Intestinul subțire și apendicele (Lawrence, cap. 14, pag. 193-207)
15 grile originale la intestinul subțire și apendicele, după Peter F. Lawrence, Jessica Beth O'Connell, Matthew R. Smeds. Chirurgie generală și specialități chirurgicale. Ediția a 6-a. Editura Hipocrate, 2021. (pag. 193-207). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
1.Un pacient cu durere și distensie abdominală are un segment de intestin subțire blocat la două puncte, unul proximal și altul distal, fără posibilitate de evacuare. Ce încadrare și conduită se potrivesc mecanismului descris?4 p
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) Ocluzie cu ansă închisă, cu indicație chirurgicală imediată.
- Obstrucția ambelor extremități izolează o ansă închisă, cu risc crescut de strangulare și indicație operatorie imediată.
Capcanele
- a) Presiunea crescută reduce perfuzia și nu protejează de strangulare.
- b) Blocarea ambelor capete împiedică drenajul segmentului.
- c) Observația prelungită nu înlocuiește indicația chirurgicală imediată.
- e) Conținutul nu poate depăși obstacolele în cazul dat.
- A Presiunea crescută reduce perfuzia și nu protejează de strangulare.
- B Blocarea ambelor capete împiedică drenajul segmentului.
- C Observația prelungită nu înlocuiește indicația chirurgicală imediată.
- D Mecanismul este ocluzie cu ansă închisă cu indicație chirurgicală imediată.
- E Conținutul nu poate depăși obstacolele în cazul dat.
2.O pacientă cu neoplasm ovarian diseminat dezvoltă ocluzie de intestin subțire, iar explorarea arată numeroase implanturi peritoneale care comprimă ansele. Ce aprecieri sunt potrivite pentru acest mecanism?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, E
- Implanturile peritoneale produc compresie extrinsecă; imposibilitatea vindecării nu anulează indicația paliativă.
- A Implanturile produc compresie extrinsecă.
- B Multifocalitatea poate împiedica vindecarea.
- C Carcinomatoza nu exclude paliația obstrucției.
- D Sunt obstacole extrinseci și multiple.
- E Ameliorarea paliativă rămâne un obiectiv.
3.Un adult fără operații anterioare are dureri colicative, vărsături și oprirea tranzitului. CT-ul arată un segment de intestin subțire telescopat în segmentul vecin, cu dilatare în amonte. Obstrucția persistă și nu este o descoperire incidentală. Care afirmații corespund mecanismului și conduitei?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, E
- Telescoparea însoțită de oprirea tranzitului indică invaginație obstructivă. La adult trebuie suspectată o leziune structurală, motiv pentru care rezecția este recomandată.
- A Clisma pneumatică utilizată la copil nu este conduita potrivită pentru invaginația obstructivă persistentă a adultului.
- B Telescoparea vizualizată, însoțită de dilatare proximală și oprirea tranzitului, poate produce ocluzie mecanică.
- C Rezecția segmentului implicat este recomandată pentru invaginația care produce ocluzie la adult.
- D CT-ul arată telescopare, nu o îngustare fixă de perete ca mecanism demonstrat.
- E Un polip sau o tumoră poate constitui punctul de antrenare al invaginației la adult.
4.Un pacient cu ocluzie de intestin subțire varsă repetat, are anse foarte destinse și dezvoltă progresiv semne clinice de hipovolemie. Ce procese contribuie la deficitul său lichidian?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- Vărsăturile, scăderea absorbției, secreția stimulată și pierderile în spațiul al treilea explică hipovolemia.
- A Absorbția redusă favorizează deficitul lichidian.
- B Distensia stimulează secreția intestinală.
- C Vărsăturile elimină lichid din organism.
- D Edemul și transudarea sechestrează lichid.
- E Lichidul nu este restituit imediat și integral.
5.Un pacient cu ocluzie în ansă închisă dezvoltă tahicardie și sensibilitate abdominală localizată, deși nu are febră sau leucocitoză. Cum trebuie interpretată situația?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, E
- Tahicardia și sensibilitatea localizată sunt semne de alarmă; lipsa celorlalte manifestări nu exclude ischemia.
