Cardiologie (Kumar și Clark, cap. 30, pag. 1082-1092)
20 de grile originale la cardiologie, după Kumar și Clark Medicină clinică, ediția a 10-a aniversară, Hipocrate 2021 (pag. 1082-1092). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
1.Un pacient fără boală coronariană cunoscută are angină tipică; angio-CT coronarian efectuat pentru evaluarea inițială a dat rezultate neconcludente. Ce explorări pot reprezenta etapa următoare potrivit pasajului prescris?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- Un angio-CT neconcludent la pacientul cu suspiciune clinică justifică teste funcționale neinvazive.
- A SPECT este una dintre explorările funcționale recomandate după angio-CT neconcludent.
- B Ecocardiografia de stres este enumerată ca etapă următoare.
- C Un rezultat neconcludent nu exclude angina.
- D IRM cardiac de stres este inclus între testele funcționale indicate.
- E Ramura pentru durere non-anginoasă cu ECG normal nu corespunde cazului.
2.Un pacient rămâne limitat de angină stabilă în ciuda tratamentului medicamentos corect și discută intervenția coronariană percutanată prin abord radial. Ce explicații despre procedură și alegerea ei sunt susținute?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- Angina refractară justifică revascularizarea; PCI dilată stenoza cu balon și stent, iar abordul radial reduce complicațiile de acces.
- A Angina necontrolată sub tratament corect susține revascularizarea.
- B Abordul radial reduce complicațiile de la locul puncției.
- C Anastomozarea unui graft nu descrie PCI.
- D PCI folosește un balon expandabil și un stent la stenoză.
- E Abordul radial nu elimină infarctul, AVC și decesul.
3.Un pacient stabil cu angină este evaluat înaintea unei posibile intervenții coronariene. O stenoză vizibilă angiografic are rezerva fracționată de flux FFR de 0,86. Ce apreciere a acestei leziuni este susținută de ediția prescrisă?4 p
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) Tratamentul medicamentos fără stentarea acestei leziuni este o posibilitate susținută.
- FFR de 0,86 depășește pragul pentru care sursa permite tratament medicamentos fără stent.
Capcanele
- a) Aspectul anatomic nu impune singur stentarea unei leziuni cu FFR 0,86.
- b) FFR evaluează severitatea funcțională, nu riscul infecțios al stentului.
- c) FFR 0,86 nu dovedește un prognostic nefavorabil sub tratament medicamentos.
- e) FFR poate orienta decizia înainte de PCI.
- A Aspectul anatomic nu impune singur stentarea unei leziuni cu FFR 0,86.
- B FFR evaluează severitatea funcțională, nu riscul infecțios al stentului.
- C FFR 0,86 nu dovedește un prognostic nefavorabil sub tratament medicamentos.
- D Tratamentul medicamentos fără stent este o posibilitate susținută.
- E FFR poate orienta decizia înainte de PCI.
4.Un pacient cu angină este programat pentru bypass aortocoronarian, iar echipa discută un graft mamar intern sau un graft venos autolog. Ce comparație susține alegerea unui graft arterial mamar intern?4 p
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) Utilizarea arterei mamare interne poate oferi o funcționare mai îndelungată.
- Artera mamară internă are avantajul unei durabilități mai bune decât graftul venos în comparația descrisă.
Capcanele
- a) Comparația duratei de funcționare este inversată.
- b) Conexiunea coronariană trebuie realizată distal de stenoză.
- c) Artera mamară internă poate fi utilizată în situ.
- e) Graftul venos necesită conexiune cu vasul coronar afectat.
- A Comparația duratei de funcționare este inversată.
- B Conexiunea coronariană trebuie realizată distal de stenoză.
- C Artera mamară internă poate fi utilizată în situ.
- D Graftul mamar intern poate avea funcționare mai îndelungată.
- E Graftul venos necesită conexiune cu vasul coronar afectat.
5.Un pacient cu angină, diabet zaharat și boală coronariană trivasculară este evaluat de echipa multidisciplinară pentru alegerea metodei de revascularizare. Ce afirmații susțin decizia conform ediției prescrise?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, D
- La pacientul diabetic cu boală trivasculară este preferat CABG; alegerea și evaluarea riscului se fac în echipa de specialiști.
- A Preferința pentru această asociere este CABG, nu PCI.
- B CABG este favorizat în boala trivasculară cu diabet.
- C Componența echipei include aceste trei categorii de specialiști.
- D STS și EuroSCORE II estimează riscul intraspitalicesc al CABG.
- E Opțiunea atribuie scorului SYNTAX rolul altor scoruri.
6.La o săptămână după o stentare coronariană necomplicată, un pacient fără contraindicații hemoragice întreabă dacă absența anginei permite simplificarea medicației antiplachetare. Ce asociere se înscrie în schema poststentare descrisă de ediția prescrisă?4 p
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Aspirină și un inhibitor P2Y12, de exemplu clopidogrel.
- Aceasta este asocierea menționată pentru perioada de după stentare.
Capcanele
- a) Aspirina singură nu corespunde schemei duale la o săptămână după stentare.
- b) Clopidogrelul singur nu reprezintă asocierea duală descrisă.
- d) Doi inhibitori P2Y12 fără aspirină nu corespund schemei din sursă.
- e) Remiterea anginei nu justifică oprirea antiplachetarelor la o săptămână.
- A Aspirina singură nu corespunde schemei duale la o săptămână după stentare.
- B Clopidogrelul singur nu reprezintă asocierea duală descrisă.
