Măsurile de siguranță

20 de grile originale la măsurile de siguranță, după Codul penal (Legea nr. 286/2009). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Pe această pagină: art. 107, art. 108, art. 109, art. 110, art. 111, art. 112, art. 112^1.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

1.1 p

Care afirmații sunt corecte despre măsurile de siguranță?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C

  1. Hai să urmărim condiția legală. Alineatul al doilea cere o faptă nejustificată. Alineatul al treilea prevede expres această posibilitate. Alineatul întâi stabilește scopul preventiv.
  • A Fapta trebuie să fie nejustificată, nu justificată.
  • B Aplicarea unei pedepse nu este o condiție obligatorie a măsurilor de siguranță.
  • C Scopul este înlăturarea pericolului și prevenirea faptelor prevăzute de legea penală.

2.1 p

Care afirmații sunt corecte în privința categoriilor și evoluției măsurilor de siguranță?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B

  1. Hai să urmărim condiția legală. Art. 109 permite internarea când tratamentul nu este urmat. Art. 108 include confiscarea extinsă. Enumerarea art. 108 nu include publicarea.
  • A Neurmarea tratamentului permite internarea medicală.
  • B Confiscarea extinsă este enumerată între măsurile de siguranță.
  • C Articolul 108 nu enumeră publicarea hotărârii între măsurile de siguranță.

3.1 p

Făptuitorul prezintă pericol social din cauza unei boli și este condamnat la închisoare. Ce reguli sunt corecte?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B

  1. Hai să urmărim condiția legală. Alineatul al treilea o prevede expres. Însănătoșirea nu este singurul termen posibil al măsurii. Textul menține tratamentul în timpul executării.
  • A Privarea de libertate nu întrerupe tratamentul: el se efectuează și în executare.
  • B Durata tratamentului poate ajunge până la ameliorarea care elimină pericolul.
  • C Legea cere efectuarea tratamentului și în timpul pedepsei privative de libertate.

4.1 p

O persoană bolnavă psihic prezintă pericol pentru societate. Ce prevede internarea medicală?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C

  1. Hai să urmărim condiția legală. Aceasta este unitatea prevăzută de text. Durata este legată de boală și pericol, nu de 30 de zile. Ameliorarea relevantă este alternativă însănătoșirii.
  • A Boala psihică și pericolul pentru societate pot justifica internarea într-o unitate sanitară de specialitate.
  • B Durata depinde de însănătoșire ori ameliorarea care înlătură pericolul, fără un termen fix de 30 de zile.
  • C Ameliorarea care înlătură pericolul este un reper legal de încetare.

5.1 p

Fapta s-a datorat nepregătirii care îl face pe autor inapt pentru profesie. Ce afirmații sunt corecte?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C

  1. Hai să urmărim condiția legală. Noua cerere cere cel puțin un an de la respingere. Alineatul al doilea impune termen și încetarea temeiurilor. Alineatul întâi include nepregătirea profesională.
  • A O cerere nouă este permisă numai după cel puțin un an de la respingerea anterioară.
  • B Revocarea la cerere cere cel puțin un an și încetarea temeiurilor măsurii.
  • C Nepregătirea care a determinat fapta și inaptitudinea pentru profesie permit interdicția.

6.1 p

Selectează afirmațiile corecte despre confiscarea specială.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C

  1. Hai să urmărim condiția legală. Alineatul al cincilea permite confiscarea valorii înlocuitoare. Litera e) păstrează rezerva restituirii și despăgubirii. Litera a) prevede bunurile produse.
  • A În lipsa bunurilor din categoriile b)-e), se confiscă echivalentul valoric în bani și bunuri.
  • B Confiscarea bunurilor dobândite exclude partea care servește despăgubirii victimei.
  • C Bunurile produse prin faptă sunt categorie expresă a confiscării speciale.

