Unitatea și pluralitatea de infracțiuni

15 grile originale la unitatea și pluralitatea de infracțiuni, după Codul penal (Legea nr. 286/2009). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Pe această pagină: art. 35, art. 36, art. 37.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

1.1 p

Mara comite la intervale diferite acte care au fiecare conținutul aceleiași infracțiuni, în realizarea aceleiași rezoluții. Care afirmații sunt corecte?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C

  1. Hai să urmărim condiția legală. A este corectă: actele trebuie să realizeze aceeași rezoluție. B este greșită: identitatea conținutului nu înlocuiește unitatea rezoluției. C este corectă: situația reproduce condițiile cumulative ale definiției.
  • A Rezoluția comună este cerută expres de definiție.
  • B Identitatea infracțiunii nu înlocuiește cerința aceleiași rezoluții.
  • C Actele descrise întrunesc repetarea la intervale și aceeași rezoluție pentru aceeași infracțiune.

2.1 p

O incriminare include, ca element circumstanțial agravant, o acțiune care constituie ea însăși faptă prevăzută de legea penală. Ce afirmații sunt corecte?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C

  1. Hai să urmărim condiția legală. A este corectă: elementul circumstanțial agravant intră în definiție. B este greșită: aceste cerințe aparțin infracțiunii continuate, nu definiției celei complexe. C este corectă: articolul prevede și elementul constitutiv.
  • A Includerea faptei ca element circumstanțial agravant intră în definiția infracțiunii complexe.
  • B Complexitatea rezultă din absorbția legală, fără cerința actelor repetate și a rezoluției comune.
  • C Textul admite alternativ absorbția ca element constitutiv.

3.1 p

Pentru o infracțiune continuată sancționată cu închisoare, ce poate face instanța asupra maximului special?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B

  1. Hai să urmărim condiția legală. A este corectă: acesta este plafonul legal al majorării. B este corectă: formularea se poate majora conferă caracter facultativ. C este greșită: legea nu prevede dublarea.
  • A Maximul închisorii se poate majora cu cel mult 3 ani.
  • B Expresia se poate și limita de cel mult 3 ani exclud un adaos fix obligatoriu.
  • C Legea prevede o majorare facultativă limitată la 3 ani, nu dublarea obligatorie.

4.1 p

Care afirmații sunt corecte despre sancționarea formelor de unitate?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B

  1. Hai să urmărim condiția legală. A este corectă: alineatul al doilea consacră această regulă. B este corectă: acesta este plafonul special pentru amendă. C este greșită: articolul aplică pedeapsa infracțiunii complexe, nu cumulul descris.
  • A Se aplică pedeapsa proprie infracțiunii complexe.
  • B Pentru amenda infracțiunii continuate, majorarea facultativă a maximului este cel mult o treime.
  • C Textul prevede pedeapsa infracțiunii complexe, nu cumulul obligatoriu al pedepselor absorbite.

5.1 p

La o infracțiune complexă săvârșită cu intenție depășită se produce numai rezultatul mai grav al acțiunii secundare. Ce sancțiune prevede textul?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Hai să urmărim condiția legală. A este corectă: aceasta este regula specială a alineatului al treilea. B este greșită: articolul nu substituie o amendă obligatorie. C este greșită: legea trimite la infracțiunea complexă consumată.
  • A Ipoteza are expres sancțiunea infracțiunii complexe consumate.
  • B Se aplică pedeapsa prevăzută de incriminarea complexă, fără o regulă de amendă exclusivă.
  • C Textul impune sancțiunea consumării, nu reducerea pentru tentativă.

6.1 p

După condamnarea definitivă pentru o infracțiune continuată sunt judecate alte acțiuni din conținutul aceleiași infracțiuni. Ce reguli se aplică?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C

  1. Hai să urmărim condiția legală. A este greșită: există limita expresă a pedepsei anterioare. B este corectă: articolul instituie această limită minimă de recalculare. C este corectă: evaluarea legală privește întregul infracțiunii.
  • A Legea interzice o pedeapsă mai ușoară decât cea anterioară.
  • B Pedeapsa anterioară constituie limita sub care noua pedeapsă nu poate coborî.
  • C Recalcularea are în vedere întreaga infracțiune, inclusiv acțiunile ulterior judecate.