- C Asocierea aspirină plus inhibitor P2Y12 este schema poststentare citată.
- D Doi inhibitori P2Y12 fără aspirină nu corespund schemei din sursă.
- E Remiterea anginei nu justifică oprirea antiplachetarelor la o săptămână.
7.Un pacient cu anemie severă și tahiaritmie dezvoltă infarct prin dezechilibru între aportul și necesarul de oxigen, fără eveniment coronarian primar. Ce încadrări și explicații sunt susținute?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C, E
- Tipul doi include ischemia secundară creșterii necesarului ori reducerii aportului. Aritmiile sunt incluse între situațiile care generează infarct de tip doi.
- A Ruptura primară a plăcii nu este necesară în tipul doi.
- B Anemia severă reduce capacitatea de transport a oxigenului.
- C Dezechilibrul aport-necesar este compatibil cu tipul doi.
- D Tipul patru b presupune tromboză de stent.
- E Aritmia poate participa la ischemia de tip doi.
8.Un pacient cu durere ischemică nu are supradenivelare de segment ST, dar prezintă creștere a troponinei și necroză miocardică documentată. Ce afirmații sunt susținute pentru diagnosticul diferențial cu angina instabilă?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, D, E
- Troponinele sunt markeri biochimici de necroză utilizați în diagnostic. NSTEMI este infarctul fără supradenivelare ST, cu necroză și creșterea markerilor. Diferența descrisă între angina instabilă și NSTEMI este instalarea necrozei. NSTEMI este un infarct cu necroză în absența supradenivelării ST.
- A Markerii de necroză nu confirmă angina instabilă.
- B Troponina contribuie la diagnosticul infarctului.
- C Infarctul fără supradenivelare este compatibil cu datele.
- D Necroza ischemică separă infarctul de angina instabilă.
- E Necroza poate exista fără supradenivelare ST.
9.La un pacient cu infarct miocardic, angiografia identifică tromboza unui stent coronarian implantat anterior. Un alt pacient dezvoltă un infarct miocardic determinat de operația de bypass aortocoronarian. Ce pereche de încadrări etiologice corespunde celor două episoade?4 p
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) Primul episod: tipul 4b; al doilea: tipul 5.
- Tromboza stentului definește tipul 4b. Infarctul determinat de bypassul aortocoronarian este de tip 5.
Capcanele
- a) Tromboza unui stent definește tipul 4b; tipul 4a desemnează infarctul determinat de intervenția coronariană percutană.
- b) Infarctul determinat de bypass aortocoronarian este de tipul 5; tipul 4a se referă la intervenția coronariană percutană.
- c) Tromboza stentului se clasifică la tipul 4b, în timp ce tipul 1 presupune un eveniment coronarian spontan legat de placa de aterom.
- e) Infarctul determinat de bypass se încadrează la tipul 5; tipul 2 presupune un dezechilibru între necesarul și aportul de oxigen.
- A Tromboza unui stent definește tipul 4b; tipul 4a desemnează infarctul determinat de intervenția coronariană percutană.
- B Infarctul determinat de bypass aortocoronarian este de tipul 5; tipul 4a se referă la intervenția coronariană percutană.
- C Tromboza stentului se clasifică la tipul 4b, în timp ce tipul 1 presupune un eveniment coronarian spontan legat de placa de aterom.
- D Infarctul asociat trombozei stentului este de tipul 4b, iar cel determinat de bypass aortocoronarian este de tipul 5.
- E Infarctul determinat de bypass se încadrează la tipul 5; tipul 2 presupune un dezechilibru între necesarul și aportul de oxigen.
10.Un pacient trece de la angină stabilă la un sindrom coronarian acut. Evaluarea leziunii responsabile arată un miez lipidic abundent și un capișon fibros subțire. Ce consecințe ale acestui substrat sunt susținute?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, E
- Miezul lipidic mare cu înveliș fibros subțire este asociat riscului crescut de ruptură. Lezarea capișonului inițiază aderarea și agregarea plachetară, cu tromboză locală. Serotonina și tromboxanul eliberate de plachete favorizează vasoconstricția și ischemia.
- A Plachetele participă la procesul acut care reduce fluxul coronarian.
- B Ruptura poate declanșa aderare plachetară și tromboză.
- C Mediatorii plachetari pot contribui la vasoconstricție și ischemie.
- D Capișonul subțire asociat miezului lipidic abundent crește vulnerabilitatea la ruptură.
- E Structura prezentată este cea a unei plăci vulnerabile.
11.Un pacient cu sindrom coronarian acut primește aspirină, clopidogrel și fondaparinux. Întreabă dacă fondaparinuxul poate înlocui antiplachetarele, deoarece toate medicamentele urmăresc prevenirea trombozei. Ce explicații disting mecanismele relevante?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- Antitrombina activată de fondaparinux inactivează factorul Xa. Lipsa efectului antiplachetar explică de ce mecanismul său nu echivalează cu cel al antiplachetarelor. Aceasta este consecința activării antitrombinei și inhibării factorului Xa.
- A Fondaparinuxul activează antitrombina, care inactivează Xa.
- B Fondaparinuxul nu inhibă direct trombina.
- C Fondaparinuxul nu are efect antiplachetar în mecanismul descris.
- D Activarea antitrombinei reduce generarea trombinei și trombusului.
- E Inhibarea Xa nu reproduce blocarea receptorului plachetar P2Y12.
