înainte de scadență, cu acțiune pe fond și cauțiune fixată de instanță, obligatorie în acest caz.
Așadar nu orice sechestru presupune cauțiune, iar neexigibilitatea nu îl exclude automat.
Procedura: fără citare, apel în 5 zile
Cererea se judecă de urgență, în camera de consiliu, fără citarea părților. Încheierea este executorie. Executorul aplică măsura fără încuviințare nouă a executării și comunică debitorului încheierea odată cu luarea măsurii; de aici curge și termenul de 5 zile pentru apel. Încheierea de respingere se comunică de îndată creditorului. Debitorul nu are interes să atace respingerea, iar lipsa citării lui nu atrage anularea încheierii de admitere, pentru că legea specială exclude citarea.
Soarta măsurii:
nedepunerea cauțiunii în termen: desființare de drept, constatată prin încheiere definitivă, fără citare;
cererea principală anulată, respinsă, perimată sau retrasă: debitorul cere ridicarea sechestrului, nu se ridică din oficiu, iar încheierea este definitivă și se dă fără citare;
debitorul oferă o garanție îndestulătoare: ridicarea se cere cu citarea părților, nu fără citare.
Valorificarea bunurilor cere titlu executoriu; până atunci ele sunt doar indisponibilizate.
Poprirea asigurătorie
Poprirea asigurătorie se înființează în condițiile sechestrului, la care legea trimite (art. 970). Ea privește sumele și bunurile incorporale datorate debitorului de un terț: titluri, conturi, dar și chirii sau alte sume viitoare care vor fi datorate în baza unui raport deja existent. Pentru conturi bancare, creditorul nu are obligația să numească băncile. Cererea se judecă tot fără citare, iar cauțiunea și desființarea de drept funcționează ca la sechestru.
Sechestrul judiciar
Spre deosebire de sechestrul asigurător, sechestrul judiciar vizează un bun litigios și are scop de conservare, nu de garantare a unei creanțe bănești. Cererea se judecă de urgență, cu citarea părților. Dacă există proces asupra proprietății unui imobil, se adresează instanței care judecă acțiunea principală (art. 974).
Se poate cere și fără proces: pentru bunul oferit de debitor spre liberare sau pentru bunul care riscă să fie sustras de posesorul actual. Cauțiunea nu e condiție de admisibilitate: instanța poate, la admitere, să oblige reclamantul la cauțiune (art. 975 alin. 2), iar neplata la termen desființează sechestrul de drept. Apelul special este cel al măsurilor asigurătorii. În caz de intervenție forțată, pârâtul care declară că va preda bunul celui al cărui drept se stabilește iese din proces, iar bunul intră sub sechestru judiciar.
Ce se întreabă cel mai des
Cauțiunea: jumătate din valoarea reclamată pentru creanța neînscrisă; fixată de instanță pentru creanța neexigibilă; la cel judiciar doar dacă instanța o impune. (14 întrebări oficiale, 12 sesiuni)
Sechestrul și poprirea asigurătorii se judecă fără citarea părților; ridicarea contra garanție se judecă cu citare. (12 întrebări oficiale, 11 sesiuni)
Încheierea de admitere se atacă cu apel în 5 zile, de la comunicarea făcută de executor; debitorul nu atacă respingerea. (12 întrebări oficiale, 10 sesiuni)
Ridicarea sau desființarea: de drept pentru nedepunerea cauțiunii; la cererea debitorului, după dispariția cererii principale. (9 întrebări oficiale, 8 sesiuni)
Sechestrul judiciar: cu citare, instanța acțiunii principale la proces imobiliar, posibil fără proces la bun oferit ori expus sustragerii. (8 întrebări oficiale, 7 sesiuni)
Sechestrul asigurător: creditorul nu individualizează bunurile, iar neexigibilitatea nu îl exclude automat. (7 întrebări oficiale, 7 sesiuni)
Poprirea asigurătorie prinde și sume viitoare din raporturi existente; băncile nu trebuie indicate. (5 întrebări oficiale, 4 sesiuni)
Valorificarea bunurilor sechestrate cere titlu executoriu; executorul aplică măsura fără nouă încuviințare. (6 întrebări oficiale, 6 sesiuni)
Capcane frecvente
Capcană: cauțiunea ar fi obligatorie în toate cazurile. Greșit: pentru creanța scrisă și exigibilă ea este doar posibilă, iar la sechestrul judiciar există numai dacă o stabilește instanța.
Capcană: sechestrul asigurător ar cere creanță exigibilă. Greșit: o creanță neexigibilă poate fi protejată, cu acțiune pe fond și cauțiune, când debitorul își micșorează garanțiile.