7.1 p

În realizarea aceleiași rezoluții, Marius săvârșește la intervale diferite trei acțiuni care prezintă fiecare conținutul aceleiași infracțiuni. Persoanele vătămate sunt diferite. Nu există alte împrejurări care să împiedice unitatea. Care afirmație este corectă potrivit art. 35 C.pen.?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. A: Sunt date pluralitatea actelor la intervale diferite, aceeași rezoluție și conținutul aceleiași infracțiuni pentru fiecare act. B: Concursul formal presupune o acțiune sau inacțiune care realizează conținutul mai multor infracțiuni; aceeași rezoluție nu înlocuiește această structură. C: Definiția actuală de la art. 35 alin. (1) nu cuprinde cerința aceleiași persoane vătămate.
  • A Aceeași persoană a realizat la intervale diferite, în aceeași rezoluție, acțiuni cu conținutul aceleiași infracțiuni. Identitatea victimei nu este cerută, iar speța exclude alte impedimente.
  • B Concursul formal presupune o singură acțiune ori inacțiune care realizează mai multe infracțiuni. Speța descrie trei acțiuni în condițiile formei continuate.
  • C Art. 35 alin. (1) nu cere aceeași persoană vătămată. Victimele diferite nu exclud singure forma continuată, celelalte cerințe fiind îndeplinite.

8.1 p

La fiecare dintre trei ocazii distincte, Pavel ia o hotărâre nouă de a comite o infracțiune de același fel, fără să acționeze în executarea unei rezoluții anterioare comune. Faptele sunt judecate împreună. Care afirmație este corectă despre forma continuată?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. A: Judecarea împreună nu creează retroactiv rezoluția comună cerută de art. 35 alin. (1). B: Identitatea conținutului infracțiunilor nu înlocuiește cerința aceleiași rezoluții. C: Enunțul exclude expres această cerință, astfel încât nu poate fi reținută infracțiunea continuată.
  • A Judecarea faptelor împreună nu înlocuiește cerința substanțială a aceleiași rezoluții infracționale, absentă în speță.
  • B Conținutul infracțional identic nu este suficient. Faptele trebuie să realizeze aceeași rezoluție, însă Pavel a luat hotărâri noi distincte.
  • C Legea cere realizarea aceleiași rezoluții. Hotărârile noi la fiecare ocazie, fără rezoluție comună anterioară, exclud forma continuată.

9.1 p

Radu ia un bun prin amenințarea victimei, în condițiile tâlhăriei din art. 233 C.pen. Amenințarea este chiar mijlocul prin care obține bunul, fără acte distincte care să depășească acest conținut. Cum se explică unitatea infracțională?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. A: În situația dată, amenințarea este inclusă în infracțiunea complexă, nu o infracțiune distinctă aflată automat în concurs cu furtul. B: Forma continuată cere ca fiecare act să prezinte conținutul aceleiași infracțiuni. Construcția din enunț este cea a infracțiunii complexe. C: Art. 35 alin. (2) privește includerea unei fapte penale ca element al altei infracțiuni. Art. 233 include amenințarea ca mijloc al tâlhăriei.
  • A Furtul și amenințarea folosită ca mijloc de luare sunt absorbite în tâlhărie. În lipsa actelor distincte care depășesc acest conținut, nu formează concurs real.
  • B Forma continuată cere acte care au fiecare conținutul aceleiași infracțiuni, în aceeași rezoluție și la intervale diferite. Integrarea furtului și amenințării în tâlhărie explică forma complexă.
  • C Amenințarea folosită pentru luarea bunului intră în conținutul tâlhăriei. Absorbția acestei fapte ca element constitutiv explică infracțiunea complexă.