12.Un pacient internat pentru un sindrom coronarian acut fără supradenivelare persistentă de ST are creșterea troponinei la recoltări succesive și modificări dinamice ale segmentului ST. Durerea a cedat la medicație și nu a reapărut. Pacientul este stabil hemodinamic, fără insuficiență cardiacă și fără tahicardie sau fibrilație ventriculară. Ferestrele folosite sunt: sub două ore pentru risc foarte înalt, primele 24 de ore pentru risc înalt și primele 72 de ore pentru risc moderat. Ce încadrări și orientări sunt potrivite?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, D
- Evoluția troponinei și schimbarea segmentului ST stabilesc riscul înalt chiar după calmarea durerii. Nu sunt prezente manifestările care impun circuitul de urgență al riscului foarte înalt. Se planifică astfel coronarografia în primele 24 de ore.
- A Creșterea troponinei și modificările dinamice de ST indică risc înalt, chiar dacă pacientul este stabil și durerea a cedat. Conduita de risc moderat, cu o fereastră de 72 de ore, nu este potrivită acestei încadrări.
- B Modificările ischemice dinamice ale segmentului ST sunt un criteriu de risc înalt în sindromul coronarian acut. Creșterea troponinei la recoltările succesive întărește aceeași încadrare.
- C Dispariția durerii nu șterge riscul înalt dat de troponina în creștere și de modificările dinamice de ST. Pacientul are indicație de coronarografie în primele 24 de ore, chiar dacă primește și tratament medicamentos.
- D Risc înalt înseamnă coronarografie în primele 24 de ore. Atât troponina în creștere, cât și modificările dinamice de ST justifică acest interval la pacientul descris.
- E Fereastra de sub două ore corespunde riscului foarte înalt, cum apare în durere refractară, instabilitate, insuficiență cardiacă sau aritmii ventriculare maligne. Pacientul stabil, fără aceste complicații, are risc înalt prin troponină și ST și necesită coronarografie în primele 24 de ore.
13.Un pacient vârstnic cu diabet se prezintă cu dispnee bruscă, astenie, presincopă și transpirații, fără să descrie o durere toracică tipică. Ce interpretare este susținută de această prezentare?4 p
Vezi rezolvarea
Răspuns: e) Manifestările pot reprezenta un infarct atipic.
- Vârstnicii și diabeticii pot prezenta dispnee, astenie, presincopă sau sincopă.
Capcanele
- a) Absența durerii tipice nu exclude infarctul.
- b) Presincopa este o manifestare atipică posibilă.
- c) Transpirațiile pot însoți infarctul.
- d) Durerea iradiată nu este obligatorie în diabet.
- A Absența durerii tipice nu exclude infarctul.
- B Presincopa este o manifestare atipică posibilă.
- C Transpirațiile pot însoți infarctul.
- D Durerea iradiată nu este obligatorie în diabet.
- E Tabloul poate reprezenta infarct atipic.
14.O pacientă are durere toracică intensă persistentă, iar primul traseu electrocardiografic de la prezentare nu evidențiază modificări diagnostice. Ce măsuri sunt susținute de evaluarea precoce descrisă?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, E
- ECG este indicată în primele minute de la primul contact medical. În lipsa modificărilor inițiale, ECG trebuie repetată dacă durerea persistă.
- A Prima ECG se obține rapid.
- B Persistența durerii nu permite oprirea monitorizării.
- C Primul ECG normal nu exclude necesitatea supravegherii.
- D Traseul trebuie repetat când durerea persistă.
- E Durerea persistentă justifică repetarea ECG.
15.Un pacient cu STEMI a primit tromboliză într-un spital fără laborator intervențional. La nouăzeci de minute, supradenivelarea ST este neschimbată, iar durerea ischemică persistă. Ce elemente sunt susținute pentru conduita după acest rezultat?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- Eșecul reperfuziei după tromboliză impune trimiterea către PCI de salvare. ST neschimbat nu îndeplinește criteriul de reducere care ar indica reperfuzie. Pasajul precizează această asociere în contextul trombolizei.
- A Lipsa semnelor de reperfuzie la 90 de minute susține PCI de salvare.
- B Administrarea tromboliticului nu justifică așteptarea remiterii spontane.
- C Aspirina și clopidogrelul sunt antiplachetarele citate pentru tromboliză.
- D ST neschimbat este compatibil cu nereușita reperfuziei.
- E Persistența ST neschimbat nu este criteriu de succes.
16.După un STEMI, ecocardiografia unui pacient a confirmat ruptura septului interventricular cu defect dobândit. Echipa discută stabilizarea și tratamentul de corecție al acestei complicații mecanice deja stabilite. Ce elemente se potrivesc acestui plan?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, E
- Defectul septal prin ruptură postinfarct este o indicație chirurgicală. Pasajul descrie utilizarea balonului înaintea intervenției. Evaluarea coronariană poate completa bilanțul înaintea operației.
- A Ruptura septală postinfarct este o indicație de corecție chirurgicală.
- B Balonul de contrapulsație poate fi utilizat înainte de operație.
- C Medicamentele singure nu sunt metoda descrisă pentru închiderea anatomică definitivă.
- D Mortalitatea fără corecție este mare, nu mică.
- E Angiografia coronariană poate contribui la evaluarea înainte de intervenție.
17.În a treia zi după un infarct miocardic, o pacientă devine brusc hipotensivă și își pierde cunoștința. Ecografia arată lichid pericardic cu afectare hemodinamică, iar echipa suspectează o ruptură de perete liber aflată încă în formă subacută. Ce aprecieri despre complicație și conduită sunt corecte?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- Momentul precoce și afectarea pericardică cu colaps susțin ruptura peretelui liber, care poate evolua spre disociație electromecanică. În forma subacută, drenajul pericardic urmat de chirurgie precoce poate fi salvator; anevrismul ventricular este o complicație tardivă.
