Măsurile asigurătorii (partea 2)
13 grile originale la măsurile asigurătorii, după Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Pe această pagină: art. 976, art. 953, art. 954, art. 955, art. 956, art. 959, art. 961, art. 962.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
1.1 p
Administratorul-sechestru:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C
- Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A ignoră autorizarea și condițiile înstrăinării. B este întinderea gestiunii. C este puterea expresă de gestiune.
- A Înstrăinarea necesită autorizare prealabilă și imposibilitatea conservării sau necesitatea vădită a vânzării.
- B Administratorul poate face toate actele de conservare și administrare.
- C Poate încasa venituri și sume datorate, plătind datorii curente sau constatate prin titlu executoriu.
2.1 p
Un creditor nu are creanța constatată în scris și solicită sechestru asigurător. Potrivit regulii speciale, el trebuie să dovedească intentarea acțiunii și:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- Pentru creanța neconstatată în scris, creditorul dovedește acțiunea și depune cu cererea cauțiunea de jumătate din valoarea reclamată.
- A Sunt greșite atât momentul depunerii, care este odată cu cererea de sechestru, cât și cuantumul, care este jumătate din valoarea reclamată.
- B Creditorul fără creanță constatată în scris trebuie să dovedească intentarea acțiunii și să depună, chiar odată cu cererea de sechestru, jumătate din valoarea reclamată drept cauțiune.
- C Depunerea se face odată cu cererea, dar cauțiunea legală este jumătate, nu întreaga valoare reclamată.
3.1 p
Creditorul pregătește o cerere de sechestru asigurător, fără să cunoască exact fiecare bun al debitorului. Potrivit textului:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- Cererea se adresează instanței competente să judece fondul în primă instanță, fără obligația creditorului de a individualiza bunurile.
- A Cererea se adresează instanței competente să judece fondul în primă instanță, nu câte unei instanțe alese după locul bunurilor căutate.
- B Individualizarea bunurilor nu este o cerință prealabilă sesizării instanței, deoarece textul înlătură expres această obligație.
- C Legea îl scutește expres pe creditor de individualizarea bunurilor la formularea cererii de sechestru asigurător.
4.1 p
Debitorul contestă modul în care executorul a adus la îndeplinire sechestrul asigurător, fără a critica încheierea de înființare. Mijlocul prevăzut de lege este:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- Modul de aducere la îndeplinire a sechestrului asigurător poate fi criticat prin contestație la executare.
- A Textul nu prevede reexaminarea înregistrării dosarului pentru aceste critici, ci contestația la executare.
- B Critica privește executarea măsurii asigurătorii, astfel că mijlocul indicat de text este contestația la executare, fără a aștepta apelul asupra fondului.
- C Debitorul critică modul de aducere la îndeplinire a sechestrului, exact obiectul contestației la executare prevăzute de alin. (4).
5.1 p
Creditorul nu depune cauțiunea în termenul fixat de instanță pentru sechestrul asigurător. Consecința este:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Nedepunerea cauțiunii la termen desființează de drept sechestrul, prin constatarea făcută în încheiere definitivă fără citarea părților.
- A Nedepunerea cauțiunii în termen desființează de drept sechestrul, iar instanța constată efectul prin încheiere definitivă fără citarea părților.
- B Expirarea termenului fără cauțiune produce desființarea de drept, nu prelungirea automată până la termenul acțiunii principale.
- C Legea prevede desființarea de drept, nu suspendarea, și o încheiere definitivă fără citare, nu o sentință cu citare.
6.1 p
Competența de primă instanță pentru procesul relevant unei măsuri asigurătorii aparține curții de apel. În ipoteza specială prevăzută de art. 959, calea de atac este:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Când competența de primă instanță aparține curții de apel, regula specială din art. 959 prevede recursul.
- A Ipoteza din întrebare este chiar cea pentru care art. 959 înlocuiește calea obișnuită cu recursul, cu aplicarea corespunzătoare a art. 954 și 957.
- B Textul califică remediul drept recurs, fără a institui o reexaminare de către alt complet al aceleiași curți.
- C Pentru competența de primă instanță a curții de apel, norma specială stabilește recursul, nu apelul la o altă curte.