7.1 p

Emil a comis o faptă prevăzută de legea penală, nejustificată, dar neimputabilă. Există o stare de pericol care justifică măsura de siguranță analizată, iar condițiile ei speciale sunt îndeplinite. Lipsa unei pedepse împiedică măsura?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. A: Textul nu cere o condamnare anterioară. B: Art. 107 alin. (3) permite măsura fără aplicarea unei pedepse. C: Neimputabilitatea nu înlătură prin ea însăși posibilitatea măsurii.
  • A Nu este necesară o condamnare anterioară la o pedeapsă; măsura poate fi luată chiar dacă făptuitorului nu i se aplică nicio pedeapsă.
  • B Lipsa pedepsei nu împiedică măsura: fapta este prevăzută de legea penală și nejustificată, iar starea de pericol și condițiile speciale sunt îndeplinite. Neimputabilitatea nu exclude măsura.
  • C Neaplicarea pedepsei nu exclude măsurile de siguranță. Art. 107 alin. (3) permite expres luarea lor și în această situație.

8.1 p

Dan folosește la o faptă penală un bun al Irinei. Irina nu a cunoscut scopul folosirii, iar bunul nu poate fi confiscat de la ea în temeiul art. 112 alin. (1) lit. b). Ce prevede alin. (3), cu respectarea regulii valorice de la alin. (2)?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. A: Alin. (3) prevede confiscarea echivalentului, cu aplicarea alin. (2). B: Imposibilitatea confiscării bunului nu exclude echivalentul. C: Proprietarul terț care nu cunoaște scopul nu suportă confiscarea bunului în această ipoteză.
  • A Alin. (3) impune confiscarea echivalentului când bunul aparține terțului care nu a cunoscut scopul folosirii. Se aplică și alin. (2): confiscare parțială prin echivalent în caz de disproporție vădită, respectiv integrală pentru bunurile produse, modificate sau adaptate în scopul faptei.
  • B Este exclusă confiscarea bunului Irinei în ipoteza dată, dar nu și echivalentul: alin. (3) dispune expres confiscarea lui, cu aplicarea regulilor valorice din alin. (2).
  • C Bunul Irinei nu se confiscă potrivit lit. b), deoarece ea nu a cunoscut scopul folosirii sale. Necunoașterea este tocmai condiția care împiedică luarea bunului de la terț.

9.1 p

Un bun al lui Radu a fost adaptat special pentru comiterea faptei penale și folosit în acest scop. Valoarea sa este vădit disproporționată față de gravitatea faptei. Ce regulă prevede art. 112 alin. (2) C.pen.?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. A: Ultima teză a alin. (2) cere confiscarea integrală. B: Regula confiscării parțiale are excepția expresă a bunului adaptat. C: Disproporția nu înlătură confiscarea bunului special adaptat.
  • A Bunul îi aparține lui Radu și a fost adaptat și folosit pentru faptă. Alin. (2) impune confiscarea integrală a bunurilor astfel adaptate, chiar dacă valoarea lor este vădit disproporționată.
  • B Adaptarea specială este relevantă și atrage confiscarea întregului bun. Regula confiscării numai în parte prin echivalent nu se aplică în această ipoteză.
  • C Disproporția nu înlătură confiscarea. Bunul adaptat special pentru săvârșirea faptei se confiscă integral, potrivit tezei speciale a alin. (2).

10.1 p

Bunul dobândit de Sorin prin fapta penală este restituit integral persoanei vătămate. Este analizată exclusiv confiscarea ca bun dobândit prin faptă, potrivit art. 112 alin. (1) lit. e). Care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. A: Lit. e) condiționează confiscarea de nerestituirea bunului.

    B: Bunul a fost restituit, astfel încât nu îndeplinește această condiție.

    C: Restituirea nu transformă valoarea restituită într-un echivalent confiscabil.
  • A Lit. e) permite confiscarea numai dacă bunul nu este restituit și în măsura în care nu servește despăgubirii. Bunul deja restituit integral nu se confiscă încă o dată pe acest temei.
  • B Restituirea integrală persoanei vătămate înlătură condiția confiscării prevăzute de lit. e). În limitele temeiului analizat, bunul restituit nu mai este supus confiscării.
  • C Restituirea nu creează obligația confiscării aceleiași valori prin echivalent. Ea exclude confiscarea pe temeiul lit. e), care privește bunurile nerestituite și neafectate despăgubirii.