- A Ruptura peretelui liber este o complicație mecanică precoce a infarctului.
- B Ruptura poate evolua spre disociație electromecanică.
- C Anevrismul ventricular este descris ca o complicație tardivă, spre deosebire de ruptura precoce.
- D În forma subacută, pericardiocenteza urmată de chirurgie precoce poate fi salvatoare.
- E Repararea rupturii nu se amână pentru organizarea cicatricei după simpla evacuare a pericardului.
18.O pacientă cu stenoză mitrală severă dezvoltă fibrilație atrială cu răspuns ventricular rapid, urmată de dispnee acută și edem pulmonar. Ce mecanisme explică deteriorarea?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- În stenoza mitrală, presiunea atrială crescută și pierderea contracției atriale prin fibrilație pot precipita edemul pulmonar.
- A Pierderea contracției atriale poate precipita edemul pulmonar.
- B Menținerea debitului impune creșterea presiunii atriale stângi.
- C Presiunea venelor pulmonare crește, nu scade.
- D Hipertensiunea pulmonară poate conduce la disfuncție ventriculară dreaptă.
- E Hipertensiunea pulmonară favorizează regurgitarea tricuspidiană secundară.
19.O pacientă cu stenoză mitrală și valve mobile este în ritm sinusal; se aud clacment de deschidere și uruitură diastolică apicală, accentuată înaintea sistolei. Ce mecanism explică accentuarea finală a suflului?4 p
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Contracția atrială stângă de la sfârșitul diastolei.
- Accentuarea presistolică a uruiturii mitrale este produsă de contracția atrială stângă în ritm sinusal.
Capcanele
- a) Ejecția aortică sistolică nu explică accentuarea telediastolică mitrală.
- c) Calcificarea completă nu explică fenomenul descris.
- d) Regurgitarea pulmonară produce un alt suflu diastolic.
- e) Pierderea contracției atriale nu produce accentuarea dependentă de aceasta.
- A Ejecția aortică sistolică nu explică accentuarea telediastolică mitrală.
- B Contracția atrială stângă determină accentuarea presistolică.
- C Calcificarea completă nu explică fenomenul descris.
- D Regurgitarea pulmonară produce un alt suflu diastolic.
- E Pierderea contracției atriale nu produce accentuarea dependentă de aceasta.
20.O femeie cu stenoză mitrală confirmată și ritm sinusal dezvoltă treptat dispnee, spută spumoasă cu sânge, apoi edeme gambiere. Nu este identificată o boală pulmonară separată sau o afectare miocardică primară. Ce legături explică evoluția manifestărilor?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- Stenoza mitrală crește presiunea atrială stângă, producând congestie pulmonară și spută uneori sangvinolentă. Hipertensiunea pulmonară poate suprasolicita cordul drept, explicând edemele apărute ulterior.
- A Obstacolul mitral crește presiunea atrială stângă și produce congestie pulmonară.
- B Congestia pulmonară din stenoza mitrală începe prin creșterea presiunii atriale stângi.
- C Sputa spumoasă cu sânge poate apărea în congestia pulmonară din stenoza mitrală.
- D Edemele pot rezulta din insuficiența dreaptă secundară hipertensiunii pulmonare.
- E Hipertensiunea pulmonară poate determina insuficiență cardiacă dreaptă și edeme.
Grile pe paginile care au picat la examen
21.În tratamentul anginei stabile, bisoprololul:4 p
Pagina 1083 a picat la examen: întrebarea 12, 2022. După Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 1083.
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) reduce frecvența cardiacă
- Tabelul beta-blocantelor precizează reducerea frecvenței cardiace.
Capcanele
- b) Tabelul precizează reducerea consumului miocardic de oxigen.
- c) Tabelul precizează reducerea tensiunii arteriale.
- d) Bisoprololul este inclus la beta-blocante, al căror mecanism este inhibarea adrenoreceptorilor.
- e) Bronhospasmul este enumerat între reacțiile adverse.
- A Tabelul beta-blocantelor precizează reducerea frecvenței cardiace.
- B Tabelul precizează reducerea consumului miocardic de oxigen.
- C Tabelul precizează reducerea tensiunii arteriale.
- D Bisoprololul este inclus la beta-blocante, al căror mecanism este inhibarea adrenoreceptorilor.
- E Bronhospasmul este enumerat între reacțiile adverse.
22.Bisoprololul utilizat în angina stabilă:4 p
Pagina 1083 a picat la examen: întrebarea 12, 2022. După Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 1083.
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) reduce consumul miocardic de oxigen
- Reducerea consumului miocardic de oxigen este indicată explicit.
Capcanele
- a) În tabel, beta-blocantele inhibă adrenoreceptorii.
- b) Tabelul precizează reducerea frecvenței cardiace.
- d) Tabelul precizează reducerea tensiunii arteriale.
- e) Vasoconstricția periferică este enumerată ca reacție adversă.
- A În tabel, beta-blocantele inhibă adrenoreceptorii.
- B Tabelul precizează reducerea frecvenței cardiace.
- C Reducerea consumului miocardic de oxigen este indicată explicit.
- D Tabelul precizează reducerea tensiunii arteriale.
- E Vasoconstricția periferică este enumerată ca reacție adversă.