- A Absența celor două semne nu garantează siguranța.
- B Ansa închisă are risc crescut de strangulare.
- C Semnele prezente justifică intervenția promptă.
- D Infarctul nu așteaptă toate semnele simultan.
- E Indicatorii de risc nu confirmă singuri infarctul.
6.În ziua a noua după laparotomie, după o reluare inițială a tranzitului, o pacientă dezvoltă vărsături și distensie. CT-ul arată un punct focal de tranziție între intestinul subțire dilatat și cel distal colabat. Nu există semne clinice sau imagistice de ischemie, peritonită ori deteriorare generală. Care afirmații susțin conduita inițială?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, D, E
- Tranziția focală și simptomele susțin ocluzia mecanică. Caracterul imediat postoperator, fără complicații, permite temporizare supravegheată, deoarece edemul se poate remite, iar aderențele acute sporesc riscul reintervenției.
- A Tranziția focală dintre ansa dilatată și intestinul distal colabat susține un obstacol mecanic.
- B O pacientă stabilă cu ocluzie precoce postoperatorie nu necesită automat laparotomie imediată.
- C O zonă focală de tranziție cu intestin distal colabat nu descrie tiparul unui ileus paralitic difuz.
- D Temporizarea atent supravegheată este potrivită în acest episod precoce, fără semne de compromitere intestinală.
- E Aderențele acute din această perioadă fac disecția mai dificilă și cresc riscul de enterotomie.
7.După o intervenție abdominală majoră, un pacient stabil are ileus postoperator; echipa planifică un program de recuperare pentru a grăbi revenirea funcției intestinale. Ce elemente corespund programelor descrise în ediția prescrisă?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D, E
- Recuperarea descrisă combină mobilizarea, evitarea excesului de lichide și dieta precoce, reducând impactul ileusului postoperator.
- A Evitarea supraîncărcării lichidiene este inclusă în recuperare.
- B Dieta precoce este o componentă descrisă.
- C Repausul prelungit și amânarea alimentației contrazic programul.
- D Mobilizarea precoce face parte din recuperare.
- E Alvimopan poate reduce durata ileusului postoperator.
8.Un pacient operat abdominal în antecedente prezintă vărsături și ocluzie parțială de grad redus, fără hernie palpabilă, fără semne de strangulare și cu stare clinică stabilă. Ce elemente susțin tentativa inițială nonoperatorie și monitorizarea ei?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- Antecedentul operator și obstrucția parțială fără semne de gravitate permit o tentativă monitorizată de tratament conservator cu decompresie.
- A Decompresia nazogastrică poate controla vărsăturile și monitoriza pierderile.
- B Intervenția abdominală anterioară face plauzibile aderențele.
- C Caracterul parțial se asociază cu șansă importantă de rezolvare.
- D Antecedentul operator nu dovedește o etiologie tumorală.
- E Obstrucția de grad redus are posibilitate de remitere și nu definește ansa închisă.
9.Un pacient cu fibrilație atrială dezvoltă durere abdominală bruscă; angiografia identifică un cheag în artera mezenterică superioară la originea arterei colice medii, cu flux oprit distal. Ce mecanism explică cel mai bine constatările?4 p
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Embolie de origine cardiacă.
- Fibrilația atrială și oprirea cheagului la originea arterei colice medii susțin embolia cardiacă a AMS.
Capcanele
- b) Tromboza venoasă nu explică obstacolul arterial identificat.
- c) Localizarea descrisă favorizează embolia, nu tromboza pornită la originea AMS.
- d) Există un obstacol arterial documentat care oprește fluxul distal.
- e) Debutul acut și cheagul ocluziv nu corespund unei simple stenoze cronice.
- A Embolia de origine cardiacă explică cel mai bine asocierea.
- B Tromboza venoasă nu explică obstacolul arterial identificat.
- C Localizarea descrisă favorizează embolia, nu tromboza pornită la originea AMS.
- D Există un obstacol arterial documentat care oprește fluxul distal.
