Persoana juridică

20 de grile originale la persoana juridică, după Codul civil (Legea nr. 287/2009). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Pe această pagină: art. 187, art. 193, art. 197, art. 199, art. 206, art. 207, art. 209, art. 218.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

1.1 p

Cu privire la constituirea persoanei juridice:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C

  1. Hai să urmărim condiția din text. A: Articolul cere o organizare distinctă. B: Regula este durata nedeterminată, cu derogările permise. C: Patrimoniul și scopul sunt cerințe legale cumulative.
  • A Organizarea de sine stătătoare este unul dintre elementele constitutive obligatorii.
  • B Regula este durata nedeterminată; o altă durată poate rezulta din lege, actul constitutiv sau statut.
  • C Persoana juridică trebuie să aibă patrimoniu propriu afectat unui scop licit și moral, în acord cu interesul general.

2.1 p

Un creditor urmărește executarea obligațiilor unei persoane juridice. Ca regulă:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B

  1. Hai să urmărim condiția din text. A: Patrimoniul propriu garantează obligațiile asumate. B: Personalitatea juridică permite participarea în nume propriu. C: Regula responsabilității persoanei juridice contrazice exclusivitatea administratorului.
  • A Ca regulă, persoana juridică răspunde pentru obligațiile asumate cu bunurile proprii, dacă legea nu dispune altfel.
  • B Persoana juridică participă la circuitul civil în nume propriu.
  • C Regula stabilește răspunderea persoanei juridice cu bunurile proprii, nu transferul exclusiv al tuturor obligațiilor către administrator.

3.1 p

Cauza nulității unei persoane juridice este înlăturată înaintea închiderii dezbaterilor în primă instanță. Sunt corecte afirmațiile:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C

  1. Hai să urmărim condiția din text. A: Legea se referă expres și la nulitatea absolută. B: Textul permite acoperirea ambelor feluri de nulitate. C: Încetarea persoanei juridice operează fără retroactivitate.
  • A Acoperirea în aceste condiții este prevăzută atât pentru nulitatea absolută, cât și pentru cea relativă.
  • B Și nulitatea absolută se acoperă dacă motivul ei este înlăturat până la închiderea dezbaterilor în prima instanță.
  • C Dacă intervine totuși o hotărâre definitivă de nulitate, persoana juridică încetează fără efect retroactiv și intră în lichidare.

4.1 p

O persoană juridică este declarată nulă după ce administratorul ei a încheiat acte cu terți. Potrivit regulii speciale:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C

  1. Hai să urmărim condiția din text. A: Aceasta este excepția expresă a articolului. B: Opozabilitatea este condiționată de cunoașterea cauzei. C: Legea conservă actele încheiate anterior.
  • A Opozabilitatea față de terț presupune dovada că acesta cunoștea cauza nulității când a încheiat actul.
  • B Persoana juridică, fondatorii și asociații nu pot opune nulitatea terților decât dacă dovedesc cunoașterea cauzei la încheiere.
  • C Nulitatea persoanei juridice nu afectează prin ea însăși actele anterioare încheiate în numele ei de organele de administrare.

5.1 p

O persoană juridică fără scop lucrativ încheie un act străin scopului său, în afara drepturilor necesare realizării acestuia. Potrivit capacității sale:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C

  1. Hai să urmărim condiția din text. A: Regula generală nu înlătură specialitatea expresă. B: Persoanele fără scop lucrativ au această limită. C: Încălcarea specialității atrage sancțiunea expresă.
  • A Capacitatea acestei persoane juridice este limitată la necesitățile scopului; încălcarea limitării atrage nulitatea absolută.
  • B Persoana juridică fără scop lucrativ poate avea numai drepturile și obligațiile necesare scopului prevăzut în lege, actul constitutiv sau statut.
  • C Încălcarea limitării la drepturile și obligațiile necesare scopului persoanei juridice fără scop lucrativ atrage nulitatea absolută.

6.1 p

O activitate supusă autorizării este desfășurată înainte de obținerea autorizației necesare. Sunt corecte afirmațiile:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B

  1. Hai să urmărim condiția din text. A: Răspunderea personală se adaugă nulității. B: Lipsa autorizației este sancționată expres. C: Dreptul apare la obținerea autorizației, ca regulă.
  • A Persoanele care le-au făcut răspund nelimitat și solidar pentru toate prejudiciile cauzate, independent de alte sancțiuni.
  • B Actele și operațiunile realizate fără autorizațiile cerute de lege sunt lovite de nulitate absolută.
  • C Dreptul se naște la obținerea autorizației, nu la simpla depunere a cererii, dacă legea nu prevede altfel.