23.În NSTEMI și angina instabilă, sunt corecte următoarele asocieri între riscul pacientului și momentul coronarografiei:5 p
Pagina 1087 a picat la examen: întrebarea 168, 2021. După Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 1087.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, E
- A Riscul foarte înalt cu angină refractară necesită urgență sub două ore.
- B Creșterea troponinei este risc înalt, cu coronarografie în 24 ore.
- C Aritmiile ventriculare maligne sunt incluse în categoria ce necesită sub două ore.
- D Antecedentele de PCI sunt risc moderat, cu efectuare în primele 72 ore.
- E GRACE peste 140 este risc înalt, cu coronarografie în 24 ore.
24.Privind selecția pacienților cu NSTEMI sau angină instabilă pentru coronarografie, sunt adevărate următoarele afirmații:5 p
Pagina 1087 a picat la examen: întrebarea 168, 2021. După Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 1087.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- A Instabilitatea hemodinamică intră în categoria foarte înaltă cu indicație sub două ore.
- B Creșterea progresivă a troponinei definește risc înalt.
- C Antecedentele CABG apar în enumerarea riscului moderat.
- D GRACE 109-140 este în categoria moderată/intermediară.
- E Modificările dinamice ST sunt risc înalt, cu coronarografie în 24 ore.
25.În angioplastia primară percutană pentru STEMI sunt adevărate:5 p
Pagina 1089 a picat la examen: întrebarea 132, 2021. După Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 1089.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Accesul radial este preferat pentru reducerea complicațiilor arteriale și posibilul beneficiu de supraviețuire.
- B Revascularizarea completă este recomandată în spitalizarea inițială, înaintea externării.
- C Stenturile farmacologic active sunt preferate celor metalice simple.
- D Tromboaspirația de rutină în toate cazurile este explicit nerecomandată.
- E Utilizarea de rutină a inhibitorilor GP IIb/IIIa este explicit nerecomandată.
26.Referitor la PCI primară la pacientul cu STEMI:5 p
Pagina 1089 a picat la examen: întrebarea 132, 2021. După Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 1089.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, E
- A Accesul radial este preferat deoarece reduce complicațiile și poate ameliora supraviețuirea.
- B Asocierea aspirinei cu prasugrel sau ticagrelor este terapia antiagregantă preferată.
- C Toate cele trei anticoagulante sunt enumerate pentru tratamentul intraprocedural.
- D Preferința exprimată este pentru stenturile farmacologic active.
- E Ghidul metalic trebuie introdus distal de ocluzie în primele 60 de minute de la prezentare.
27.Recomandările alimentare după sindromul coronarian acut includ:5 p
Pagina 1091 a picat la examen: întrebarea 113, 2021. După Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 1091.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Dieta recomandată include creșterea consumului de fructe și legume.
- B Este indicată reducerea grăsimilor saturate și trans.
- C Controlul aportului caloric în obezitate este recomandat explicit.
- D La hipertensivi se recomandă reducerea consumului de sare.
- E Se recomandă evitarea consumului acut excesiv de alcool.
28.În recomandările de dietă după sindromul coronarian acut sunt corecte:5 p
Pagina 1091 a picat la examen: întrebarea 113, 2021. După Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 1091.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, D
- A Se recomandă creșterea consumului de fructe și legume.
- B Reducerea consumului de sare la hipertensivi este explicită.
- C Reducerea grăsimilor saturate și trans este explicită.
- D Controlul aportului caloric în obezitate este explicit.
- E Grăsimile trans trebuie reduse.
29.Uruitura diastolică din stenoza mitrală:4 p
Pagina 1092 a picat la examen: întrebarea 16, 2021. După Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 1092.
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) se auscultă cel mai bine la apex cu pâlnia stetoscopului
- Uruitura diastolică din stenoza mitrală se auscultă cel mai bine la apex cu pâlnia stetoscopului.
Capcanele
- b) Uruitura este descrisă ca diastolică, de tonalitate joasă.
- c) Clacmentul de deschidere este urmat de uruitură.
- d) Auscultația optimă este descrisă în expir.
- e) Graham-Steell este descris separat ca suflu pulmonar de regurgitare, distinct de uruitura mitrală.
- A Uruitura diastolică din stenoza mitrală se auscultă cel mai bine la apex cu pâlnia stetoscopului.
- B Uruitura este descrisă ca diastolică, de tonalitate joasă.
- C Clacmentul de deschidere este urmat de uruitură.
- D Auscultația optimă este descrisă în expir.
- E Graham-Steell este descris separat ca suflu pulmonar de regurgitare, distinct de uruitura mitrală.
30.În stenoza mitrală, suflul diastolic caracteristic:4 p
Pagina 1092 a picat la examen: întrebarea 16, 2021. După Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 1092.
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) urmează clacmentului de deschidere și are tonalitate joasă
- Suflul are tonalitate joasă și urmează clacmentului de deschidere.
Capcanele
- a) Poziția optimă descrisă este decubitul lateral stâng.
- b) Suflul este explicit diastolic.
- d) Accentuarea presistolică este atribuită contracției atriale stângi în ritm sinusal.
- e) Suflul de regurgitare pulmonară este descris separat, în focarul pulmonar.
- A Poziția optimă descrisă este decubitul lateral stâng.
- B Suflul este explicit diastolic.
- C Suflul are tonalitate joasă și urmează clacmentului de deschidere.
- D Accentuarea presistolică este atribuită contracției atriale stângi în ritm sinusal.
- E Suflul de regurgitare pulmonară este descris separat, în focarul pulmonar.