11.1 p

Victor îi dă lui Paul un bun pentru a-l răsplăti pentru săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală. Bunul fusese dobândit legal de Victor și nu a fost folosit la executarea faptei. Care afirmație este corectă potrivit art. 112 alin. (1) lit. d)?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. A: Recompensa este un temei distinct de instrumentul faptei. B: Acest temei nu cere ca bunul să fi fost produs prin faptă. C: Lit. d) include bunurile date pentru răsplătirea făptuitorului.
  • A Bunul este confiscabil ca răsplată potrivit lit. d), chiar dacă nu a fost instrumentul executării faptei. Condiția folosirii ca instrument ține de alt temei de confiscare.
  • B Confiscarea de la lit. d) privește bunul dat ca răsplată și nu cere ca el să fie produs prin faptă. Dobândirea sa legală de către Victor nu exclude confiscarea.
  • C Bunul a fost dat lui Paul ca răsplată pentru faptă, situație prevăzută distinct la lit. d). Proveniența licită a bunului și nefolosirea lui la executarea faptei nu înlătură acest temei.

12.1 p

O faptă prevăzută de legea penală este săvârșită prin presă. Se examinează confiscarea aparaturii autorului exclusiv ca instrument folosit la faptă, potrivit art. 112 alin. (1) lit. b). Care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. A: Alin. (4) exclude aplicarea lit. b) acestei categorii de fapte. B: Excepția vizează lit. b), fără extindere la lit. a). C: Proprietatea nu înlătură excepția expresă pentru presă.
  • A Fapta este săvârșită prin presă, iar confiscarea se examinează exclusiv ca instrument potrivit lit. b). Alin. (4) exclude expres acest temei.
  • B Excepția privește numai lit. b), nu și lit. a). Săvârșirea prin presă nu exclude prin ea însăși confiscarea bunurilor produse prin faptă.
  • C Deși aparatura aparține autorului, alin. (4) exclude aplicarea lit. b) pentru fapta săvârșită prin presă. Proprietatea nu înlătură această excepție.

13.1 p

Un bun dobândit prin fapta penală este supus confiscării potrivit art. 112 alin. (1) lit. e). Maria obținuse și bani din exploatarea acelui bun. Care afirmație este corectă despre acești bani?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. A: Confiscarea bunului inițial nu înlocuiește confiscarea câștigurilor sale. B: Bunul din lit. e) nu intră în excepțiile pentru instrumentele de la lit. b)-c). C: Alin. (6) include și câștigurile din exploatare.
  • A Confiscarea bunului inițial nu exclude confiscarea banilor proveniți din exploatarea lui. Alin. (6) o prevede suplimentar, iar bunul de la lit. e) nu intră în excepțiile pentru lit. b) și c).
  • B Banii provin din exploatarea unui bun confiscabil potrivit lit. e), astfel că sunt supuși și ei confiscării prin alin. (6). Excepția acelui alineat privește bunurile de la lit. b) și c), nu ipoteza dată.
  • C Alin. (6) extinde confiscarea și la banii obținuți din exploatarea bunului confiscabil. Nu este necesar ca acești bani să fi fost dobândiți direct prin fapta inițială.

14.1 p

Alina a comis o faptă prevăzută de legea penală, nejustificată, și suferă de o boală infectocontagioasă care o face periculoasă pentru societate. Nu are o boală psihică și nu s-a luat anterior obligarea la tratament medical. Celelalte condiții legale sunt îndeplinite. Potrivit art. 110:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. A: Articolul 110 include boala infectocontagioasă ca temei distinct de boala psihică. B: Boala infectocontagioasă și pericolul pentru societate sunt prevăzute expres de art. 110. C: Internarea directă din art. 110 nu cere aplicarea și refuzul anterior al măsurii din art. 109.
  • A Boala infectocontagioasă este un temei expres și alternativ al internării; nu este necesară și o boală psihică, dacă există pericol pentru societate.
  • B Alina suferă de o boală infectocontagioasă și prezintă pericol social, iar celelalte condiții sunt îndeplinite; art. 110 permite internarea până la însănătoșire sau ameliorarea care înlătură pericolul.
  • C Art. 110 permite internarea direct pentru boala infectocontagioasă și starea de pericol; refuzul unui tratament anterior nu este o condiție a acestui temei.