7.1 p

În raporturile dintre persoana juridică și administratorii săi:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C

  1. Hai să urmărim condiția din text. A: Legea cere separarea, nu confundarea patrimoniilor. B: Mandatul este regimul analogic subsidiar. C: Menținerea separației este obligație expresă.
  • A Legea impune separarea patrimoniilor, nu confundarea lor.
  • B Regulile mandatului se aplică prin analogie dacă legea, actul constitutiv sau statutul nu prevăd altfel.
  • C Administratorii trebuie să asigure și să mențină separația patrimoniului persoanei juridice de propriul patrimoniu.

8.1 p

Administratorul depășește o limită de reprezentare din statut, iar terțul nu o cunoștea. Potrivit regulii raporturilor cu terții:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C

  1. Hai să urmărim condiția din text. A: Protecția terțului este expres prevăzută. B: Publicarea singură nu este dovada cerută. C: Sarcina probei cunoașterii revine persoanei juridice.
  • A Depășirea limitei statutare nu liberează persoana juridică dacă terțul nu o cunoștea la încheiere.
  • B Simpla publicare a statutului nu constituie dovada cunoașterii depășirii puterii de reprezentare.
  • C Persoana juridică trebuie să dovedească faptul că terțul cunoștea depășirea la data încheierii actului; publicarea singură nu ajunge.

9.1 p

O persoană juridică legal constituită încheie în nume propriu un contract. Potrivit regulii generale, cu ce bunuri răspunde pentru obligațiile asumate?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Persoana juridică răspunde cu bunurile proprii, sub rezerva derogărilor legale. Semnarea ca reprezentant nu transferă datoria contractuală asupra sa. Fondatorii nu răspund prin această regulă generală cu bunurile personale.
  • A Regula generală este răspunderea persoanei juridice cu propriile bunuri pentru obligațiile asumate în nume propriu, dacă legea nu dispune altfel.
  • B Semnarea în calitate de reprezentant nu face, prin regula generală, ca bunurile sale personale să garanteze obligația persoanei juridice.
  • C Regula generală nu transferă datoria persoanei juridice asupra bunurilor personale ale tuturor fondatorilor.

10.1 p

Actul constitutiv și statutul unei persoane juridice nu prevăd durata, iar legea nu stabilește una specială. Care durată se aplică?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Articolul nu instituie un termen de cinci ani. În lipsa unei prevederi contrare, durata este nedeterminată. Articolul nu instituie un termen de trei ani.
  • A Termenul de cinci ani nu rezultă din regula aplicabilă atunci când durata nu a fost stabilită.
  • B Nici legea, nici actul constitutiv, nici statutul nu prevăd altă durată, deci persoana juridică există pe durată nedeterminată.
  • C Termenul de trei ani nu este durata supletivă; în lipsa unei prevederi contrare durata este nedeterminată.

11.1 p

Actul de înființare al unei persoane juridice nu indică sediul. Cum se califică nulitatea prevăzută pentru acest viciu?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Prejudiciul creditorilor nu este condiția sancțiunii indicate. Lipsa sediului este inclusă între cauzele nulității absolute. Lipsa mențiunii sediului intră sub nulitatea absolută.
  • A Pentru lipsa sediului sancțiunea este nulitatea absolută, fără condiția prejudicierii creditorilor.
  • B Lipsa sediului din actul de înființare intră la alin. (1) lit. e), inclus expres între cauzele de nulitate absolută.
  • C Omiterea sediului este cazul de la lit. e), cuprins în intervalul c)-g) pentru care alin. (2) stabilește nulitatea absolută.

12.1 p

Hotărârea care declară nulitatea persoanei juridice a rămas definitivă. Ce efect are asupra existenței acesteia?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Articolul prevede încetare și lichidare, nu suspendare. Încetarea prin nulitate nu are efect retroactiv. De la hotărârea definitivă, persoana încetează și intră în lichidare.
  • A Hotărârea definitivă produce încetarea și lichidarea, nu suspendarea personalității până la remediere.
  • B Textul exclude expres retroactivitatea încetării persoanei juridice.
  • C De la rămânerea definitivă a hotărârii, persoana juridică încetează fără efect retroactiv și intră în lichidare.