10.1 p

Pentru infracțiunea reținută în formă continuată, legea prevede închisoarea de la 1 la 5 ani. Se aplică art. 36 alin. (1) C.pen., fără alte cauze de modificare. Care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. A: Art. 36 alin. (1) permite majorarea maximului, nu și a minimului special. B: Majorarea este facultativă și de cel mult 3 ani, nu una obligatorie în cuantumul maxim. C: Maximul de 5 ani poate fi majorat cu cel mult 3 ani, până la 8 ani, iar textul nu modifică minimul.
  • A Art. 36 alin. (1) permite majorarea numai a maximului închisorii. Minimul de 1 an nu poate deveni 4 ani prin acest text.
  • B Expresia «se poate majora cu cel mult 3 ani» lasă instanței posibilitatea majorării, fără să impună automat sporul integral ori maximul de 8 ani.
  • C Maximul de 5 ani poate crește cu cel mult 3 ani, până la 8 ani. Majorarea este facultativă și nu afectează minimul de 1 an.

11.1 p

Patru acte sunt reținute ca o singură infracțiune continuată, sancționată cu amendă. Este analizat regimul acestei unități, fără alte cauze de modificare. Care afirmație este corectă despre art. 36 alin. (1) C.pen.?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. A: Pentru amenda infracțiunii continuate, art. 36 alin. (1) permite majorarea maximului cu cel mult o treime. B: Mecanismul amenzii celei mai grele cu spor din celelalte amenzi aparține concursului, nu infracțiunii continuate. C: Infracțiunea continuată reprezintă o unitate, iar art. 36 alin. (1) nu prevede cumularea integrală a unor amenzi pentru fiecare act.
  • A Pentru unitatea continuată se aplică pedeapsa infracțiunii săvârșite. Maximul amenzii poate crește cu cel mult o treime, fără spor obligatoriu calculat din alte amenzi.
  • B Pedeapsa cea mai grea plus o treime din celelalte amenzi este regimul concursului. Aici există o singură infracțiune continuată, cu majorarea facultativă a maximului amenzii.
  • C Cele patru acte formează o singură infracțiune continuată, căreia i se aplică o pedeapsă. Textul nu permite patru amenzi însumate integral.

12.1 p

Dan lovește intenționat victima pentru a-i lua bunul, dar nu reușește să îl sustragă. Din culpa lui Dan, violența produce moartea victimei. Se reține o infracțiune complexă săvârșită cu intenție depășită, în care s-a produs rezultatul mai grav al acțiunii secundare. Fără alte modificări, ce regim rezultă din art. 36 alin. (3) și art. 236 C.pen.?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. A: Moartea din culpă produsă de violența intenționată face incidentă forma complexă cu rezultatul mai grav, nu limitele tâlhăriei de bază. B: Art. 36 alin. (3) cere pedeapsa infracțiunii complexe consumate când s-a produs rezultatul mai grav al acțiunii secundare. Art. 236 prevede 7-18 ani și interzicerea unor drepturi. C: Neproducerea rezultatului acțiunii principale nu atrage înjumătățirea pedepsei în această ipoteză specială a art. 36 alin. (3).
  • A Moartea victimei din culpă după violența intenționată atrage art. 236, aplicabil cu art. 36 alin. (3). Limitele tâlhăriei de bază, de 2 la 7 ani, nu sunt cele incidente.
  • B Deși bunul nu a fost sustras, rezultatul mai grav al violenței s-a produs din culpă. Art. 36 alin. (3) impune pedeapsa infracțiunii complexe consumate, prevăzută de art. 236: 7 la 18 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
  • C În condițiile intenției depășite și ale producerii numai a rezultatului mai grav al acțiunii secundare, art. 36 alin. (3) impune pedeapsa formei complexe consumate, fără înjumătățirea pentru tentativă.