Capcană: cererea de sechestru se judecă cu citare «pentru dreptul la apărare». Regula specială e judecata fără citare; cu citare se judecă sechestrul judiciar și ridicarea contra garanție.
Capcană: după respingerea cererii principale instanța ridică sechestrul din oficiu. Debitorul trebuie să ceară ridicarea.
Capcană: cauțiunea de jumătate se cere pentru orice creanță. Ea privește creanța neconstatată în scris.
Exemple rezolvate din subiectele oficiale
Exemplul 1: Examen barou, avocat definitiv, septembrie 2025, întrebarea 46
Judecătoria X a pronunțat la data de 10.03.2025 o încheiere prin care a admis cererea de sechestru asigurător formulată de creditorul AA în contradictoriu cu debitorul BB. La data de 03.04.2025, debitorul BB formulează o cerere de apel, prin care solicită anularea încheierii pe motiv că nu a fost citat de instanța care a pronunțat-o, că nu i-a fost comunicată această încheiere de către instanță, de care a aflat abia la data de 01.04.2025, dată la care i-a fost comunicată de executorul judecătoresc. În acest caz:
A. tribunalul va respinge cererea de apel ca neîntemeiată; răspuns corect
B. tribunalul va respinge cererea de apel ca inadmisibilă;
C. apelul se judecă de urgență și cu precădere, cu citarea în termen scurt a părților. răspuns corect
Cum se rezolvă
Sechestrul asigurător se judecă fără citarea părților, deci lipsa citării lui BB nu e un motiv de anulare. Apelul e admisibil și făcut în termen, pentru că cele 5 zile curg de la comunicarea făcută de executor la 01.04.2025, dar e neîntemeiat; tribunalul îl judecă de urgență și cu precădere, cu citarea în termen scurt a părților.
Exemplul 2: Examen barou, avocat definitiv, aprilie 2023, întrebarea 41
În cazul în care înființarea popririi asiguratorii este cerută de un creditor AA care nu are titlu executoriu și a cărui creanță față de debitorul BB nu este constatată în scris, dar este exigibilă:
A. instanța poate admite cererea, dacă se depune o cauțiune de jumătate din valoarea reclamată și dacă creditorul dovedește că a introdus cerere de chemare în judecată cu privire la fondul pretenției; răspuns corect
B. instanța poate admite cererea, dacă se depune o cauțiune de jumătate din valoarea reclamată, chiar dacă creditorul nu a intentat cerere de chemare în judecată cu privire la fondul pretenției;
C. competența de soluționare a cererii aparține instanței competente să judece procesul în primă instanță. răspuns corect
Cum se rezolvă
Poprirea asigurătorie se înființează în condițiile sechestrului asigurător, la care art. 970 trimite. Pentru o creanță neconstatată în scris, art. 953 alin. (2) cere 2 lucruri cumulativ: dovada că ai intentat acțiunea pe fond și o cauțiune de jumătate din valoarea reclamată. Cererea o depui la instanța competentă să judece procesul în primă instanță (art. 954 alin. (1), aplicabil prin art. 971).
Exemplul 3: Examen barou, avocat definitiv, septembrie 2023, întrebarea 58
Prin hotărârea instanței judecătorești competente a fost încuviințat sechestrul judiciar asupra imobilului situat în localitatea X, la adresa Y, stabilindu-se, totodată, obligația părții de a achita o cauțiune ca urmare a admiterii cererii de măsuri asigurătorii. În acest context:
A. instanța a procedat nelegal, deoarece cauțiunea trebuia achitată la data introducerii cererii de instituire a sechestrului judiciar, reprezentând o condiție de admisibilitate a acestuia;
B. neplata la termen a cauțiunii stabilite atrage desființarea de drept a sechestrului judiciar; răspuns corect
C. obligația de plată a cauțiunii există doar dacă instanța stabilește o atare măsură prin încheierea de încuviințare. răspuns corect
Cum se rezolvă
La sechestrul judiciar, cauțiunea nu e condiție pentru introducerea cererii: instanța poate, în caz de admitere, să îl oblige pe reclamant la cauțiune (art. 975 alin. (2) C.proc.civ.), deci obligația există doar dacă o stabilește. Prin trimiterea la art. 956, neplata cauțiunii în termenul fixat atrage desființarea de drept a sechestrului.
Rezumat original PotiDe10, scris după tematica oficială și întrebările din banca noastră. Cum facem grilele
Vrei să-ți scriem când apare ceva nou pentru examenul de barou?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre examenul de barou.
Gata!Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.