15.1 p

Față de Mircea este luată obligarea la tratament medical și este aplicată o pedeapsă privativă de libertate. El începe executarea pedepsei. Ce prevede art. 109 alin. (3) despre tratamentul dispus?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. A: Articolul 109 alin. (3) permite și impune efectuarea tratamentului inclusiv în timpul executării pedepsei. B: Începerea executării pedepsei nu desființează obligarea la tratament medical. C: Textul reglementează expres continuarea tratamentului în timpul pedepsei privative de libertate.
  • A Închisoarea nu amână tratamentul până la liberare; legea cere efectuarea lui și în timpul executării pedepsei.
  • B Începerea executării pedepsei nu înlocuiește și nu înlătură măsura; tratamentul se efectuează și în această perioadă.
  • C Mircea este obligat la tratament și condamnat la o pedeapsă privativă de libertate, astfel că tratamentul continuă și pe durata executării acesteia.

16.1 p

Tudor folosește o profesie la comiterea intenționată a unei fapte penale. Este însă apt și pregătit pentru acea profesie; fapta nu provine din incapacitate, nepregătire sau altă cauză de inaptitudine. Este analizată strict măsura de siguranță din art. 111, nu pedeapsa complementară. Care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. A: Interdicția din art. 111 este o măsură de siguranță, distinctă de pedeapsa complementară reglementată de art. 66. B: Simpla folosire a profesiei nu înlocuiește condiția cauzală specifică a măsurii de siguranță. C: Articolul 111 alin. (1) cere ca fapta să fie săvârșită datorită unei cauze care îl face inapt pentru activitatea respectivă.
  • A Art. 111 privește o măsură de siguranță, clasificată expres ca atare de art. 108; pedeapsa complementară are reglementarea distinctă din art. 66.
  • B Aptitudinea este relevantă: art. 111 cere legătura cauzală dintre faptă și incapacitate, nepregătire ori altă cauză de inaptitudine, care lipsește în speță.
  • C Măsura din art. 111 presupune ca fapta să fi fost săvârșită datorită unei cauze de inaptitudine. Simpla folosire a profesiei, de către o persoană aptă și pregătită, nu îndeplinește condiția.

17.1 p

Interzicerea exercitării profesiei lui Vlad, ca măsură de siguranță, a fost luată acum 2 ani. O cerere de revocare a fost respinsă acum 6 luni. Temeiurile măsurii au încetat între timp, iar Vlad dorește să formuleze imediat o nouă cerere. Potrivit art. 111 alin. (2):

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. A: Termenul de la luarea măsurii nu înlocuiește regula distinctă privind repetarea cererii după respingere. B: Articolul 111 alin. (2) cere cel puțin un an de la respingerea cererii anterioare; cele 6 luni nu sunt suficiente. C: Încetarea temeiurilor nu înlătură termenul distinct pentru o nouă cerere după respingere.
  • A Cei doi ani de la luarea măsurii nu substituie termenul distinct de cel puțin un an calculat de la respingerea ultimei cereri.
  • B Noua cerere poate fi formulată numai după cel puțin un an de la respingerea celei anterioare. Intervalul de șase luni o face prematură.
  • C Încetarea temeiurilor este necesară, dar nu înlătură termenul minim de un an de la respingerea cererii anterioare; au trecut numai șase luni.

18.1 p

În cauza lui Radu se găsește un pistol letal pe care îl deține fără drept, în condițiile art. 342 alin. (1). Nu este produs sau recompensă a altei fapte și nu a fost folosit la săvârșirea unei alte infracțiuni. Este analizată confiscarea specială ca bun a cărui deținere este interzisă de legea penală. Care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. A: Articolul 112 alin. (1) lit. f) este un temei distinct de confiscarea bunurilor produse ori dobândite prin faptă.

