Participanții la procesul civil: incompatibilitate, recuzare, intervenții
Capitolul arată cine participă la proces și cine îl judecă. Se întreabă cel mai des intervențiile terților (voluntare și forțate), apoi abținerea și recuzarea judecătorului, reprezentarea prin mandatar și transmiterea calității de parte.
Oricine are interes poate interveni într-un proces dintre alții (art. 61). Principală: terțul pretinde pentru sine, în tot sau în parte, dreptul dedus judecății ori un drept strâns legat de acesta. Accesorie: terțul sprijină doar apărarea uneia dintre părți.
Principală (art. 62): în forma cererii de chemare în judecată, doar în fața primei instanțe, înainte de închiderea dezbaterilor în fond; în apel, numai cu acordul expres al părților. Se judecă odată cu cererea principală; poate fi disjunsă dacă întârzie judecata, dar nu când terțul pretinde însuși dreptul dedus judecății.
Accesorie (art. 63, 67): în scris, până la închiderea dezbaterilor, în tot cursul judecății, chiar și în căile extraordinare. Nu se disjunge și se soluționează prin aceeași hotărâre. Renunțarea la intervenție cere acordul părții sprijinite.
Admisibilitatea în principiu se hotărăște prin încheiere motivată, atacabilă numai odată cu fondul (art. 64). Intervenientul devine parte doar după admiterea în principiu și preia procedura în starea în care se află; probe poate cere până la primul termen ulterior admiterii (art. 65).
Intervenția forțată
Chemarea în garanție (art. 72-74): partea interesată cheamă un terț împotriva căruia ar avea o cerere separată în garanție sau despăgubiri; și cel chemat poate chema pe altul. Cererea are forma cererii de chemare în judecată. Reclamantul și intervenientul principal o depun până la terminarea cercetării în fața primei instanțe; pârâtul, în termenul întâmpinării, ori cel târziu la primul termen dacă întâmpinarea nu e obligatorie (art. 73). Se judecă odată cu cererea principală; dacă o întârzie, poate fi disjunsă, iar judecarea ei se suspendă până la soluționarea cererii principale (art. 74).
Arătarea titularului dreptului (art. 75-77): o face doar pârâtul care deține bunul pentru altul sau exercită dreptul altuia, chemat de cineva care pretinde un drept real. Cererea e motivată (fără forma cererii de chemare în judecată) și se depune în termenul întâmpinării ori la primul termen dacă aceasta nu e obligatorie. Terțul care recunoaște susținerile pârâtului, cu acordul reclamantului, îi ia locul; altfel devine intervenient principal.
Chemarea în judecată a altei persoane (art. 68-71): oricare parte cheamă pe cel care ar putea pretinde aceleași drepturi ca reclamantul. Termene ca la garanție; cererea se comunică și terțului, și adversarului, iar terțul devine reclamant (art. 69, 70).
Incompatibilitatea absolută (art. 41): judecătorul care a soluționat cauza nu o judecă în apel sau în căile extraordinare; nu participă cel care a fost martor, expert, arbitru, procuror, avocat sau mediator în cauză. Se invocă în orice stare a pricinii (art. 45). Alte cazuri (art. 42): tutore sau curator al unei părți, rudenie până la gradul IV cu avocatul ori o parte, proces penal cu cel mult 5 ani înainte de desemnare. Soțul include concubinul. Prin RIL 20/2025, „instanța la care una dintre părți este judecător” înseamnă completul în care judecă partea.
Judecătorul care știe de motiv se abține obligatoriu (art. 43). Recuzarea se cere înainte de începerea dezbaterilor, sau de îndată ce partea află motivul (art. 44). Cererea nu suspendă judecata, dar soluția nu se pronunță până la rezolvarea ei (art. 49). Judecătorul recuzat se poate abține, iar abținerea se judecă cu prioritate (art. 48).
Soluționare: de un alt complet al aceleiași instanțe; de instanța ierarhic superioară dacă nu se poate forma completul (art. 50). Se hotărăște de îndată, în camera de consiliu, fără părți, ascultând judecătorul numai dacă instanța socotește necesar; interogatoriul nu e admis ca probă; încheierea se pronunță în ședință publică (art. 51). Respingerea recuzării se atacă doar odată cu fondul (art. 53).
Reprezentarea și transmiterea calității de parte
Persoana fizică stă în proces prin avocat sau alt mandatar (art. 83). Mandatarul neavocat pune concluzii doar prin avocat, în afară de soț sau rudă până la gradul II, licențiat în drept. Împuternicirea lui se dovedește prin înscris autentic sau prin declarație verbală în instanță, consemnată în încheiere, cu limitele și durata (art. 85). Persoana juridică: numai prin consilier juridic sau avocat (art. 84). Renunțarea, achiesarea și tranzacția cer mandat special (art. 81).
