Protetică dentară (pag. 196-199)

Răspuns: B, E

• A Tratamentul preparator limitat în 1-2 sextante corespunde clasei a II-a.
• B Dinții stâlpi ideali sau minim afectați nu necesită tratament pregătitor.
• C Necesitatea tratamentului preparator limitat în 3 sextante corespunde clasei a III-a.
• D Tratamentul preparator limitat în 4-6 sextante corespunde clasei a IV-a.
• E Dinții stâlpi cu prognostic rezervat sunt incluși în categoria afectării severe.

Răspuns: A, D

• A Doi molari absenți într-o breșă laterală determină încadrarea în clasa a 3-a.
• B O breșă frontală mandibulară unică poate cuprinde până la patru incisivi în clasa 1.
• C Absența unui canin este încadrată în clasa a 2-a.
• D Asocierea unui canin absent cu o breșă de cel puțin trei dinți caracterizează clasa a 3-a.
• E Necesitatea unei complianțe terapeutice sporite caracterizează clasa a 4-a.

Răspuns: A, B, E

• A Limita unei breșe frontale maxilare unice pentru clasa 1 este de doi incisivi.
• B Breșele laterale reduse prezente la ambele arcade caracterizează clasa a 2-a.
• C O breșă laterală cu cel puțin trei dinți se încadrează în clasa a 3-a.
• D Absența izolată a unui canin mandibular caracterizează clasa a 2-a.
• E Complianța terapeutică sporită este criteriul de includere în clasa a 4-a.

Răspuns: A, B, C, D

• A Pacientul refractar, cu nemulțumiri cronice după tratament corespunzător, îndeplinește un criteriu suplimentar pentru clasa a IV-a.
• B Manifestările orale severe ale afecțiunilor sistemice includ sechelele după tratament oncologic.
• C Dischinezia mandibulo-maxilară situează direct cazul în clasa a IV-a.
• D Ataxia mandibulo-maxilară situează direct cazul în clasa a IV-a.
• E Manifestările orale severe ale bolilor sistemice sunt chiar un criteriu de încadrare directă în clasa a IV-a.

Răspuns: A, C, D

• A Protecția privește atât parodonțiul marginal, cât și parodonțiul profund.
• B Evitarea lezării structurilor adiacente include protecția planșeului bucal.
• C Conservarea structurilor proprii impune îndepărtarea numai a cantității necesare de țesut sănătos.
• D Menținerea vitalității pulpare este o cerință a principiului biologic.
• E Principiul biologic impune evitarea lezării dinților vecini.

Răspuns: B, C, E

• A Conservarea impune respectarea curburilor mezio-distale ale fețelor laterale.
• B Prepararea care urmează conturul ocluzal sau cingular natural conservă substratul dentar.
• C Redresarea ortodontică preprotetică optimizează poziția dinților care vor fi preparați.
• D Șanțurile de ghidaj sunt indicate pentru controlul reducerii substratului coronar.
• E Acoperirile reduse permit o abordare minim invazivă în suprafață și profunzime.

Răspuns: A, C, E

• A Încadrarea folosește cea mai complexă categorie dintre criteriile diagnostice prezente.
• B Nivelul diagnostic este independent de planul de tratament.
• C Tratamentul preprotetic poate modifica încadrarea inițială.
• D Obiectivele estetice cresc cu o unitate complexitatea claselor I și II.
• E Tratamentul protetic este indicat după stabilizarea parodontală.

Răspuns: A, B, D

• A Îndepărtarea protezelor existente poate justifica reevaluarea clasificării.
• B Obiectivele estetice majorează complexitatea cu o unitate în clasele I și II.
• C Se alege categoria cea mai complexă, nu cea mai simplă.
• D Disfuncția mio-articulară ATM poate majora complexitatea cu una sau mai multe unități.
• E Tratamentul preprotetic poate schimba nivelul diagnostic inițial.

Răspuns: A, B, C

• A Granulația ultrafină de 8 μm este identificată prin inel alb.
• B Pietrele de 150 μm au inel negru și se folosesc mai ales pentru îndepărtarea restaurărilor vechi.
• C Granulația mare de 125 μm este identificată prin inel verde.
• D Granulația fină de 30 μm este identificată prin inel roșu.
• E Granulația extrafină de 15 μm este identificată prin inel galben.

Răspuns: B, D

• A Piesele electrice au greutate mai mare.
• B Eficiența în timpul preparației este mai mare la piesele electrice.
• C Turbinele clasice ating 200.000-400.000 rpm, iar piesele electrice descrise ajung până la 200.000 rpm.
• D Piesele electrice cu multiplicare 1:5 ajung la turații de până la 200.000 rpm.
• E Piesele electrice sunt mai costisitoare decât turbinele clasice.