7.1 p
Creditorul obține, în caz urgent, sechestrul asigurător asupra unei nave înainte de introducerea acțiunii de fond, dar nu introduce acțiunea în termenul legal. Care este consecința?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- Neintroducerea acțiunii în termen atrage desființarea de drept a sechestrului, constatată prin încheiere definitivă.
- A Sechestrul nu rămâne în ființă, ci se desființează de drept; textul nu prevede amendă.
- B Desființarea operează de drept, nu la cererea debitorului, iar încheierea de constatare este definitivă.
- C Neintroducerea acțiunii în termen atrage desființarea de drept, constatată prin încheiere definitivă cu citarea părților.
8.1 p
Creditorul cere sechestru asigurător asupra unei nave, iar acțiunea de fond urmează să fie introdusă la o altă instanță. Cine soluționează cererea de sechestru?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Cererea de sechestru asupra unei nave se soluționează de tribunalul locului unde se află nava.
- A Competența aparține tribunalului locului unde se află nava, indiferent de instanța acțiunii de fond.
- B Competentă este tribunalul locului unde se află nava, nu judecătoria portului de înmatriculare.
- C Competența nu depinde de instanța acțiunii de fond.
9.1 p
Comandantul unei nave are la bord certificatele, toate documentele navei și permisul de plecare, predate de căpitănia portului. Un creditor cere sechestru asigurător. Care afirmație este corectă?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- Nava gata de plecare, adică având documentele și permisul de plecare la bord, nu poate fi sechestrată.
- A Textul nu prevede o excepție pentru creditorul privilegiat; interdicția este generală.
- B Interdicția operează din momentul în care nava este gata de plecare, chiar dacă se află în port.
- C Nava cu certificatele, documentele și permisul de plecare la bord este gata de plecare și nu poate fi sechestrată.
10.1 p
După încuviințarea sechestrului asigurător, debitorul cere să fie autorizată o călătorie a navei. Care afirmație este corectă?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- Cheltuielile călătoriei autorizate se avansează de cel care a solicitat-o, iar plecarea cere transcrierea încheierii.
- A Nava pleacă numai după transcrierea încheierii în registre și înscrierea mențiunii în actul de naționalitate.
- B Cheltuielile călătoriei se avansează de cel care a solicitat-o.
- C Cheltuielile nu revin în toate cazurile creditorului, ci celui care a cerut călătoria.
11.1 p
Din motive temeinic justificate, debitorul cere schimbarea navei sechestrate cu alta. Care afirmație este corectă?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Schimbarea navei sechestrate se încuviințează de instanța care a dispus sechestrul, pentru motive temeinic justificate.
- A Instanța care a dispus sechestrul poate încuviința schimbarea navei, la cererea debitorului sau a creditorului.
- B Schimbarea cere motive temeinic justificate și încuviințarea instanței.
- C Și debitorul poate cere schimbarea.
12.1 p
Un creditor al posesorului legitim al unui conosament sechestrează mărfurile aflate la bordul unei nave, fără să ceară sechestrarea navei. Ce mai trebuie să ceară?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Dacă nava nu este sechestrată, creditorul trebuie să ceară și descărcarea mărfii.
- A Dacă nu cere și sechestrarea navei, creditorul trebuie să ceară descărcarea mărfii.
- B Creditorul trebuie să ceară și descărcarea mărfii.
- C Sechestrarea navei nu este obligatorie; alternativa este cererea de descărcare a mărfii.
13.1 p
Debitorul contestă modul de aducere la îndeplinire a sechestrului asigurător asupra unei nave. Unde face contestația?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- Contestația se face la tribunalul locului unde se află nava.
- A Competent este tribunalul, nu curtea de apel.
- B Contestația la executare se face la tribunalul locului unde se află nava.
- C Competent este tribunalul, nu judecătoria.
← ÎnapoiMăsurile asigurătoriiIdeile cheie: măsurile asigurătorii civile
Alte capitole
Măsurile asigurătorii, restituirea lucrurilor și restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiuniiMăsurile de siguranțăMăsurile preventive
Vrei să-ți scriem când apare ceva nou pentru examenul de barou?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre examenul de barou.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.