Măsurile preventive (partea 2)

11 grile originale la măsurile preventive, după Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Pe această pagină: art. 235, art. 236, art. 242, art. 209, art. 221, art. 226, art. 241, art. 205.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

1.1 p

Propunerea de prelungire a arestării preventive în urmărire:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A este termenul de sesizare. B este sancțiunea curentă expresă. C ignoră caracterul anterior al procedurii.
  • A Propunerea însoțită de dosar se depune cu cel puțin 5 zile înainte; potrivit notei RIL 3/2025, depunerea chiar în ultima zi calculată legal nu este în termen.
  • B Nerespectarea termenului de depunere este sancționată expres cu nulitate absolută.
  • C Propunerea și dosarul trebuie depuse cu cel puțin 5 zile înainte de expirare; depunerea după expirare nu respectă termenul.

2.1 p

Prelungirile arestării preventive în urmărire:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A este limita individuală. B depășește plafonul fiecărei prelungiri. C este limita totală.
  • A Atât prima prelungire, cât și cele ulterioare nu pot depăși individual 30 de zile.
  • B Fiecare prelungire este limitată la 30 de zile, nu 90.
  • C Totalul în urmărire trebuie să rămână rezonabil și nu poate depăși 180 de zile.

3.1 p

Temeiurile unei măsuri preventive au încetat:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A este modalitatea cererii. B este remediul obligatoriu. C ignoră lipsa temeiului.
  • A Inculpatul poate formula cererea scrisă la organul judiciar competent, după faza procesului și măsură.
  • B Măsura se revocă din oficiu ori la cerere când temeiurile au încetat; la reținere și arestare se dispune libertatea dacă persoana nu este arestată în altă cauză.
  • C Încetarea temeiurilor impune revocarea, fără a aștepta o condamnare.

4.1 p

Măsura reținerii a fost dispusă de organul de cercetare penală. Înainte de expirarea ei, suspectul dorește să conteste ordonanța. Care este calea prevăzută de regula specială?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. A: Regula specială nu prevede plângerea la instanța fondului și termenul de trei zile. B: Autoritatea competentă și limita temporală sunt cele indicate expres de alineatul 14. C: Pentru reținerea dispusă de organul de cercetare penală, textul prevede plângere la procuror, nu contestație la judecător.
  • A Plângerea specială se adresează procurorului de supraveghere înainte de expirarea reținerii, nu instanței de fond în 3 zile.
  • B Suspectul poate ataca ordonanța organului de cercetare penală prin plângere la procurorul care supraveghează urmărirea, formulată înainte de expirarea reținerii.
  • C Pentru reținerea dispusă de organul de cercetare penală, calea specială este plângerea la procurorul de supraveghere înainte de expirare, nu contestația la judecător în 48 de ore.

5.1 p

Un incendiu pune în pericol imediat imobilul în care inculpatul execută arestul la domiciliu. Părăsirea este urgentă și întemeiată, iar el pleacă pentru timpul strict necesar. Cum se aplică regula specială a situațiilor urgente?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. A: Sunt respectate excepția privind permisiunea și obligația informării imediate a ambelor autorități. B: Alineatul 7 permite părăsirea fără permisiune în cazuri urgente și pentru motive întemeiate, pe timpul strict necesar. C: Informarea trebuie să fie imediată; nu este amânată până la revenire.
  • A Urgența întemeiată permite plecarea fără permisiune pentru timpul strict necesar, dar inculpatul informează imediat supraveghetorul și organul judiciar care a luat măsura ori în fața căruia se află cauza.
  • B În situația urgentă și întemeiată descrisă, inculpatul poate părăsi imobilul pentru timpul strict necesar fără permisiune prealabilă, cu informarea imediată a ambelor organe competente.
  • C Informarea autorității de supraveghere și a organului judiciar trebuie făcută imediat, fără amânare până la revenirea în imobil.

6.1 p

În cursul urmăririi penale sunt îndeplinite condițiile revocării controlului judiciar luat anterior de judecătorul de drepturi și libertăți. Cine dispune revocarea potrivit regulii speciale pentru această măsură?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. A: Textul atribuie competența procurorului, nu organului de cercetare penală. B: Regula specială permite expres revocarea de procuror chiar în ipoteza măsurii luate de judecător. C: Alineatul 4^1 atribuie procurorului revocarea controlului judiciar în cursul urmăririi, inclusiv când măsura fusese luată de judecător.
  • A Organul de cercetare penală informează procurorul, dar competența revocării controlului judiciar aparține procurorului.
  • B Pentru controlul judiciar în urmărirea penală, regula specială permite revocarea de către procuror chiar dacă judecătorul a luat măsura.
  • C Regula specială atribuie procurorului revocarea controlului judiciar în cursul urmăririi penale, inclusiv când măsura fusese luată de judecător.