- E Debutul acut și cheagul ocluziv nu corespund unei simple stenoze cronice.
10.Un bărbat cu fibrilație atrială prezintă brusc durere abdominală intensă, dar abdomenul este puțin sensibil, iar analizele inițiale sunt normale. Ce conduită diagnostică rezultă din această discrepanță?4 p
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) Suspiciune de ischemie mezenterică și evaluare diagnostică promptă.
- Discrepanța dintre durere și examen, în prezența fibrilației atriale, impune recunoașterea rapidă a posibilei ischemii.
Capcanele
- a) Analizele normale nu exclud ischemia precoce.
- b) Așteptarea modificărilor de laborator întârzie diagnosticul.
- c) Examenul abdominal discret nu demonstrează benignitate.
- e) Peritonita nu este necesară diagnosticului precoce.
- A Analizele normale nu exclud ischemia precoce.
- B Așteptarea modificărilor de laborator întârzie diagnosticul.
- C Examenul abdominal discret nu demonstrează benignitate.
- D Trebuie suspectată și evaluată prompt ischemia mezenterică.
- E Peritonita nu este necesară diagnosticului precoce.
11.La un pacient cu dureri abdominale, imagistica identifică tromboză de venă mezenterică superioară, fără indicii actuale de necroză intestinală. Ce măsuri și adaptări sunt conforme acestei etiologii?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, E
- Tromboza venoasă se abordează inițial suportiv și anticoagulant; suspiciunea de necroză schimbă indicația spre explorare.
- A Embolectomia arterială tratează embolia AMS.
- B Este indicată heparina intravenoasă promptă.
- C Tratamentul inițial este și suportiv.
- D Rezecția preventivă a oricărui segment suspect nu este indicată.
- E Suspiciunea de necroză impune explorare.
12.Un pacient cu șoc prelungit și insuficiență cardiacă dezvoltă ischemie intestinală; explorarea vasculară nu găsește tromb, dar arată îngustare difuză prin vasospasm splanhnic. Ce mecanisme și principii sunt susținute pentru ischemia mezenterică nonocluzivă stabilită?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- În șoc, redistribuirea persistentă și vasospasmul pot produce ischemie fără tromb; tratamentul urmărește cauza și restabilirea perfuziei.
- A Redistribuirea prelungită de la tractul digestiv poate contribui la ischemie.
- B Menținerea șuntării digestive nu este obiectivul tratamentului ischemiei stabilite.
- C Vasospasmul persistent poate afecta intestinul subțire și colonul.
- D Lipsa trombului nu exclude ischemia prin vasospasm.
- E Tratamentul urmărește boala subiacentă și reanimarea.
13.După revascularizare mezenterică, un pacient are segmente intestinale evident necrotice și alte zone încă ischemice, a căror viabilitate rămâne incertă la prima inspecție. Ce principii ghidează conduita etapizată?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, D, E
- Se rezecă necroza certă, se conservă țesutul potențial recuperabil și se poate planifica o reexplorare înaintea anastomozei.
- A Anastomoza primară poate fi amânată până la reexplorare.
- B Aspectul ischemic incert nu dovedește necroza ireversibilă.
- C Restabilirea fluxului nu readuce la viață intestinul necrotic.
- D Segmentele evident necrotice trebuie rezecate.
- E Zonele ischemice pot rămâne sau redeveni funcțional viabile după reperfuzie.
14.Un pacient cu sângerare digestivă ocultă are la capsula endoscopică o leziune suspectă de tumoră a intestinului subțire. Echipa are nevoie de confirmare histologică. Care limitare a examinării explică necesitatea unei alte proceduri?4 p
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Capsula nu poate preleva biopsii din leziunea vizualizată.
- Vizualizarea unei leziuni prin capsulă nu oferă o probă tisulară; confirmarea histologică necesită altă metodă.
Capcanele
- b) Capsula descrisă nu efectuează tratament al leziunii.
- c) Transmiterea imaginilor nu exclude o tumoră.
- d) Capsula poate arăta leziuni ale intestinului subțire.