Grile de exersare pe capitol
31.Referitor la evoluția stenturilor coronariene după implantare, sunt corecte:5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 1082
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- A Aceasta este frecvența și perioada de apariție a restenozei pentru stenturile metalice simple.
- B Riscul de restenoză este de 20-30% în primele 6-9 luni, deci nu este eliminat.
- C Reducerea restenozei a fost însoțită de riscul trombozei tardive.
- D Prima generație de stenturi farmacologic active a redus rata restenozei.
- E Sirolimusul și paclitaxelul au fost folosite în prima generație de stenturi farmacologic active.
32.În tratamentul anginei stabile, ivabradina:5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 1083
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D, E
- A Ambele reacții adverse sunt caracteristice ivabradinei.
- B Boala de nod sinusal și blocurile AV sunt contraindicațiile enumerate.
- C Activarea canalelor de potasiu sensibile la ATP caracterizează nicorandilul.
- D Nodul sinoatrial și curentul If reprezintă ținta farmacologică descrisă.
- E Indicația presupune ritm sinusal, cu sau fără asociere de betablocant.
33.Nicorandilul utilizat în angina stabilă se caracterizează prin:5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 1083
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, D, E
- A Blocarea P2Y12 reprezintă acțiunea clopidogrelului, nu a nicorandilului.
- B Canalele de potasiu sensibile la ATP sunt ținta activată de nicorandil.
- C Proprietățile de nitrat contribuie la vasodilatația coronariană și periferică.
- D Medicamentul este descris ca opțiune adjuvantă pentru controlul anginei.
- E Ulcerațiile orale sunt o reacție adversă menționată, alături de cefalee și înroșirea feței.
34.Sunt corecte următoarele asocieri privind complexul troponinelor cardiace:5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 1085
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, E
- A Troponina C leagă calciul în procesul de cuplare excitație-contracție.
- B Rolul troponinei T este atașarea complexului la tropomiozină.
- C Complexul are trei proteine distincte: I, T și C.
- D Complexul este asociat cu tropomiozina pe fibrele subțiri de actină.
- E Troponina I inhibă situsul de fixare a miozinei pe actină.
35.Referitor la testele de troponină cardiacă înalt sensibile în evaluarea sindroamelor coronariene acute, sunt corecte:5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 1085
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, D, E
- A Simpla detectare nu stabilește singură diagnosticul, deoarece troponina poate fi detectată și la persoane sănătoase.
- B Rezultatul izolat nu înlocuiește interpretarea în contextul clinic și electrocardiografic.
- C Sensibilitatea acestor teste permite detectarea troponinei și la persoane sănătoase.
- D Troponina crescută are valoare prognostică prin asocierea cu mortalitatea crescută în SCA.
- E Repetarea după 3 ore este necesară dacă primul test este negativ.
36.Referitor la bivalirudină în sindroamele coronariene acute, sunt corecte următoarele:5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 1086
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C, E
- A Legarea de trombină este reversibilă.
- B Interferența cu fixarea trombinei de cheag face parte din mecanismul descris.
- C Acesta a fost rezultatul comparativ la pacienți pretratați cu tienopiridină și evaluați invaziv sau tratați prin PCI.
- D Activarea antitrombinei cu inhibarea Xa descrie fondaparinuxul, fără să fie mecanismul bivalirudinei.
- E Ținta directă este trombina, ceea ce o diferențiază de anticoagulantele cu mecanism indirect.
37.Pentru mortalitatea la șase luni după externare la un pacient cu NSTEMI, un scor GRACE de 120 se încadrează în:4 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 1086
Vezi rezolvarea
Răspuns: e) Risc înalt, cu mortalitate peste 8%.
- Valoarea 120 depășește pragul de 118 și corespunde mortalității de peste 8%.
Capcanele
- a) Intervalul de 1-3% este folosit pentru riscul mediu intraspitalicesc în NSTEMI, nu pentru acest context.
- b) Mortalitatea sub 1% se referă la categoria intraspitalicească scăzută, fără să descrie riscul la șase luni al acestui pacient.
- c) Categoria scăzută la șase luni corespunde scorului de cel mult 88, nu valorii 120.
- d) Riscul mediu la șase luni este asociat intervalului GRACE 89-118.
- A Intervalul de 1-3% este folosit pentru riscul mediu intraspitalicesc în NSTEMI, nu pentru acest context.
- B Mortalitatea sub 1% se referă la categoria intraspitalicească scăzută, fără să descrie riscul la șase luni al acestui pacient.
- C Categoria scăzută la șase luni corespunde scorului de cel mult 88, nu valorii 120.
- D Riscul mediu la șase luni este asociat intervalului GRACE 89-118.
- E Valoarea 120 depășește pragul de 118 și corespunde mortalității de peste 8%.
38.Utilizarea statinelor și a inhibitorilor enzimei de conversie în sindroamele coronariene acute are următoarele caracteristici:5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 1087
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C, D
- A Ambele clase sunt descrise ca tratament de rutină în SCA.
- B Stabilizarea plăcii și reducerea evenimentelor ulterioare sunt obiectivele menționate.
- C IECA au un rol în ameliorarea remodelării vasculare și miocardice.
- D Monitorizarea renală este o precauție necesară în utilizarea IECA.
- E Inițierea precoce încă din spital, fără amânarea intenționată, crește probabilitatea unei prevenții secundare adecvate.