13.1 p

O organizație este legal înființată, are organizare de sine stătătoare și patrimoniu propriu afectat unui scop licit și moral, în acord cu interesul general. Legea nu o declară expres persoană juridică. Care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. A: A: Calitatea de persoană juridică este recunoscută și organizațiilor legal înființate care întrunesc toate elementele constitutive, fără declarare expresă în lege.
    B: B: Scopul trebuie să fie licit și moral, în acord cu interesul general; caracterul lucrativ nu este un element constitutiv cerut de acest text.
    C: C: Textul include expres și organizațiile care nu sunt declarate de lege persoane juridice, dar îndeplinesc condițiile articolului 187.
  • A Organizația legal înființată întrunește toate elementele art. 187, deci este persoană juridică și fără declarare expresă.
  • B Legea cere un scop licit și moral, în acord cu interesul general, fără a impune caracterul lucrativ.
  • C Art. 188 recunoaște expres personalitatea și organizațiilor care îndeplinesc condițiile legale fără declarare expresă.

14.1 p

Organele de administrare ale unei persoane juridice au încheiat un contract cu Irina, care nu cunoștea cauza de nulitate a persoanei juridice. Ulterior, nulitatea acesteia este constatată de instanță. Ce efect are această constatare asupra contractului anterior?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. A: A: Constatarea nulității persoanei juridice nu aduce atingere actelor încheiate anterior în numele ei de organele de administrare.
    B: B: Legea protejează actele anterioare ale organelor de administrare, fără ca nulitatea persoanei juridice să le desființeze.
    C: C: Fondatorii nu pot opune terțului nulitatea persoanei juridice fără dovada că acesta cunoștea cauza la încheierea actului.
  • A Constatarea nulității persoanei juridice nu desființează contractul anterior încheiat de organele sale de administrare.
  • B Contractul anterior rămâne neatins; Irina nu cunoștea cauza de nulitate, astfel că nici excepția de opozabilitate nu intervine.
  • C Fondatorii nu îi pot opune Irinei nulitatea persoanei juridice, fiind precizat că ea nu cunoștea cauza la încheierea contractului.

15.1 p

Textul statutului unei persoane juridice diferă de textul publicat oficial și de cel depus la registrul public. Paul, terț contractant, nu cunoștea textul depus la registru. Ce poate opune el persoanei juridice?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. A: A: Persoana juridică trebuie să verifice identitatea textelor, iar terțul care nu cunoștea textul depus poate opune oricare dintre ele. B: B: În caz de neconcordanță, terțul poate opune oricare dintre texte; legea nu conferă exclusivitate textului depus la registru. C: C: Publicarea oficială nu înlătură dreptul terțului de a opune celelalte texte, câtă vreme excepția cunoașterii nu este dovedită.
  • A Neconcordanța și necunoașterea textului depus permit lui Paul să opună oricare dintre cele trei texte.
  • B Paul poate invoca și celelalte texte; cel depus la registru nu are exclusivitate cât timp el nu îl cunoștea.
  • C Publicația oficială nu înlătură celelalte variante: legea îi lasă terțului alegerea, în lipsa cunoașterii textului depus.

16.1 p

Fondatorii care trebuiau să ceară înregistrarea unei persoane juridice omit formalitățile și îi cauzează astfel Mariei un prejudiciu. Care este întinderea răspunderii lor prevăzute de Codul civil?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. A: A: Textul impune solidaritatea, nu împărțirea răspunderii potrivit participațiilor. B: B: Răspunderea pentru această omisiune este nelimitată, nu plafonată la aport. C: C: Fondatorii obligați să ceară formalitățile răspund nelimitat și solidar pentru prejudiciul produs prin omisiune.
  • A Răspunderea este solidară, nu împărțită între fondatori proporțional cu participația.
  • B Obligația de a cere formalitățile le revenea fondatorilor, iar răspunderea pentru prejudiciul cauzat este nelimitată, fără plafonul aportului.
  • C Fondatorii trebuiau să ceară înregistrarea, iar omisiunea lor a cauzat prejudiciul, deci răspund nelimitat și solidar.