- e) Capsula stochează imaginile prin receptor, dar nu furnizează histologie.
- A Capsula vizualizează, dar nu prelevează biopsii.
- B Capsula descrisă nu efectuează tratament al leziunii.
- C Transmiterea imaginilor nu exclude o tumoră.
- D Capsula poate arăta leziuni ale intestinului subțire.
- E Capsula stochează imaginile prin receptor, dar nu furnizează histologie.
15.Un pacient cu polipoză familială a făcut proctocolectomie și consideră că nu mai are nevoie de endoscopie. La o evaluare anterioară fusese identificat un adenom duodenal cu histologie viloasă. Ce afirmații sunt justificate pentru continuarea îngrijirii?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, E
- Rezecția colonului nu încheie supravegherea polipozei familiale. Adenomul vilos și regiunea periampulară păstrează relevanță oncologică.
- A Riscul periampular persistă după proctocolectomie.
- B Duodenul și papila necesită endoscopii periodice.
- C Histologia viloasă susține considerarea exciziei.
- D Histologia viloasă este un factor de risc, nu de protecție.
- E Carcinomul periampular poate deriva dintr-un adenom benign.
Grile pe paginile care au picat la examen
16.În sindromul arterei mezenterice superioare, ce segment este comprimat în unghiul aortomezenteric?4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 9, 2022. După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 194.
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) a treia porțiune a duodenului
- Porțiunea transversală a duodenului poate fi comprimată între AMS și aortă.
Capcanele
- b) Duodenul descendent nu este segmentul descris.
- c) Segmentul ascendent nu este cel comprimat în acest mecanism.
- d) Compresia este duodenală, nu jejunală distală.
- e) Compresia descrisă nu privește bulbul.
- A Porțiunea transversală a duodenului poate fi comprimată între AMS și aortă.
- B Duodenul descendent nu este segmentul descris.
- C Segmentul ascendent nu este cel comprimat în acest mecanism.
- D Compresia este duodenală, nu jejunală distală.
- E Compresia descrisă nu privește bulbul.
17.Cauzele intrinseci ale ocluziei intestinului subțire includ:5 p
Pagina 194 a picat la examen: întrebarea 192, 2021 (pag. 193-194). După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 194.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Boala Crohn este principala cauză de strictură benignă în secțiunea cauzelor intrinseci.
- B Stricturile anastomotice sunt enumerate între cauzele intrinseci benigne.
- C Limfomul poate produce stricturi maligne ale intestinului subțire.
- D Carcinomatoza este clasificată explicit drept cauză extrinsecă.
- E Compresia duodenală din SAMS apare în categoria cauzelor extrinseci.
18.Ocluzia intrinsecă a intestinului subțire poate fi produsă de:5 p
Pagina 194 a picat la examen: întrebarea 192, 2021 (pag. 193-194). După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 194.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, D
- A Carcinomatoza comprimă extrinsec intestinul și este clasificată ca extrinsecă.
- B Enterita postradioterapie este enumerată între cauzele stricturilor benigne intrinseci.
- C Adenocarcinomul poate provoca o strictură malignă intrinsecă.
- D Ulcerele asociate utilizării cronice de AINS sunt cauze de stricturi benigne intrinseci.
- E Volvulusul este enumerat explicit ca o cauză extrinsecă.
19.În ocluzia intestinului subțire, sunt corecte:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 136, 2023. După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 196.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, D
- A Persistența unui tranzit nu exclude obstrucția incompletă.
- B Distensia este mai evidentă în obstrucția distală.
- C Conținutul colonic preexistent se poate evacua.
- D Absența tranzitului poate să nu fie imediată.
- E Diareea poate persista în ocluzia parțială.
20.Radiografiile abdominale pot subestima o ocluzie a intestinului subțire deoarece:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 136, 2023. După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 196.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, D
- A Clisma hidrosolubilă poate clarifica existența unui mecanism colonic.
- B Ansele predominant lichidiene pot fi trecute cu vederea.
- C Lichidul nu conferă aspectul radiotransparent al gazului.
- D Distensia importantă poate limita identificarea segmentului afectat.