39.În schema farmacologică a sindromului coronarian acut, atenololul și metoprololul sunt contraindicate în prezența:5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 1087
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D, E
- A Scăderea suplimentară a tensiunii este nedorită la un pacient deja hipotensiv.
- B Bradiaritmiile sunt contraindicații deoarece aceste medicamente reduc frecvența cardiacă.
- C Tahicardia izolată nu este contraindicația descrisă; medicamentele sunt utilizate pentru reducerea consumului de oxigen.
- D Astmul este o contraindicație enumerată pentru aceste betablocante în SCA.
- E Insuficiența cardiacă se află între contraindicațiile precizate în această schemă.
40.În analgezia sindromului coronarian acut cu morfină sau diamorfină, ce asociere de administrare este corectă?4 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 1087
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Opioid 2,5-5 mg intravenos, asociat cu un antiemetic precum metoclopramid 10 mg intravenos.
- Aceasta este asocierea de analgezic și antiemetic indicată.
Capcanele
- b) Doza opioidului este de 2,5-5 mg, iar exemplul de antiemetic are doza de 10 mg.
- c) Administrarea opioidului este asociată unui antiemetic.
- d) Metoclopramidul are rol antiemetic și se administrează alături de analgezic.
- e) Calea indicată pentru această doză de opioid este intravenoasă.
- A Aceasta este asocierea de analgezic și antiemetic indicată.
- B Doza opioidului este de 2,5-5 mg, iar exemplul de antiemetic are doza de 10 mg.
- C Administrarea opioidului este asociată unui antiemetic.
- D Metoclopramidul are rol antiemetic și se administrează alături de analgezic.
- E Calea indicată pentru această doză de opioid este intravenoasă.
41.În evoluția infarctului miocardic după ocluzia trombotică a unei artere coronare, sunt corecte:5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 1088
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C, D
- A Salvarea miocardului prin reperfuzie precoce reduce mortalitatea și morbiditatea.
- B Ischemia prelungită poate transforma leziunea în infarct transmural cu undă Q.
- C După ocluzie, necroza poate începe în intervalul de 15-30 de minute.
- D Subendocardul este primul teritoriu miocardic afectat.
- E Ordinea este inversă: afectarea începe subendocardic și se extinde subepicardic.
42.În explorarea unui pacient cu suspiciune de infarct miocardic acut, sunt corecte:5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 1088
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- A Analizele pentru troponină se recoltează, dar nu se așteaptă rezultatul înaintea tratamentului.
- B Tulburările de cinetică segmentară apar precoce și permit susținerea diagnosticului prin ETT.
- C ETT are rol și în diagnosticul diferențial al altor boli cu durere toracică.
- D ETT poate ajuta la diferențierea acestor cauze de durere toracică de infarct.
- E Amânarea tratamentului până la rezultatele de laborator este contraindicată în evaluarea descrisă.
43.Pe ECG în 12 derivații, sunt corecte următoarele asocieri în infarctul miocardic acut:5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 1089
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, D
- A DII, DIII și aVF corespund localizării inferioare, fără să definească distribuția anteroseptală.
- B Aceasta este distribuția ECG descrisă pentru infarctul anteroseptal.
- C Cele trei derivații inferioare localizează infarctul inferior.
- D Derivațiile inferioare pot arăta modificări în oglindă față de cele anteroseptale.
- E Undele Q pot însoți supradenivelarea ST în infarctul inferior.
44.Despre tromboliza sistemică în STEMI sunt corecte următoarele:5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 1089
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C, E
- A Imposibilitatea PCI în intervalul de 120 de minute este indicația descrisă pentru tromboliză.
- B Administrarea foarte rapidă, în primele zece minute de la diagnostic, este obiectivul temporal.
- C Beneficiile trombolizei sunt limitate când au trecut peste 12 ore de la debut.
- D La vârstnici este sugerat un beneficiu mai mic, probabil prin creșterea riscului de accident vascular cerebral.
- E Plasmina generată poate liza cheagul de fibrină.
45.Care dintre următoarele constatări definește clasa Killip III după STEMI?4 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 1090
Vezi rezolvarea
Răspuns: e) Raluri de stază care depășesc 50% din câmpurile pulmonare, de la baze spre vârfuri.
- Extensia ralurilor peste 50% din câmpurile pulmonare definește Killip III.
Capcanele
- a) Șocul cardiogen este criteriul clasei Killip IV.
- b) Galopul protodiastolic, fără extensia pulmonară caracteristică clasei III, aparține criteriilor Killip II.
- c) Absența acestor semne corespunde clasei Killip I.
- d) Extensia limitată a ralurilor este un criteriu Killip II.
- A Șocul cardiogen este criteriul clasei Killip IV.
- B Galopul protodiastolic, fără extensia pulmonară caracteristică clasei III, aparține criteriilor Killip II.
- C Absența acestor semne corespunde clasei Killip I.
- D Extensia limitată a ralurilor este un criteriu Killip II.
- E Extensia ralurilor peste 50% din câmpurile pulmonare definește Killip III.
46.În insuficiența cardiacă acută severă după STEMI pot fi necesare:5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 1090
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C, D
- A Cateterul Swan-Ganz poate fi necesar pentru evaluarea presiunilor pulmonare.
- B Presiunea blocată oferă un indicator al presiunii telediastolice a ventriculului stâng.
- C Dobutamina este unul dintre agenții inotropi intravenoși utilizați în această situație.
- D Șocul cardiogen poate impune revascularizare și, după caz, suport mecanic.
- E Monitorizarea invazivă poate fi indicată tocmai la pacienții cu insuficiență cardiacă severă.