17.1 p

O persoană juridică fără scop lucrativ încheie un contract oneros pentru drepturi și obligații care nu sunt necesare realizării scopului său statutar. Nu există o dispoziție specială aplicabilă. Ce sancțiune prevede Codul civil?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. A: A: Persoanele juridice fără scop lucrativ au doar drepturile și obligațiile necesare scopului lor, suplimentar limitei generale privind drepturile rezervate persoanei fizice.
    B: B: Încălcarea limitelor prevăzute pentru capacitatea de folosință este sancționată expres cu nulitate absolută, nu relativă.
    C: C: Contractul depășește specialitatea capacității persoanei juridice fără scop lucrativ, iar articolul 206 alineatul (3) impune nulitatea absolută.
  • A Pentru persoana juridică fără scop lucrativ se aplică limita specialității: drepturile și obligațiile trebuie să fie necesare scopului său.
  • B Încălcarea limitei din alin. (2) atrage nulitate absolută, nu anulabilitate pentru un interes particular.
  • C Contractul produce drepturi și obligații nenecesare scopului statutar, încălcând alin. (2), iar sancțiunea prevăzută de alin. (3) este nulitatea absolută.

18.1 p

Un membru al organului de control era incompatibil potrivit statutului la numire. Se cere anularea unui act încheiat cu încălcarea acestei incompatibilități, dar nu s-a produs nicio vătămare și nu se invocă alt viciu. Care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. A: Lipsa vătămării împiedică anularea întemeiată pe simpla incompatibilitate a membrului organului. B: Vătămarea este relevantă pentru anularea actului în această situație, nu doar pentru eventualele despăgubiri. C: Legea califică actele drept anulabile și interzice anularea pentru simpla incompatibilitate dacă nu s-a produs o vătămare; nu instituie nulitate absolută.
  • A Se invocă numai incompatibilitatea statutară și nu există vătămare, deci actul nu poate fi anulat pe acest temei.
  • B Lipsa vătămării împiedică însăși anularea pentru simpla incompatibilitate, nu privește doar despăgubirile.
  • C Regimul este al anulabilității, iar simpla incompatibilitate nu permite anularea fără o vătămare.

19.1 p

Administratorul încheie un act care depășește puterea de reprezentare conferită prin statut. Terțul nu cunoștea depășirea, iar persoana juridică invocă drept dovadă a cunoașterii doar publicarea statutului. Ce rezultă din Codul civil?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. A: Legea exclude expres suficiența simplei publicări a statutului ca dovadă a cunoașterii de către terț. B: Persoana juridică este angajată chiar prin depășirea puterii statutare, în lipsa dovezii că terțul o cunoștea; simpla publicare nu este această dovadă. C: Depășirea puterii stabilite prin statut nu este prin ea însăși suficientă pentru înlăturarea angajării persoanei juridice.
  • A Legea exclude expres simpla publicare ca dovadă a cunoașterii depășirii, astfel că această probă nu înlătură angajarea persoanei juridice.
  • B Depășirea puterii statutare angajează persoana juridică față de terțul care nu o cunoștea; publicarea singură nu dovedește cunoașterea.
  • C Depășirea limitelor statutare nu exclude automat efectele actului; excepția cere dovada că terțul cunoștea depășirea la încheiere.

20.1 p

Dan, membru al organului de administrare, săvârșește o faptă ilicită legată de atribuțiile încredințate și produce unui terț un prejudiciu. Sunt îndeplinite condițiile răspunderii. Care afirmații sunt corecte?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C

  1. A: Faptele organelor obligă persoana juridică atunci când au legătură cu atribuțiile sau scopul funcțiilor încredințate.
    B: Răspunderea persoanei juridice nu exclude răspunderea personală și solidară a autorului faptei ilicite.
    C: Autorul faptei ilicite răspunde personal și solidar, atât față de persoana juridică, cât și față de terți.
  • A Fapta ilicită are legătură cu atribuțiile încredințate lui Dan, iar condițiile răspunderii sunt îndeplinite, deci obligă și persoana juridică.
  • B Angajarea persoanei juridice nu îl exonerează pe autor; legea adaugă răspunderea sa personală și solidară față de terț.
  • C Dan este autorul faptei ilicite, astfel că răspunde personal și solidar față de terț, pe lângă răspunderea persoanei juridice.

Ideile cheie: persoana juridică

Alte capitole

Pluralitatea de infracțiuniPrescripția extinctivăProbele, mijloacele de probă și procedeele probatorii