13.1 p

Dorin a fost condamnat definitiv la 3 ani închisoare pentru o infracțiune continuată. Ulterior este judecat pentru alte acte, comise anterior acelei condamnări, despre care se constată că intră în conținutul aceleiași infracțiuni continuate. Cum se aplică art. 37 C.pen.?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. A: Art. 37 stabilește ca limită inferioară pedeapsa pronunțată anterior: noua pedeapsă nu poate fi mai ușoară.

    B: Recalcularea privește infracțiunea în întregul ei și respectă plafonul inferior dat de condamnarea anterioară.

    C: Textul nu prevede cumularea integrală a unor pedepse distincte, ci stabilirea unei pedepse pentru întreaga infracțiune unică.
  • A Recalcularea ia în considerare infracțiunea întreagă, dar pedeapsa nu poate fi mai ușoară decât cei 3 ani pronunțați definitiv.
  • B Actele judecate ulterior intră în aceeași infracțiune continuată. Se stabilește pedeapsa pentru întreg, având ca prag pedeapsa anterioară de 3 ani.
  • C Art. 37 prevede o pedeapsă corespunzătoare infracțiunii în întregul ei. Nu impune păstrarea pedepsei anterioare plus adăugarea integrală a unei pedepse distincte pentru noile acte.

14.1 p

Sorin realizează conținutul unei infracțiuni prin trei acte de executare succesive, separate de pauze. Numai împreună actele realizează conținutul legal, fiecare fiind un fragment care nu prezintă individual conținutul aceleiași infracțiuni. El a avut de la început o rezoluție unică. Referitor strict la forma continuată din art. 35 alin. (1):

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. A: Articolul 35 alin. (1) cere ca acțiunile ori inacțiunile să prezinte fiecare în parte conținutul aceleiași infracțiuni. B: Separarea temporală nu înlocuiește aceeași cerință privind fiecare act; enunțul descrie fragmentele unei singure executări. C: Rezoluția unică nu înlocuiește cerința conținutului infracțional individual al actelor.
  • A Fiecare acțiune sau inacțiune trebuie să prezinte separat conținutul aceleiași infracțiuni. Fragmentele descrise realizează conținutul numai împreună, deci nu îndeplinesc această condiție.
  • B Intervalele dintre acte nu suplinesc conținutul infracțional individual cerut fiecărei acțiuni sau inacțiuni.
  • C Rezoluția unică este necesară, dar nu suficientă; trebuie și ca fiecare act să prezinte individual conținutul aceleiași infracțiuni.

15.1 p

Dorin săvârșește un furt prin pătrunderea fără drept și fără consimțământ într-o locuință, fiind reținut art. 229 alin. (2) lit. b). Violarea de domiciliu este chiar împrejurarea de calificare, fără acte distincte care să depășească acel conținut. Sub aspectul art. 35 alin. (2):

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. A: Articolul 35 alin. (2) include atât elementele constitutive, cât și elementele circumstanțiale agravante care constituie prin ele însele fapte prevăzute penal. B: Violarea de domiciliu este inclusă de art. 229 alin. (2) lit. b) ca element circumstanțial agravant, ipoteză expresă a infracțiunii complexe. C: Forma continuată cere acte care au fiecare conținutul aceleiași infracțiuni, nu această includere a unei fapte în calificarea alteia.
  • A Art. 35 alin. (2) include expres și absorbția unei fapte ca element circumstanțial agravant. Violarea de domiciliu este chiar calificarea furtului, fără acte distincte care să justifice un concurs.
  • B Violarea de domiciliu, faptă penală în sine, intră ca element circumstanțial agravant în furtul calificat reținut. În lipsa actelor distincte, acesta este o infracțiune complexă.
  • C Rezoluția comună nu transformă pătrunderea și furtul în acțiuni care prezintă fiecare conținutul aceleiași infracțiuni; nu este îndeplinită definiția formei continuate.

Ideile cheie: continuată și complexă

Alte capitole

Urmărirea penalăAcordul de recunoaștere a vinovățieiActe procesuale și procedurale comune