- E CT poate evidenția ansele lichidiene dilatate.
21.În tromboza arterei mezenterice superioare sunt adevărate următoarele:5 p
Pagina 204 a picat la examen: întrebarea 67, 2023 (pag. 204-205). După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 204.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Tromboza arterei mezenterice superioare se asociază frecvent cu ateroscleroză severă în alte organe.
- B Sunt menționate durerea postprandială și frica alimentară în istoricul pacienților.
- C Tromboza începe de obicei la originea AMS.
- D Originea cardiacă și migrarea descriu embolismul; tromboza AMS este descrisă distinct, la originea arterei.
- E Tromboza arterei mezenterice superioare produce infarctizarea teritoriului arterial; tromboza venei mezenterice superioare este distinctă.
22.Referitor la tromboza arterei mezenterice superioare:5 p
Pagina 204 a picat la examen: întrebarea 67, 2023 (pag. 204-205). După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 204.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, E
- A Teritoriul descris cuprinde intestinul subțire distal de Treitz, cecul și colonul proximal, nu exclusiv sigmoidul și rectul.
- B Istoricul poate include angină intestinală și scădere ponderală.
- C Boala coronariană și vasculară periferică sunt exemplele explicite de boli vasculare asociate.
- D Tromboza acută a vasului poate produce IMA.
- E Pot fi infarctizate intestinul subțire distal de Treitz, cecul, colonul ascendent și transversul proximal.
23.Referitor la tratamentul ischemiei mezenterice acute, sunt adevărate următoarele:5 p
Pagina 205 a picat la examen: întrebarea 115, 2022. După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 205.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, E
- A Embolia AMS are indicație de embolectomie imediată.
- B Tromboza VMS impune anticoagulare promptă cu heparină intravenoasă.
- C Intestinul ischemic potențial viabil nu trebuie excizat.
- D Medicamentele care induc spasme, inclusiv aceste vasopresoare, trebuie evitate.
- E După restabilirea fluxului, intestinul necrozat se rezecă.
24.În tratamentul ischemiei mezenterice acute:5 p
Pagina 205 a picat la examen: întrebarea 115, 2022. După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 205.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, D
- A Revascularizarea este adesea necesară în tromboza AMS.
- B Reechilibrarea și corecția metabolică reprezintă tratamentul inițial.
- C IMNO se tratează prin abordarea cauzei și reanimare agresivă.
- D Digoxina este inclusă între medicamentele spasmogene de evitat.
- E Anastomoza primară este adesea evitată pentru o intervenție secundară.
25.Tumorile carcinoide intestinale provin din celulele:4 p
Pagina 207 a picat la examen: întrebarea 12, 2021. După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 207.
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Kulchitsky ale criptelor Lieberkühn
- Originea Kulchitsky a carcinoidelor este explicită.
Capcanele
- b) Celulele Cajal sunt atribuite GIST; carcinoidele provin din Kulchitsky.
- c) Originea indicată pentru carcinoide este Kulchitsky, nu celulele parietale.
- d) Originea indicată este Kulchitsky, nu celulele acinare.
- e) Originea indicată este Kulchitsky, nu celulele foliculare.
- A Originea Kulchitsky a carcinoidelor este explicită.
- B Celulele Cajal sunt atribuite GIST; carcinoidele provin din Kulchitsky.
- C Originea indicată pentru carcinoide este Kulchitsky, nu celulele parietale.
- D Originea indicată este Kulchitsky, nu celulele acinare.
- E Originea indicată este Kulchitsky, nu celulele foliculare.
26.Carcinoidele intestinului subțire se localizează mai frecvent în:4 p
Pagina 207 a picat la examen: întrebarea 12, 2021. După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 207.
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) ileon
- Carcinoidele intestinului subțire sunt mai frecvente în ileon.
Capcanele
- a) Localizarea predominantă indicată este ileonul, nu duodenul.
- b) Localizarea predominantă indicată este ileonul, nu jejunul proximal.
- d) Localizarea predominantă indicată este ileonul, nu stomacul.
- e) Localizarea predominantă indicată este ileonul, nu esofagul.