47.În fibrilația atrială apărută ca o complicație a STEMI, sunt corecte următoarele afirmații:5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 1091
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, E
- A Digoxina este cealaltă opțiune menționată pentru controlul frecvenței cardiace.
- B Restabilirea ritmului sinusal prin cardioversie nu elimină riscul frecvent de recurență.
- C Atropina este descrisă pentru bradiaritmii, nu pentru reducerea frecvenței în fibrilația atrială.
- D Recurența fibrilației atriale după cardioversie este frecventă, deci succesul inițial nu garantează menținerea ritmului.
- E Betablocantele sunt o opțiune pentru controlul frecvenței în fibrilația atrială post-STEMI.
48.După un infarct miocardic acut, persistența blocului atrioventricular peste ce interval poate impune cardiostimulare permanentă?4 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 1091
Vezi rezolvarea
Răspuns: e) Două săptămâni
- Persistența peste două săptămâni după infarct poate justifica necesitatea unui stimulator permanent.
Capcanele
- a) Tulburările de conducere postinfarct pot dura mai multe zile; două zile nu reprezintă pragul de persistență descris.
- b) Nu este necesară așteptarea a șase luni: pragul descris este de peste două săptămâni.
- c) La două ore nu este atins pragul de persistență de peste două săptămâni pentru evaluarea stimulării permanente.
- d) Un bloc din primele șase ore poate necesita măsuri temporare dacă afectează hemodinamica, dar pragul menționat pentru persistență este mai lung.
- A Tulburările de conducere postinfarct pot dura mai multe zile; două zile nu reprezintă pragul de persistență descris.
- B Nu este necesară așteptarea a șase luni: pragul descris este de peste două săptămâni.
- C La două ore nu este atins pragul de persistență de peste două săptămâni pentru evaluarea stimulării permanente.
- D Un bloc din primele șase ore poate necesita măsuri temporare dacă afectează hemodinamica, dar pragul menționat pentru persistență este mai lung.
- E Persistența peste două săptămâni după infarct poate justifica necesitatea unui stimulator permanent.
49.Sindromul Lutembacher asociază:4 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 1092
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) Stenoză mitrală dobândită și defect septal atrial.
- Aceasta este combinația anatomică definitorie a sindromului.
Capcanele
- a) Regurgitarea tricuspidiană poate fi secundară hipertensiunii pulmonare, fără să definească Lutembacher.
- b) Calcificarea inelului este o altă cauză posibilă de stenoză mitrală, fără să constituie sindromul Lutembacher.
- c) Fibrilația atrială este o complicație posibilă a remodelării atriale, fără să înlocuiască defectul septal din definiție.
- e) Hipertensiunea pulmonară poate complica stenoza, dar absența defectului septal nu corespunde sindromului.
- A Regurgitarea tricuspidiană poate fi secundară hipertensiunii pulmonare, fără să definească Lutembacher.
- B Calcificarea inelului este o altă cauză posibilă de stenoză mitrală, fără să constituie sindromul Lutembacher.
- C Fibrilația atrială este o complicație posibilă a remodelării atriale, fără să înlocuiască defectul septal din definiție.
- D Aceasta este combinația anatomică definitorie a sindromului.
- E Hipertensiunea pulmonară poate complica stenoza, dar absența defectului septal nu corespunde sindromului.
50.Radiografia toracică în stenoza mitrală poate evidenția:5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 1092
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, D, E
- A Conturul cardiac poate fi modificat prin dilatarea atriului stâng.
- B Dilatarea atriului stâng poate produce acest aspect al marginii stângi.
- C Dublul contur drept inferior este un alt semn radiografic descris al dilatării atriale stângi.
- D Incidența de profil sau penetranța crescută pot evidenția valva calcificată.
- E Congestia și dilatarea arterelor pulmonare pot însoți valvulopatia severă.
51.La un pacient cu stenoză mitrală, electrocardiograma poate evidenția:5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 1093
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C, D
- A Activarea întârziată a atriului stâng explică aspectul bifid al undei P în ritm sinusal.
- B Fibrilația atrială este o modificare de ritm frecvent întâlnită în stenoza mitrală.
- C Deviația axială dreaptă poate apărea în cadrul hipertrofiei ventriculare drepte din boala evoluată.
- D O undă R înaltă în V1 este unul dintre semnele de hipertrofie ventriculară dreaptă.
- E Unda P bifidă din stenoza mitrală este legată de activarea întârziată a atriului stâng.
52.În evaluarea ecocardiografică a stenozei mitrale, sunt corecte următoarele afirmații:5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 1093
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C, D
- A Măsurarea bidimensională prin planimetrie permite evaluarea ariei anatomice a orificiului valvular.
- B Timpul de înjumătățire a presiunii este un parametru Doppler folosit la calcularea ariei mitrale.
- C Definiția acestui timp se referă la scăderea la jumătate a gradientului transmitral maxim inițial.
- D Dopplerul continuu poate folosi velocitatea maximă a jetului tricuspidian pentru estimarea presiunii pulmonare.
- E Examinarea transtoracică permite evaluarea mobilității, îngroșării și calcificării cuspelor mitrale.
← pag. 1070-1081pag. 1094-1106 →CardiologieCe a picat cel mai des la cardiologie
Alte capitole
Diabetul zaharatEchilibrul hidro-electrolitic și acido-bazicEndocrinologie
Vrei grila oficială pe email pe 15 noiembrie, la 16:00, ca să-ți afli punctajul?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre rezidențiat.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.