7.1 p

După reținerea inculpatului, judecătorul admite propunerea de arestare preventivă în cursul urmăririi penale. Cum se raportează durata maximă a acestei arestări inițiale la perioada reținerii?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. A: Alineatul 2 stabilește că durata reținerii nu se deduce din durata arestării preventive.
    B: Ambele reguli sunt exprese: maximum treizeci de zile pentru luarea inițială și nededucerea reținerii.
    C: Durata maximă a arestării dispuse inițial este de treizeci de zile, nu șaizeci.
  • A Limita inițială este de 30 de zile, însă durata reținerii nu se scade din durata arestării preventive.
  • B Arestarea preventivă inițială în urmărirea penală poate dura cel mult 30 de zile, fără deducerea duratei reținerii.
  • C Textul stabilește un maxim de 30 de zile pentru arestarea inițială și exclude deducerea reținerii, fără un maxim inițial de 60 de zile.

8.1 p

Inculpatul arestat preventiv este achitat prin sentința primei instanțe. Sentința poate fi atacată, iar inculpatul nu este reținut sau arestat în altă cauză. Ce efect are pronunțarea achitării asupra măsurii?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. A: Achitarea chiar nedefinitivă atrage încetarea de drept, iar alineatul 2 cere punerea de îndată în libertate în lipsa altei rețineri sau arestări. B: Alineatul 1 litera b leagă încetarea de achitare, chiar nedefinitivă, nu de expirarea termenului de apel. C: Posibilitatea ori declararea apelului nu înlătură încetarea de drept produsă de hotărârea de achitare.
  • A Pronunțarea achitării determină încetarea de drept a arestării preventive chiar dacă sentința nu este definitivă; nefiind reținut sau arestat în altă cauză, inculpatul este pus de îndată în libertate.
  • B Achitarea determină încetarea de drept a arestării chiar nedefinitivă; nu se așteaptă expirarea termenului de apel.
  • C Posibilitatea apelului procurorului nu menține arestarea, care încetează de drept la pronunțarea achitării, chiar nedefinitive.

9.1 p

Judecătorul de cameră preliminară dispune asupra unei măsuri preventive prin încheiere. Care afirmație despre contestația inculpatului este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Termenul este de 48 de ore, contestația se depune la judecătorul care a pronunțat încheierea și nu este suspensivă.
  • A Termenul este de 48 de ore, iar depunerea se face la judecătorul care a pronunțat încheierea.
  • B Contestația se face în 48 de ore și se depune la judecătorul care a pronunțat încheierea.
  • C Contestația împotriva luării măsurii nu este suspensivă de executare.

10.1 p

Instanța de fond dispune asupra unei măsuri preventive în cursul judecății. Care afirmație despre soluționarea contestației este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Contestația inculpatului se soluționează în 5 zile, în ședință publică și cu citarea inculpatului.
  • A Contestația se soluționează în ședință publică, cu citarea inculpatului.
  • B Înaintarea se face în 48 de ore de la înregistrare, nu în 5 zile de la pronunțare.
  • C Contestația se înaintează în 48 de ore de la înregistrare, iar cea a inculpatului se soluționează în 5 zile.

11.1 p

Procurorul ia măsura controlului judiciar prin ordonanță în cursul urmăririi penale. Ce poate face inculpatul?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Plângerea se face la judecătorul de drepturi și libertăți în 48 de ore, iar încheierea este definitivă.
  • A Plângerea se face în 48 de ore de la comunicare la judecătorul de drepturi și libertăți, iar încheierea este definitivă.
  • B Încheierea judecătorului de drepturi și libertăți este definitivă, nu se atacă cu contestație.
  • C Plângerea se face la judecătorul de drepturi și libertăți, în 48 de ore.

← ÎnapoiMăsurile preventiveIdeile cheie: măsurile preventive

Alte capitole

MinoritateaModurile de dobândire a drepturilor reale principaleMoștenirea legală