Răspuns: A, B, C, D

• A Volumul coronar mic este un factor de risc pulpar în timpul preparării.
• B Camera pulpară voluminoasă a dinților tineri crește riscul în timpul preparării.
• C Leziunile coronare și tratamentele preexistente pentru cavități profunde sunt factori favorizanți.
• D Pungile parodontale și patologia furcației radiculare sunt factori favorizanți ai afectării pulpare.
• E Un spațiu mai mic de 2 mm poate determina variații importante de presiune în camera pulpară.

Răspuns: A, C, D, E

• A Matricea metalică interdentară constituie o barieră protectoare pentru dintele vecin.
• B Protecția prin slice-cut presupune menținerea unei margini proximale de smalț în cursul preparației.
• C Frezele foarte subțiri reprezintă o opțiune pentru separația proximală protectoare.
• D Separarea interdentară prealabilă prin mijloace ortodontice poate facilita protejarea vecinilor.
• E Separația proximală poate fi realizată cu instrumente de mână pentru a proteja dintele vecin.

Răspuns: A, C, D

• A Inflamația pulpară după preparare poate impune tratament endodontic.
• B Devitalizarea dinților cu pulpă sănătoasă voluminoasă trebuie limitată la maximum și precedată de discutarea riscurilor și alternativelor.
• C Răspunsurile slab pozitive sau negative la testele de vitalitate sunt situații care pot indica devitalizarea preprotetică.
• D Deschiderea accidentală a camerei pulpare se numără printre indicațiile devitalizării preprotetice.
• E Malpoziția unui dinte cu pulpă sănătoasă nu justifică devitalizarea obligatorie; trebuie analizate opțiunile restauratoare și ortodontice.

Răspuns: A, C, D, E

• A Regiunea juxtacingulară este o zonă de risc pentru expunerea pulpară la dinții frontali.
• B La dinții laterali, suprafața ocluzală este o zonă de risc; riscul nu este exclusiv vestibular.
• C Casetele și șanțurile proximale suplimentare pot apropia preparația de camera pulpară.
• D Puțurile dentinare pentru pinlay au risc de deschidere accidentală a camerei pulpare.
• E Prepararea ocluzală a dinților laterali este asociată cu probabilitate mai mare de expunere pulpară.

Răspuns: B, C, D

• A Desicarea dentinei trebuie evitată.
• B Irigarea concomitentă șlefuirii îndepărtează detritusurile.
• C Inserția și dezinserția brutală pot agresa pulpa și trebuie evitate.
• D Protezarea provizorie corectă contribuie la protecția antimicrobiană.
• E Tratamentul antimicrobian specific al preparațiilor nu este necesar.

Răspuns: A, B, E

• A Protecția pulpară presupune evitarea agresiunilor fizico-chimice.
• B Prepararea dinților vitali se efectuează sub anestezie.
• C Irigarea previne desicarea dentinei.
• D O creștere de 5,5°C produce modificări pulpare ireversibile.
• E Debitul de 30-50 ml/minut asigură răcirea eficientă în timpul preparării.

Răspuns: A, C, E

• A În această situație riscul lezării inserției epiteliale și al inflamației secundare este redus.
• B Pentru un șanț de circa 2 mm, plasarea recomandată este asociată cu risc redus, nu obligatoriu ridicat.
• C Pentru un șanț de circa 2 mm se recomandă o plasare la jumătatea profunzimii, aproximativ 1 mm.
• D Marginea se plasează la jumătatea profunzimii, nu la baza șanțului.
• E Poziția urmărește prevenirea expunerii marginilor coronare după o eventuală retracție.

Răspuns: A, B, C, E

• A Pentru margini metalice din aliaje înalt nobile pot fi obținute adaptări sub 10 μm.
• B Pentru marginile ceramice pot fi obținute adaptări sub 50 μm.
• C Un hiatus de până la 120 μm este considerat acceptabil clinic.
• D Intervalul specificației 96 ADA este 25-40 μm, nu 250-400 μm.
• E Specificația 96 ADA indică un hiatus dentoprotetic de 25-40 μm.

Răspuns: B, C, D

• A Evicțiunea înaintea preparării este necesară în special la dinții cu biotip gingival subțire.
• B Accesul și vizibilitatea sunt dificile, iar hemoragia accentuează aceste dezavantaje.
• C Evicțiunea gingivală este necesară la toți dinții înaintea amprentării finale.
• D La cimentarea finală sunt necesare măsuri suplimentare pentru controlul fluidelor bucale.
• E Plasarea subgingivală prezintă risc de lezare accidentală a inserției epiteliale.