- A Localizarea predominantă indicată este ileonul, nu duodenul.
- B Localizarea predominantă indicată este ileonul, nu jejunul proximal.
- C Carcinoidele intestinului subțire sunt mai frecvente în ileon.
- D Localizarea predominantă indicată este ileonul, nu stomacul.
- E Localizarea predominantă indicată este ileonul, nu esofagul.
Grile de exersare pe capitol
27.Formarea aderențelor postoperatorii implică:5 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 193
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, E
- A Inflamația participă la formarea aderențelor.
- B Fibrina și inflamația favorizează alipirea suprafețelor adiacente.
- C Intervențiile abdominale diverse pot produce aderențe.
- D Laparoscopia produce cu aproximativ 80% mai puține aderențe.
- E Leziunile suprafețelor peritoneale pot iniția formarea aderențelor.
28.În hernia Richter, sunt corecte:5 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 193
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, E
- A Poate exista masă ireductibilă fără ocluzie.
- B Permeabilitatea parțială poate preveni ocluzia completă.
- C Este implicat peretele intestinal antimesenteric.
- D Hernia Richter poate implica numai o parte a peretelui.
- E Prinderea antimesenterică explică prezentarea particulară.
29.În ocluzia intestinului subțire, deshidratarea poate fi determinată de:5 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 195
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C, E
- A Edemul peretelui și spațiul al treilea contribuie la pierderi.
- B Lichidul poate transuda în cavitatea peritoneală.
- C Vărsăturile sunt o sursă importantă de pierderi.
- D Absorbția este redusă, nu crescută.
- E Distensia poate stimula hormonal secreția.
30.În aprecierea riscului de strangulare intestinală, sunt corecte:5 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 195
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C, E
- A Datele clinice și evoluția trebuie interpretate împreună.
- B Infarctul poate evolua fără semnele clasice.
- C Absența lor nu exclude ischemia.
- D Semnele pot fi prezente și în lipsa infarctului.
- E Riscul crescut impune atitudine chirurgicală promptă.
31.În evaluarea ocluziei intestinului subțire, sunt corecte:5 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 197
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- A Tranziția dintre intestinul dilatat și cel nedilatat susține diagnosticul.
- B CT poate furniza informații relevante și fără contrast oral.
- C Persistența leucocitozei poate indica progresia ischemică.
- D Infarctul poate fi prezent și fără acidoză.
- E Persistența acidozei lactice în acest context este îngrijorătoare.
32.După reducerea unei hernii încarcerate, sunt corecte:5 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 199
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, E
- A Monitorizarea atentă trebuie să confirme remiterea obstrucției.
- B Durerea sau sensibilitatea persistentă sunt semne de alarmă.
- C Acest mecanism definește reducerea în masă.
- D Reducerea aparentă poate ascunde un conținut încă strangulat.
- E Sacul și conținutul se pot reduce împreună.
33.În evaluarea intraoperatorie a viabilității intestinale, pot fi utilizate:5 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 199
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, E
- A Sângerarea și peristaltismul sunt criterii clinice utile.
- B Fluoresceina poate completa evaluarea perfuziei.
- C Culoarea contribuie la evaluarea clinică.
- D Niciun test nu este infailibil.
- E Dopplerul poate aprecia perfuzia.
34.După proctocolectomie la un pacient cu polipoză familială, supravegherea neoplazică poate necesita:5 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 207
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C
- A Duodenul rămâne un sediu de risc.
- B Riscul de carcinom periampular persistă.
- C Papila trebuie inclusă în monitorizare.
- D Carcinomul duodenal periampular este o neoplazie importantă în acest context.
- E Adenoamele viloase au risc de transformare malignă.
pag. 207-213 →Intestinul subțire și apendiceleCe a picat cel mai des la intestinul subțire și apendicele
Alte capitole
Otorinolaringologia: bolile capului și gâtuluiPancreasulStomacul și duodenul
Vrei grila oficială pe email pe 15 noiembrie, la 16:00, ca să-ți afli punctajul?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre rezidențiat.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.