    B: Temeiul lit. f) nu cere folosirea bunului ca instrument la o altă infracțiune.

    C: Deținerea fără drept în condițiile art. 342 alin. (1) plasează arma în categoria bunurilor a căror deținere este interzisă penal.
  • A Art. 112 alin. (1) lit. f) este un temei distinct pentru bunurile deținute în mod interzis de legea penală; nu cere ca pistolul să provină din altă faptă.
  • B Folosirea ca instrument al altei infracțiuni nu este necesară pentru confiscarea de la lit. f); deținerea fără drept a pistolului letal este situația relevantă.
  • C Pistolul letal deținut fără drept în condițiile art. 342 alin. (1) intră în categoria bunurilor a căror deținere este interzisă de legea penală, independent de categoriile produsului sau instrumentului.

19.1 p

Sunt îndeplinite condițiile generale ale confiscării extinse în cauza lui Răzvan. Un apartament dobândit în 2023 și cuprins în perioada legală a fost transferat lui Teodor în 2025 pentru evitarea confiscării. Teodor nu cunoștea efectiv scopul, dar se stabilește că ar fi trebuit să îl cunoască. Potrivit art. 112^1 alin. (2):

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. A: Articolul 112^1 alin. (2) include terții care știau sau ar fi trebuit să știe că scopul transferului era evitarea confiscării. B: Pentru bunul transferat terțului, textul cere condiția de cunoaștere indicată, fără o condamnare a terțului în aceeași cauză. C: Textul nu se limitează la cunoașterea efectivă, ci include și criteriul cunoașterii datorate.
  • A Sunt date condițiile generale și încadrarea temporală, iar terțul trebuia să cunoască scopul de evitare a confiscării. Legea permite confiscarea și fără cunoaștere efectivă.
  • B Pentru bunul transferat terțului, art. 112^1 alin. (2) cere cunoașterea efectivă sau datorată a scopului transferului, fără să impună condamnarea terțului în aceeași cauză.
  • C Cunoașterea efectivă nu este indispensabilă: este suficient și ca Teodor să fi trebuit să știe că transferul urmărea evitarea confiscării.

20.1 p

În cauza lui Bogdan sunt îndeplinite condițiile confiscării extinse pentru o infracțiune din 2024. După evaluarea legală a bunurilor și veniturilor din perioada relevantă, instanța stabilește o diferență de 300.000 lei care excedează veniturilor licite. Se propune confiscarea extinsă a unei valori de 500.000 lei. Nu se analizează confiscarea specială. În această situație:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. A: Alin. (8) limitează confiscarea la valoarea bunurilor dobândite în perioada legală care depășește veniturile licite. Diferența relevantă, legal stabilită aici, este de 300.000 lei. B: Confiscarea extinsă poate privi alte bunuri decât cele supuse confiscării speciale. Plafonul său se raportează la excedentul bunurilor din perioada legală față de veniturile licite, nu la simpla valoare a folosului faptei de condamnare. C: Convingerea privind proveniența infracțională este o condiție a confiscării extinse, dar nu elimină plafonul prevăzut de art. 112^1 alin. (8).
  • A Diferența legal evaluată dintre bunurile din perioada relevantă și veniturile licite este 300.000 lei, valoare care constituie plafonul confiscării extinse.
  • B În confiscarea extinsă analizată, limita legală este excedentul bunurilor din perioada relevantă față de veniturile licite, nu numai folosul infracțiunii pentru care s-a pronunțat condamnarea.
  • C Convingerea provenienței infracționale nu înlătură plafonul legal: confiscarea extinsă nu poate depăși excedentul patrimonial stabilit, aici 300.000 lei.

Ideile cheie: măsurile de siguranță

Alte capitole

Măsurile preventiveMinoritateaModurile de dobândire a drepturilor reale principale