Transmiterea dreptului litigios prin act între vii cu titlu particular nu schimbă părțile; succesorul particular trebuie să intervină dacă știe de proces (art. 39).
Ce se întreabă cel mai des
Chemarea în garanție o poate face partea interesată, inclusiv intervenientul principal; pârâtul o depune în termenul întâmpinării, iar disjungerea suspendă judecata garanției. (20 de întrebări oficiale, 19 sesiuni)
Intervenientul devine parte numai după admiterea în principiu, printr-o încheiere motivată atacabilă doar odată cu fondul. (24 de întrebări oficiale, 21 de sesiuni)
Intervenția accesorie se face până la închiderea dezbaterilor, inclusiv în căile extraordinare, și nu poate fi disjunsă. (16 întrebări oficiale, 15 sesiuni)
Arătarea titularului dreptului aparține pârâtului care deține pentru altul și se depune în termenul întâmpinării sau la primul termen. (10 întrebări oficiale, 10 sesiuni)
Cererea de recuzare nu suspendă judecata, dar soluția nu se dă până la rezolvarea ei; abținerea se judecă cu prioritate. (11 întrebări oficiale, 11 sesiuni)
Mandatarul neavocat își dovedește împuternicirea prin înscris autentic sau declarație verbală consemnată în încheiere. (12 întrebări oficiale, 11 sesiuni)
Intervenția principală se face în prima instanță, iar în apel doar cu acordul expres al părților. (11 întrebări oficiale, 11 sesiuni)
La transmiterea cu titlu particular între vii, judecata continuă între părțile inițiale. (9 întrebări oficiale, 9 sesiuni)
Capcane frecvente
Capcană: calitatea de parte a intervenientului vine din admiterea în principiu, nu din acordul părții sprijinite.
Capcană: arătarea titularului nu cere forma completă a cererii de chemare în judecată, dar chemarea în garanție o cere; ambele trec prin admiterea în principiu.
Capcană: abținerea și recuzarea se judecă de alt complet al aceleiași instanțe, nu de instanța superioară, decât dacă nu se poate forma completul.
Capcană: recuzarea nu oprește orice act de procedură; doar pronunțarea soluției așteaptă.
Capcană: rudă licențiată în drept pune concluzii fără avocat numai până la gradul II, nu III.
Exemple rezolvate din subiectele oficiale
Exemplul 1: Examen barou, septembrie 2025, întrebarea 42
Cererea de chemare în garanție:
A. poate fi formulată exclusiv de către pârât, această cerere având ca scop atragerea unei persoane care ar putea fi obligată la despăgubiri în cazul pierderii procesului;
B. poate fi formulată, până la terminarea cercetării procesului înaintea primei instanțe, și de către intervenientul voluntar principal, după admiterea în principiu a cererii de intervenție principală și dobândirea calității de parte; răspuns corect
C. va fi suspendată de drept în situația în care, după admiterea în principiu, este disjunsă de cererea principală. răspuns corect
Cum se rezolvă
Chemarea în garanție este deschisă părții interesate, inclusiv intervenientului principal. Disjungerea ei de principal suspendă judecarea garanției până la soluția principalului.
Exemplul 2: Examen barou, septembrie 2021, întrebarea 44
Intervenția accesorie:
A. este admisibilă când terțul intervenient are un interes personal în soluționarea litigiului principal și invocă un drept subiectiv propriu, strâns legat de dreptul dedus judecății;
B. se poate formula până la închiderea dezbaterilor, în tot cursul judecății, chiar și în căile extraordinare de atac; răspuns corect
C. nu poate fi disjunsă de judecarea cererii principale. răspuns corect
Cum se rezolvă
Accesoria sprijină o parte fără pretenție proprie. Este permisă în tot cursul judecății, inclusiv căile extraordinare, și se judecă obligatoriu împreună cu principalul.
Exemplul 3: Examen barou, septembrie 2023, întrebarea 43
Declarația de abținere sau cererea de recuzare:
A. se judecă de instanța ierarhic superioară, când, din pricina abținerii sau recuzării, nu se poate alcătui completul de judecată; răspuns corect
B. se judecă, în toate cazurile, de instanța ierarhic superioară;
C. se soluționează, de îndată, în camera de consiliu, fără prezența părților, ascultând judecătorul recuzat sau care a declarat că se abține ori părțile, numai dacă se apreciază că este necesar. răspuns corect
Cum se rezolvă
Abținerea și recuzarea se judecă de regulă de alt complet al aceleiași instanțe. Superiorul intervine când nu se poate forma completul, iar procedura este urgentă în camera de consiliu.
Rezumat original PotiDe10, scris după tematica oficială și întrebările din banca noastră. Cum facem grilele
Vrei să-ți scriem când apare ceva nou pentru examenul de barou?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre examenul de barou.
Gata!Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.